|
|
|
Trasaturi specifice ale afectivitatii la adolescent
Maturizarea organismului se manifesta de obicei printr-o proeminenta maturizare intelectuala dar, si afectiva a copilului. Viata afectiva se complica si se diversifica, preadolescentul si mai ales adolescentul admira, iubeste, simte, aspira, are idealuri afective, ii intelege pe cei din jur cu reactiile si intentiile acestora. Amplitudinea trairilor afective este data de importanta pe care o au diferitele fenomene in viata adolescentului.
Trei directii apar mai importante in dezvoltarea vietii si a conceptiei sale morale. In al doilea rand, creste afirmarea constiintei de sine din dorinta de a deveni independent. Dependenta de parinti instaurata in copilarie devine pentru adolescent din ce in ce mai greu de suportat. A treia directie se refera la dezvoltarea sentimentului erotic, a sentimentelor superioare pe fondul unei largiri a orizontului de cunoastere.
Este binecunoscut faptul ca perioada adolescentei se caracterizeaza prin momente pasionale si furtuni afective, prin romantism si spontaneitate, prin poezie. Este o etapa a dobandirii autonomiei morale care se caracterizeaza prin momente pasionale si furtuni afective, prin romantism si spontaneitate, prin poezie. Este o etapa a dobandirii autonomiei morale care se caracterizeaza prin definirea unui sistem moral propriu.
In acesta perioada, trairile afective se intensifica si se nuanteaza, se dezvolta mobilitatea mimica si expresivitatea emotionala. E motivitatea si excitabilitatea ce insotesc puseul de crestere determina o labilitate in manifestarile emotionale care se manifesta adesea prin stari extreme si foarte intense (oscileaza intre o tristete profunda si o exaltare entuziasta). Aceasta mare gama afectiva a adolescentului creste sentimente de amor propriu jignit sau de lezare a prestigiului, sentimentul de a fi ridicol sau de a se simti culpabilizat.
Opozitia se manifesta in conduita prin refuzul unor comportamente absurde si ipocrite (refuzul de a fi politicos sau amabil cu persoanele care nu-i plac). Starea de protestat mai poate fi manifestata si prin tinuta vestimentara, limbaj, aderarea la anumite curente si grupuri care promoveaza valori subculturale.
Im literatura de specialitate exista doua viziuni opuse: una pozitiv optimista si una negativ pesimista. Viziunea optimista considera ca tinerii de astazi sunt mai stralucitori, mai sinceri, mai seriosi si mai implicati in problemele sociale si ale vietii cotidiene, mai putin tulburati de crize mistice si de atitudini sexuale ciudate. Viziunea pesimista atrage atentia asupra unui tineret mai tulburat emotional, mai rebel, mai iritat sexual si potential delicvent, tentat de ideea sinuciderii, de consumul de droguri, de agresivitate si huliganism intre cele doua extreme, adevarul se afla insa la mijloc.
De fapt, cele doua expresii sunt moduri de exprimare ale modelelor culturale, nu insa si singurele. La aceasta varsta, educatia adolescentului se reuneste si se centreaza in jurul ideii de bine si rau a tot ce traieste tanarul. Intreaga sa formare este puternic influentata de mesajele foarte numeroase de comunicare, de tot ce apare la TV, se publica in ziare, reviste, carti si in emisiunile de la radio, dar si in informatiile postate pe internet. Adolescentul devine extreme de sensibil in urma lecturarii unor pagini antologice apartinand poemelor lui Pablo Neruda, operelor lui Lev Tolstoi sau pieselor cu caracter dramatic ale lui Ibsen.
"Exista, asadar, o mare cantitate de solicitare emotionala care se consuma intre nivelul vietii de fiecare zi si cel al inaltimii potentiale atinse de inteligenta si aptitudinile umane din zilele noastre, solicitare ce da identitatii si identificarii emotionale o coloratura extrem de complicata, disponibilitatea afectiva devine foarte mare si absorbita energetic in probleme complexe ale instruirii si adaptarii sociale. Totusi, nu putine sunt momentele in care tanarul se manifesta in familie dornic de afectiune, incercand sa o faca sa se exprime. Cautarea prieteniei este un alt argument legat de cautarea de afectiune ca o trasatura a adolescentei." (Schiopu.U., 2008, p. 212)
Trairile emotionale prezente in lectiile la diferite obiecte de invatamant capata un caracter din ce in ce mai complex. Adolescentii manifesta curiozitate la orele de literatura, matematica, fizica, curiozitate intelectuala care trebuie imperios satisfacuta si care de cele mai multe ori se realizeaza prin culegerea de informatii de catre fiecare individ in parte. Aceste activitati aflate in planul afectiv-intelectual se degaja din actiunile competitive ce au loc in sfera scolara si sociala. De cele mai multe ori acestea declanseaza anxietate, frustrari, culpabilitate. Adolescentii traiesc nuantat esecul si succesul. In activitatea scolara sunt prezente si invidia, admiratia, modestia, ipocrizia si suspiciunea.
