Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Caracteristici comparative ale deficientei de intelect si a starilor liminare (intelectul de limita si pseudodefcienta mintala)

CARACTERISTICI COMPARATIVE ALE DEFICIENTEI DE INTELECT SI A STARILOR LIMINARE (intelectul de limita si pseudodefcienta mintala)


Referindu-se  la debilitatea mintala R. Zazzo mentioneaza: "debilitatea este prima zona de insuficienta mintala - insuficienta legata de exigentele societatii, exigente care sunt variabile de la societate la alta - insuficiente ai caror determinanti sunt biologici (normali sau patologici), avand un efect ireversibil in starea actuala a cunostintelor noastre". Din aceasta definitie se evidentiaza 3 idei:

a)insuficienta caracteristica debilitatii mintale variaza in raport cu exigentele fiecarei societati cerintele minime pt integrare vor fi diferite de la o societate la alta



b)determinantii deficientei mintale pot fi biologici: atat "normali" care pot fi provocati prin variatii obisnuite (normale) cat si "patologici" provocati de actiunea unor maladii in ontogeneza

c)"in starea actuala a cunostintelor noastre" factorii determinanti au un efect ireversibil, adica influenta lor nociva asupra organismului (SNC) nu mai poate fi inlaturata complet, ci doar diminuata, ceea ce este foarte important, deoarece in cazul falsei deficiente mintale, efectul este reversibil.

Interpretarea notiunii de falsa sau pseudodebilitate mintala se refera la categoriile de copii cu intarziere sau incetinire in dezv psihica, intelectuala, cu blocaje emotionale si carente educative determinate de factori externi. Randamentul scolar si rezultatele obtinute la unele teste psihologice de catre copiii cu pseudodebilitate sunt similare cu cele ale debilului mintal real. Deosebirea dintre pseudodeficientii mintal si deficientii propriu-zisi consta in faptul ca pseudodef mintal pot recupera deficitul intelectual, daca interventia este prompta si de durata, pe cand la deficientul mintal, deficitul intelectual este ireversibil. Pt o mai buna diferentiere intre deficienta mintala reala si falsa deficienta, tb cunoscuta teoria elaborata de L.S.Vagotski cu privire la zona proximei dezvoltari. In conceptia acestui autor exista: o zona actuala a dezvoltarii care se defineste prin capacitatile active (manifeste) ale copilului in momentul dat si o zona a proximei dezvoltari care se refera la potentialul de dezvoltare al copilului , ascuns adesea observatiei directe.

Intr-o activitate independenta, fara ajutor, orice copil va invata eficient, doar la nivelul dezvoltarii sale actuale, adica la nivelul deja atins in momentul dat. intr-un proces de invatare dirijata, cu ajutor primit din exterior (in conditii de mediere), performantele copilului vor fi definitorii pt potentialul sau de progres, reflectat de zona proximei dezvoltari. La copilul def mintal, ZPD este ingusta, putin eficienta iar progresele in invatarea dirijata sunt lente si nesemnificative. La copilul obisnuit si la cel cu falsa defic mintala progresele in invatarea dirijata sunt evidente si semnificative.



Un diagnostic stabilit doar pe baza unei singure aplicari a unui test oarecare de inteligenta, fara un exercitiu de invatare mediata, formativa, nu poate fi un diagnostic diferentiat ci doar unul prezumtiv. Sub aspectul ZPD, falsul deficient mintal este mai aproape de copilul normal, ceea ce ii ofera un pronostic superior in privinta evolutiei sale spre zona proximei dezv. Pt cazurile de falsa deficienta mintala, puternic ramase in urma sub aspectul dezvoltarii in momentul dat (dezv actuala), dar cu un pronostic pozitiv sunt necesare si accesibile masurile de ed. speciala integrate invatamantului obisnuit.

Deficienta mintala reala atunci cand nu este abordata corespunzator si de timpuriu, provoaca un h stabil, adica fenomene persistente de inadaptare. Falsa deficienta mintala poate provoca si ea fenomene de h, dar la copii respectivi, h este mai usor, are un caracter temporar si poate fi depasit in conditii de abordare diferentiata. Caracterul temporar al h la falsii deficienti mintal nu se constata de la prima investigatie psihodiagnostica, deoarece manifestarile de moment ale falsilor def mintal sunt similare cu cele ale def reali.