|
PSIHOPATOLOGIA VIETII COTIDIENE
Sigmund Freud
Psihopatologia vietii cotidiene:
se ocupa de lucruri foarte normale, lucruri pe care le cunoastem, care ni s-au intamplat si noua
elimina frontiera dintre normal si patologic
cele mai multe materiale provin din experienta lui Freud (lapsusuri, uitari de nume proprii pe care incearca sa le explice)
ele erau considerate accidente (ceva care se abate de la o norma si nu poate fi explicat)
Psihologia emite legi, norme
A B (A cauza lui B; ori de cate ori A, atunci B
daca nu se produce A, nu se produce nici B)
In cazul accidentelor nu se pot urma legile.
Gandirea stiintifica se constituie in jurul tacerii vinovate din jurul accidentelor
Freud afirma cu putem descrie cauzele care duc la producerea acestor 'accidente':
incearca sa evidentieze lanturile cauzale care duc la producerea accidentelor (lapsusuri etc.);
acesta este un demers revolutionar, pentru ca psihologia spune ca accidentele nu sunt explicabile, care nu sunt nici semnificative
Freud arata ca tot ce se petrece in mintea noastra tine de aceeasi dinamica a psihicului nostru ca si fenomenele supuse normelor.
Aceeasi explicatie este valabila atat pentru
fenomenele normale - cercetate de psihologie
fenomenele patologice - cercetate de psihiatrie
Baza lor comuna este sistemul fiziologic, somaticul.
Psihanaliza
elimina frontiera dintre normal si patologic.
construieste o explicatie care sa sustina ambele stari
patologicul este rezultatul functionarii acelorasi mecanisme ca si comportamentul normal
este considerat patologic in functie de context
Exemplu: discordanta afectiva - cineva rade la o inmormantare
(nebunul nu are alta constitutie psihica decat omul normal)
La inceput, nebunii erau incarcerati in puscarii.
Ulterior, au fost exclusi, pentru ca penitenciarul devine o metoda de reeducare, reintegrare in societate, iar nebunii nu mai puteau fi educati (nu exista un limbaj de comunicare cu ei, o punte de legatura).
Exista stigmatizarea bolnavilor - nu se considera ca puteau fi tratati
Nebunia: forma de instrainare (alienare : alien - strain) - nebunul este diferit de noi, neasimilabil
In psihanaliza, solutia trebuie adaptata problemei, care este una personala.
Terapia psihanalitica se incheie atunci cand pacientul doreste, atunci cand el hotaraste ca poate face fata singur problemei.
Psihologul: devine un fel de oracol, atotstiutor, are raspunsuri pentru tot
Pacientul, care nu-si intelege problema, prin mecanismul proiectiei, ajunge la dependenta de psiholog (la inceput adulatie, ridicare pe un soclu - ulterior apare reversul: atitudini ostile, resentimente)
Psihanaliza: neutralizeaza:
aspectul adulatoriu, proiectia pozitiva
aspectele negative: pacientul trebuie sa gaseasca singur solutie la problema lui
terapia de suport duce la dependenta (atat in psihologie, cat si in psihiatrie
Freud: exista structuri nevrotice (exista posibilitatea ca la cel care a avut un simptom nevrotic, simptomul sa mai apara). Nu exista bolnavi vindecati complet, odata ce au avut simptome.
Noi suntem dependenti de mediul in care traim, traim intr-o lume bolnava care ne influenteaza psihic.
Ex.: in urma razboaielor mondiale nevroze traumatice (gaze, obuze socuri psihice)