|
|
|
ANALIZA COMPARATIVA INTRE GANDIRE SI MEMORIE
1.Introducere:
In desfasurarea activitatii umane care sa permita adaptarea la mediu, sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific. Din interactiunea lor rezulta trasaturile de personalitate.
Personalitatea, definite ca sistemul bio-psiho-socio-cultural determina un mod specific de adaptare la mediu in decursul caruia omul proceseaza informatiile furnizate de procesele senzoriale si stocate in memorie, anticipeaza ipoteze, formuleaza explicatii rezolva probleme cu care se confrunta.
2.Continut:
Gandirea reprezinta procesul psihic cognitiv superior de procesare a insusirilor esentiale, necesare si logice cu ajutorul unor operatii abstract-formale, in vederea intelegerii, explicarii si predictiei unor relatii cauzale si pentru elaborarea unor legi, teorii, principii ca modele mintale ale realitatii.
Memoria este un process psihic cognitiv superior de intiparire, stocare si reactualizare a informatiilor.
3.Caracterizare succinta:
Gandirea poseda o serie de caracteristici care ii determina individualitatea.
Este un process cognitive superior de procesare a insusirilor esentiale inaccesibile direct simturilor.
Inglobeaza datele proceselor senzoriale dar se poate dispensa de raporturile perceptive.
Se desfasoara in plan intern si realizeaza o procesare profunda a realitatii.
Gandirea are un character procesual sau multifazic desfasurandu-se pe axa temporala si pe verticala cunoasterii.
Pe verticala cunoasterii, gandirea se misca ascendant si printr-un demers deductive, gandirea porneste de la generalizari si ajunge la cazuri particulare.
Pe axa temporala, gandirea se desfasoara intre trecut, present si viitor.
Se foloseste de trecut pentru a defini prezentul si foloseste prezentul pentru predictia viitorului.
Gandirea are un character mijlocit fiind mediate de perceptie, reprezentare, limbaj si memorie.
Oalta caracteristica o reprezinta faptul ca este un proces abstract-formal.
Detine un character abstract deoarece are loc in plan intern si se desfasoara cu un grad inalt de selectivitate. Caracterul formal este reprezentat de faptul ca gandirea se supune unor legi logice.
Gandirea are un caracter finalist urmarind gasirea unor solutii se rezolvarea problemelor.
Ea ocupa un loc central in sistemul psihic uman, primind informatii de la toate mecanismele psihice si le coordoneaza conferindu-le rationalitate.
Pe scurt, se poate spune ca gandirea este reglajul tuturor reglajelor.
La randul ei memoria detine o serie de caracteristici.
Este o proprietate a tuturor organismelor vii si se numeste memorie biologica prin care se stocheaza si reactualizeaza o serie de informatii cu privire la cresterea si maturizarea organismelor.
In evolutia sa filo-genetica, memoria s-a diferentiat in mai multe forme si a atins apogeul la om unde a devenit memorie psihica individuala si colectiva.
Memoria pastreaza si reactualizeaza procesele psihice fiind distribuita la toate mecanismele.
De asemenea, detine un character mijlocit fiind mediate de obiecte in primii ani ai vietii si mai tarziu de actiuni psihice si procedee mnemotehnice.
Are un character logic, presupunand intelegere informatiilor memorate si organizarea acestora dupa anumite criterii.
Memoria este selective deoarece integreaza si pastreaza informatii in functie de sex, varsta, interese, necesitati.
Are un character situational si contextual integrand si pastrand informatii raportandu-le la conditiile spatio-temporale.
Memoria este un process psihic active deoarece dispune de operatii pentru prelucrarea si evaluarea materialului in stransa legatura cu semnificatia acestuia pentru subiect.
De asemenea, memoria detine un character mijlocit, rational si constient fiind specifica omului.
Caracterul multifazic al memoriei este evidentiat de cele trei subprocese.
