|
|
|
PROBLEME SPECIALE DE MEDICINA MUNCII
1. FEMEILE SI ADOLESCENTII
FEMEILE SI MUNCA
Capacitatea de munca a femeilor este influentata de mai multi factori:
- particularitatile biologice
- particularitatile psihologice
- starea de sanatate
- conditiile socio-familiale.
Particularitatile biologice si psihologice ale organismului femeii au importanta din punct de vedere medical si ergonomic.
Particularitati anatomo-functionale:
- inaltimea si greutatea mai mici decat ale barbatului
- anvergura mai mica
- musculatura mai slab dezvoltata
- bazinul mai larg
- lordoza mai accentuata
- rezistenta la efort intens dar de scurta durata
- aparatul respirator si cardiovascular au capacitatea functionala mai redusa
- cantitatea de hemoglobina este mai redusa cu 25% fata de cea a barbatului
- menstruatia favorizeaza aparitia unei stari de fatigabilitate fizica si nervoasa, care duce la scaderea capacitatii de munca
- menoragiile pot duce la anemii care pot influenta negativ capacitatea de munca
- sarcina scade capacitatea de efort fizic mai ales in ultimele luni
- menopauza poate determina o reducere a capacitatii de munca prin tulburarile pe care le produce.
Particularitatile psihologice:
- abilitate psihomotorie
- intuitie
- memorie
- rabdare
- perseverenta
- simt artistic
- rezistenta la monotonie
Aceste trasaturi psihice evidentiate prin studii psihologice fac ca femeile sa fie mai indicate pentru anumite munci, cum sunt cele care necesita finete, precizie, minutiozitate si activitati care implica relatii cu publicul (asistenta sociala, asistenta medicala, invatamant).
Starea de sanatate:
- influenteaza capacitatea de munca a femeilor .
Varfurile de morbiditate sunt date de afectiuni neuropsihice, genito-urinare si locomotorii, afectiuni care pot duce la incapacitate temporara de munca sau chiar invaliditate.
Conditiile socio-familiale pot avea repercursiuni asupra muncii dat fiind faptul ca femeile au roluri specifice in familie si societate: rol in procreatie, cresterea si educatia copiilor, activitati menajere.
Dubla solicitare a femeilor, la locul de munca si in familie, poate avea efecte negative asupra starii de sanatate si implicit asupra capacitatii de munca.
Conditiile de munca influenteaza starea de sanatate:
- efortul fizic mare poate produce tulburari ale staticii genitale (prolapsul genital, retroversia uterina), tulburari functionale (amenoreea, menometroragiile), tulburari in dezvoltarea fatului, cresterea numarului de avorturi sau nasteri premature,
- pozitia in sedestatism prelungit poate favoriza slabirea rezistentei planseului pelvin cu ptoze genitale, afectiuni genitale, constipatie cronica,
- pozitia in ortostatism prelungit poate favoriza de asemenea tulburari de statica genitala, aparitia varicelor la nivelul membrelor inferioare.
Suprasolicitarea neuropsihica profesionala dublata uneori de suprasolicitarea fizica poate duce la cresterea morbiditatii prin afectiuni neuropsihice (nevroze), tulburari endocrine si genitale, tulburari functionale (menometroragii, dereglari de ciclu menstrual).
Munca de noapte perturba bioritmul circadian si este mai nociva pentru femei decat pentru barbati.
Noxele fizice:
- temperatura inalta este nociva pentru femeile aflate la menopauza, provocand palpitatii si cresterea valorilor tensionale.
- radiatiile ionizante nocive pentru femeia gravida determina, in cazul expunerii in primele 3 luni de sarcina, malformatii, sau determina la copii nascuti din mame expuse iradierilor mari - cancere sau leucemii.
Noxele chimice:
- plumbul si mercurul poate produce: avort, amenoree, mortinatalitate. Ele trec si prin bariera fetoplacentara si se pot elimina prin lapte.
- fluorul produce decalcifierea organismului;
- benzenul poate provoca anemii, pancitopenii, leucemii, hemoragii in timpul delivrarii placentei;
- sulfura de carbon - intoxicatii grave in timpul sarcinii;
- cromul si nichelul - pot provoca dermatoze profesionale.
Agentii biologici
- bolile infectioase pot intrerupe cursul normal al sarcinii prin hipertermie, prin actiunea unor toxine asupra fatului,
rubeola, toxoplasmoza pot provoca malformatii fetale,
- listerioza poate provoca avorturi si sterilitate.
In ceea ce priveste accidentele de munca ele pot fi influentate de labilitatea psihoemotionala a femeii, prin reactii si raspunsuri inadecvate in situatii de risc.