Mediul scolar cuprinde de fapt numerosi factori stimulatori si traumatizanti in acelasi timp cauzati de profesori, programe scolare, note, elevi. In acelasi timp exista si multe subdominante ce conditioneaza emotional relatiile profesorilor si elevilor cu valorile umanitatii, locale si universale. Acestea sunt: subdominanta de independenta, subdominanta cerintei de rol si statut, de forta, de calm, de modernitate. In acelasi timp exista si emotii pozitive ca: sentimentul de comuniune afectiva, de indeplinire. Un loc aparte in viata afectiva a adolescentului il are plictiseala prin functiile pe care le produce si un loc incert il are dragostea prin efectele pe care le produce. Dragostea are un caracter eterogen deoarece dragostea poate fi indreptata spre parinti, spre probleme de natura sexuala sau poate fi directionata spre o ideologie.
"In relatiile cu parintii starile afective actioneaza mai acut cu subdominantele mentionate, la o tensiune mai mare in pubertate, apoi cu temperare treptata in adolescenta, cand are loc o redeschidere spre spatiul familiei prin scaderea tensiunii de opozitie si culpabilitate. Deschiderea spre familie se accentueaza in perioada adolescentei prelungite, fiind insa secundata de disponibilitati afective foarte mari extra familiale.
In relatiile cu sexul opus se manifesta emotii si sentimente noi inedite, ca simpatia si sentimentele de dragoste. Simpatia este o stare afectiva pozitiva, in care, subiectul simte o stare de atentionare usor exaltata in a cerea conditii de reusita si stare de confort psihic pentru persoana simpatizata, ajutand-o, protejand-o si facandu-i bucurii. Simpatia reciproca este expresia unei intelegeri intuitiv empatice." (Schiopu. U., 2008, pp.213-214)
Teama si anxietatea sunt alte doua tipuri de stari afective prezente in adolescenta. Teama este considerata emotia cea mai caracteristica adolescentului si este o reactie la un obiect, fenomen, persoana, identificabile care poate duce la un pericol, disconfort sau la un efect de nedorit pentru persoana respectiva. Intre aceste doua tipuri de stari afective este greu sa se faca o delimitare precisa.
Conflictele si situatii de frustrare a dorintelor sunt cele mai des intalnite cauze pentru declansarea starii de teama. Conflictele sunt endogene si exogene. Conflictele endogene tin de domeniul subiectiv si se manifesta intre dorinte si responsabilitati, aspiratii si posibilitati. Conflictele exogene familiale, scolare, socio-relationale, de generatie, pot fi ocazionale sau cu caracter permanent si declanseaza teama, strategii de evitare, de lupta, de camuflare sau de modificare de rol sau statut pentru a deveni de neatacat. Conflictele pot fi normale, patologice si intermediare si se prezinta foarte tensionate in adolescenta.
In perioada adolescentei emotiile nu sunt controlate voluntar dar, cu toate acestea, posibilitatea de a le stapani devine active ca si capacitatea de a masca emotia prin o activitate de moment sau de rutina. Paleta emotionala este foarte diversificata, iar momentele de vibratie emotionala puternice, uneori chiar virulente. Astfel, adolescentul are urmatoarele trairi emotionale: mandrie, placere, exaltare, veselie, incantare, ingrijorare, gingasie, dezgust, tristete, calm, regrete, frica, repulsie, gelozie, invidie, satisfactie, rusine, fuga, teama, amaraciune, etc. Reprezinta cateva dintre starile afective prezente in adolescenta. Tot in aceasta perioada adolescentul are capacitatea de a mima desi de cele mai multe ori eritemul de pudoare ii demasca pe cei care simuleaza anumite situatii. Se poate vorbi de sentimente care prezente in viata tanarului si care vizeaza aspiratii, talent si dorinte personale ideale.
"La aceste niveluri de dezvoltare se manifesta doua aspecte mai importante din punctul de vedere al integrarii sociale: primul se refera la complicarea inter-relatiilor sociale si priveste sentimentele constituite la nivelul de complicatie al acestora, iar al doilea se refera la integrarea in colectiv. Evident, in cursul unui an scolar si al ciclurilor scolare se petrec modificarile dezvoltarii inter-relatiilor sociale si ale societatii." (Schiopu.U., 2008, p. 216)
Integrarea in colectivitate este foarte usoara. In general, elevii au prieteni cu care se simt bine nu numai in clasele din care fac parte, dar si din alte institutii scolare. Acest fenomen se produce datorita faptului ca nu toti copiii care locuiesc pe aceeasi strada merg la aceeasi scoala. De aceea, un copil poate face parte in acelasi timp si din colectivul clasei sale dar si din grupurile strazii, ale cartierului. Datorita acestor aspecte, varietatea relatiilor copiilor este foarte mare. Cu timpul fenomenul de expansiune sociala se diminueaza aparand in schimb coeziunea de grup.