In plan legislativ munca femeii este reglementata de o serie de acte normative:
Ordonanta de Urgenta 158/17 noiembrie 2005, privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate;
Ordonanta de Urgenta a Guvernului 96/14 octombrie 2003, privind protectia maternitatii la locurile de munca;
Legea 25/05 martie 2004 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta 96/14 octombrie 2003;
H.G. 537/07 aprilie 2004, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U a Guvernului 96/2003, privid protectia maternitatii la locurile de munca.
Munca femeii in timpul noptii este admisa numai in urmatoarele cazuri:
femei care detin functii de conducere care implica o raspundere deosebita;
femei care lucreaza in domeniul sanitar sau asistenta sociala;
cazuri de forta majora.
ADOLESCENTII SI MUNCA
Adolescenta se caracterizeaza prin dezvoltarea fizica si neuropsihica pronuntata.
Capacitatea de munca este in mare masura determinata de particularitatile morfofunctionale si psihologice.
Particularitatile morfofunctionale si psihologice ale adolescentilor
Sistemul musculo-osteo-articular
- in acesta perioada are loc dezvoltarea rapida somatica si functionala.
Musculatura se dezvolta mai mult si mai repede la baieti decat la fete. In caz de munci grele pot fi asimetrii musculare in aproape toate profesiile.
Oasele isi continua procesul de crestere si incep preocesele de osificare a nucleilor epifizari. Incheierea acestui proces coincide cu sfarsitul cresterii care la fete are loc in general la 16 ani, iar la baieti la 18 ani.
Datorita procesului de crestere a oaselor, unii adolescenti pot prezenta dureri articulare care dispar in repaus.
Desfasurarea de catre adolescenti a unor activitati in ortostatism prelungit sau pe planuri dure poate genera o slabire a boltii plantare. Munca fizica grea desfasurata de catre adolescente au efecte asupra dezvoltarii oaselor pelvisului determinand aparitia unui pelvis plat.
In adolescenta pot sa apara unele boli osteoarticulare cauzate de conditiile de munca:
- hiperlordoza lombara cu ciofoza dorsala
- picior plat
- epifizita capului femural
Aparatul cardiovascular
Adaptarea la efort este mai deficitara la adolescent decat la adulti, aceasta facandu-se pe seama frecventei cardiace debitul sisolic fiind mai mic, inima lucrand mai putin economic.
Multi dintre adolescenti prezinta sufluri functionale.
Adolescentii pot prezenta stari de hipotensiunesau hipertensiune sistolica tranzitorie, variatii care se datoresc unor stari de hiperexcitabilitate a sistemului nervos vegetativ.
De asemenea pot prezenta tahicardie si dispnee de efort stari care pot conduce la o diminuare a capacitatii de munca si necesita o supraveghere speciala. Acesti adolescenti prezinta contraindicatie pentru eforturi fizice mari.
Sistemul hematopoetic
- creste volumul masei de sange circulant
- creste cantitatea de hemoglobina la baieti. Fetele in timpul adolescxentei prezinta de obicei anemie feripriva datorita pierderilor exagerate de sange in timpul menstruatiei, sau a unei alimentatii dezechilibrate.
Sistemul hematopoetic al adolescentului fiind foarte activ, poate prezenta o sensibilitate crescuta la anumite toxice cu actiune nociva cum ar fi benzenul si plumbul.
Sistemul nervos
Sistemul nervos vegetativ prezinta o labilitate particulara cu predominanta simpaticului care se manifesta prin reactii vasomotorii periferice: palpitatii, transpiratii, labilitatea tensiunii arteriale.
Particularitatile psihologice
In adolescenta functiile psihice ating valori maxime.
Viata afectiva sufera modificari profunde. Impulsurile si emotiile de origine sexuala pot determina stari tensionale care se manifesta sub forma de ticuri sau tulburari psihosomatice: cefalee, dureri epigastrice, dureri precordiale.
Starea de nocivitate si conditiile de munca
Efortul scolar si profesional nerational din punct de vedere fiziologic poate cauza boli de suprasolicitare. Programul prelungit, munca de noapte, influenteaza negativ sanatatea.
Noxele fizice cele mai nocive pentru adolsecenti sunt: radiatile ionizante, vibratiile, zgomotul si temperaturile inalte.
Pulberile pneumoconiogene au o nocivitate crescuta pentru tineri.
Noxele chimice au efecte mai intense decat la adult.
exista posibilitatea cumulului in organism a unor toxice ca: plumbul, mercurul, arsenul,
efecte inhibitorii asupra cresterii: plumbul, mercurul, seleniul, monoxidul de carbon,
sensibilitatea mai mare a adolescentuluila o serie de toxice: monoxidul de carbon, sulfura de carbon, compusi nitroaromatici, benzen, plumb.
PROFILAXIE
Exista o serie de masuri legislative pe plan national si international care reglementeaza activitatea adolescentilor.
Durata maxima a zilei de munca la varsta de 16 pana la 18 ani este de 6 ore /zi, fiind interzise orele suplimentare.
- Munca de noapte (orele22-6) este interzisa adolescentilor.
- Muncile vatamatoare, grele, periculoase de asemenea sunt interzise.
- Masele maxime de transportat sau ridicat sunt de 5 kg pentru fete si 12 kg pentru baieti.
Masurile de ordin medical completeaza pe cele de ordin fiziologic, ergonomic si de protectia muncii si se refera la:
orientarea si selectia scolara si profesionala
examen medical la admiterea in scolile profesionale
supravegherea starii de sanatate dupa admitere pentru depistarea imbolnavirilor in stadii precoce
dispensarizarea celor cu disfunctii si deficiente.
2. VARSTNICII
Procesul de imbatranire este un proces biologic individual.
Exista trei aspecte ale varstei individuale:
varsta cronologica
varsta biologica
varsta psihologica
Varsta biologica nu coincide intotdeauna cu varsta cronologica, de aceea varsta cronologica nu constituie un criteriu suficient de exact pentru aprecierea capacitatii de munca.
Capacitatea de munca depinde de particularitatile morfofunctionale si psihologice in raport cu varsta.
Particularitatile anatomo-fiziologice si psihologice
Epidermul: * se subtiaza,
* apar pete pigmentare,
* viteza de cicatrizare a plagilor tegumentare scade.
* tesutul adipos subcutanat scade:
* sensibilitate crescuta la frig, aparitia ridurilor
- sistemul muscular: * muschii diminua in volum ,
* scade forta musculara dupa varsta de 40 ani la femei si 45 ani la barbati
* scade viteza de efectuare a miscarilor
incetinirea ritmului de efectuare a miscarilor, timpul de reactie este crescut.
- aparat respirator - apare emfizemul senil
- aparat cardiovascular: * atrofia fibrelor musculare miocardice,
* proliferarea tesutului conjunctiv
- aparat digestiv: * ficatul diminua in volum,
* creste cantitatea tesutului conjunctiv
- sistemul osos - demineralizare- osteoporoza
- functia vizuala: * scade acuitatea vizuala,
* scade capacitatea de acomodare (Prezbitismul)
- functia auditiva: scade acuitatea auditiva pe frecvente inalte (Presbiacuzie)
- psihologic: *memoria scade pentru faptele recente,
*scade puterea de concentrare,
*scade capacitatea de invatare ,
*creste sentimentul responsabilitatii,
*creste experienta si constiinta profesionala.
Una dintre problemele care apar cel mai frecvent la persoanele varstnice este legata de efectuarea unei munci in ritm impus.
Capacitatea de munca este dependenta de varsta si este raportata la capacitatea maxima, fiind maxima la 20-25 ani si apoi scade odata cu inaintarea in varsta.
Capacitatea de munca scade in conditii de temperatura crescuta, de expunere la zgomot, trepidatii, toxice si pulberi profesionale deaoarece are loc o suprasolicitare a sistemului de termoreglare si a sistemului cardiovascular si respirator.
Datorita acestui fapt se contraindica angajarea in asemenea locuri de munca a persoanelor cu varste peste 40 de ani, daca nu au mai lucrat anterior in astfel de conditii.
Persoanele cu varsta peste 50 de ani necesita schimbarea locului de munca in locuri de munca cu evitarea conditiilor nefavorabile de microclimat, a eforturilor fizice mari (munca grea), a pulberilor sau a substantelor chimice in concentratii nocive.
Controlul medical periodic al varstnicului are drept scop, pe langa depistarea unor boli profesionale sau boli cronice aparute dupa momentul angajarii si evaluarea capacitatii de munca.
Evaluarea capacitatii de munca trebuie sa stabileasca cat mai exact restantul functional, dat fiind faptul ca procesul de imbatranire este insotit de cresterea numarului de boli.
In baza acestei evaluari a capacitatii de munca se recomanda continuarea activitatii la respectivul loc de munca, schimbarea locului de munca sau in caz de inaptitudine totala se solicita consultul medicului expert (Expertiza capacitatii de munca) in conformitate cu prevederile H.G. 355/2007.
3. EPILEPTICUL SI MUNCA
Din punct de vedere al medicinii muncii este necesar a se cunoaste urmatoarele aspecte:
- epilepsia este diagnosticata din copilarie
- epilepsia a aparut mai tarziu si bolnavul prezinta crize tipice sau crize atipice (scurte pierderi de cunostinta fara convulsii).
In cazul examenului medical la angajare medicul de medicina muncii se poate confrunta cu doua aspecte:
- bolnavul declara ca are epilepsie si in acest caz trebuie stabilita aptitudinea in munca pentru respectivul loc de munca pentru care se solicita angajarea
- bolnavul ascunde boala si nu declara ca are epilepsie, in acest caz este necesar a se depista boala prin: - anamneza atenta si tintita
- examen clinic (observarea unor cicatrici la nivelul fetei sau craniului)
- efectuarea electroencefalogramei
Daca diagnosticul de epilepsie nu este cert nici dupa efectuarea encefalogramei si este vorba despre un loc de munca de securitate, candidatul la acest post va fi declarat inapt.
Aparitia unor crize de epilepsie pe parcursul desfasurarii activitatii profesionale necesita evaluarea bolnavului privind aptitudinea de a efectua in continuare activitatea profesionala la locul de munca unde a fost angajat sau necesita schimbarea locului de munca.
Conditii de munca favorabile pentru bolnavul epileptic:
- program de lucru normal fara ore suplimentare, in ture de zi;
- ritm de munca normal fara suprasolicitari fizice;
- climat favorabil la locul de munca fara tensiuni psihice si mentale mari (fara stari conflictuale);
- zgomot sub limita maxima admisa de 87 dB (A);
- iluminat corespunzator fara contraste puternice de iluminare;
Locuri de munca contraindicate pentru epileptici:
- munca la inaltime;
- posturi de securitate;
- orice loc de munca in cazul crizelor frecvente, a celor rebele la tratament, a asocierii epilepsiei cu tulburari mentale sau cu alcoolism.
La examenul medical la angajare, medicul va solicita o declaratie scrisa celui care se angajeaza ca nu a avut crize de epilepsie.
4. DIABETICUL SI MUNCA
Aptitudinea in munca a bolnavului diabetic depinde de:
1) forma clinica (diabet insulinodependent sau insulunoindependent precum si de prezenta sau absenta complicatiilor)
2) conditiile de munca: efort fizic (musculo-osteo-articular), solicitarea atentiei, precizia gesturilor profesionale, prezenta toxicelor, prezenta riscului crescut de accidentare, ritmul muncii, prezenta riscurilor infectioase.
Contraindicatii in cazul diabetului sever insulinoindependent:
Activitati profesionale care implica riscuri mari pentru viata si securitatea angajatului sau/si colegii de la locul de munca (conducatori auto inclusiv cei care conduc mijloage de transport intrauzinale, macaragii, pompieri).
Activitati profesionale care necesita o vigilenta crescuta(agenti de paza controlori de calitate, operatori la tablouri de comanda)
Activitati profesionale cu efort fizic mare
Munca la banda rulanta
Munca cu risc potential de ranire
Profesiuni care expun angajatul la tentatii alimentare(industria alimentara, fabrici de panificatie de ciocolata si produse zaharoase)
PROFILAXIE
Examenul medical la angajare vizeaza deopistarea bolnavilor diabetici.
Controlul medical periodic vizeaza adaptarea diabeticului la locul de munca si depistarea eventualelor complicatii care contraindica continuarea activitatii la respectivul loc de munca.
5. VEDEREA MONOCULARA
Vederea normala este binoculara.
Vederea binoculara necesita anumite conditii anatomice si fiziologice:
integritatea aparatului neuromuscular care sa permita mobilitatea conjugata a celor doi ochi;
integritatea sistemului de acomodare care sa permita perceptia imaginilor;
integritatea campului vizual comun, realizand un camp vizual de 130s;
integritatea centrului cerebral de sinteza;
integritatea sistemului receptor, a sistemului optic si a retinei realizand o acuitate vizuala de cel putin 1 f.c. si o departare distanta intre cei doi ochi de cel putin 4 dioptrii.
Tulburari vizuale la monopsici
diminuarea campului vizual;
favorizarea astenopiei acomodative;
dificultate de apreciere a distantelor;
dificultate in vederea nocturna.
Dupa pierderea unui ochi au loc fenomene de readaptare:
durata readaptarii este de 3 luni pentru activitatea curenta si 6 luni pentru activitatea profesionala.
Prognosticul readaptarii este in functie de :
acuitatea vizuala a ochiului ramas;
calitatile intelectuale ale individului;
vointa individului.
Contraindicatii medicale pentru monopsici
profesii care solicita analizatorul vizual;
profesii care necesita integritatea campului vizual;
profesii care necesita o vedere buna crepusculara;
profesii care prin natura lor pun in pericol alte persoane (conducatorii auto);
profesii periculoase pentru subiectul insusi expunandu-l la accidente sau complicatii oculare (sudori, strungari, fierari betonisti );
munca la inaltime.
De mentionat ca monopsicii congenitali au posibilitati de a invata o profesie apropiata ca si cei cu vedere binoculara.
Trebuie tinut cont de faptul ca totusi ei prezinta anumite tulburari vizuale.