Fixarea consta in traducera informatiei intr-un cod pentru a fi stocata in memorie.
Stocarea consta in retinerea informatiei pentru o perioada de timp.
Reactualizarea reprezinta readucerea informatiei la suprafata pentru a fi folosita.
Memoria defineste dimensiunea temporala a organizarii psihice facand posibila continuitatea identitatii si acumularea experientei.
Asadar, memoria ocupa un loc important in viata omului deorece fara ea am trai intr-un present continuu iar comportamentul ar fi haotic si cunostintele luate de la capat, fara se realizam progrese.
4.Incadrare:
Ambele mecanisme fac parte din categoria proceselor cognitive superioare care alaturi de imaginatie si limbaj formeaza intelectul, acel ansamblu de fenomene psihice, ce depaseste experienta senzoriala si se dezvolta sub actiunea factorilor socio-culturali.
5.Comparatia:
La o simpla comparative, dupa criteriile ce vizeaza continutul informational reflectoriu si mecanismele psiho-fiziologice ale reflectarii, deducem ca ambele procese sunt cognitive superioare ce proceseaza un continut informational.
In timp ce gandirea reflecta insusirile esentiale, necesare si inaccesibile simturilor precum si relatiile dintre obiecte si fenomene, memoria pastreaza continutul informational al proceselor avand un material heterogen:imagini, notiuni, scheme, idei si trairi.
Ambele procese se desfasoara in plan intern, gandirea inglobeaza si verifica datele putand sa se dispenseze de raporturile perceptive, pe cand memoria contine un material bogat in cea mai mare parte provenind pe cale senzoriala.
Daca gandirea proceseaza profound realitatea cu ajutorul operatiilor abstract formale, memoria reorganizeaza datele stocate cu ajutorul unor operatii, relationandu-le logic.
Atat gandirea cat si memoria, prin caracterul ei mijlocit si rational devin fenomene specific umane.
Ambele procese interactioneaza cu celelalte componente ale sistemului psihic uman deoarece memoria este distribuita tuturor mecanismelor psihice iar gandirea primeste informatii de la acestea, le coordoneaza dandu-le rationalitate.
Atat memoria cat si gandirea au o structura complexa, insusiri si functii care le determina individualitatea.
Gandirea poate sa apara ca sistem de operatii, categorii si sisteme de notiuni, judecati si rationamente, intelegere si rezolvare de probleme.
Calitatile gandirii sunt commune cu cele ale creativitatii: flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea si elaborarea.
In structura sa sunt prezente notiunile sau conceptele ca unitati de baza, judecatile si rationamentele.
Ca dimensiune temporala a personalitatii, memoria stocheaza experienta de viata a individului avand o baza ereditara, in functionalitatea ei memoria dezvolta o serie de calitati: volumul, elasticitatea, trainiciapastrarii, promptitudinea fixarii si reactualizarii, fidelitatea si completitudinea ce pot fi optimizate.
Memoria ca proces multifazic prezinta numeroase forme determinate la nivelul etapelor sale.
Dupa prezenta sau absenta intentiei, memorarea poate fi voluntara si involuntara iar dupa prezenta sau absenta intelegerii, poate fi logica si mecanica.
La nivelul pastrarii distingem:memorie de foarte scurta durata, memorie de scurta durata(MSD), memorie de lunga durata(MLD).
Reactualizarea poate fi si ea voluntara si involuntara, vaga sau precisa, corecta sau incorecta.
6.Relatiile:
Intre cele doua procese exista o relatie de interactiune si sustinere reciproca manifestata prin rolul uneia in desfasurarea celeilalte.
Memoria reprezinta in raport cu gandirea o sursa permanenta de informatii si depozitul in care sunt pastrate produsele gandirii. Astfel piramida notiunilor sau conceptelor empirice si stiintifice sunt conservate in memoria de lunga durata si sunt reactualizate in vederea procesarii.
De asemenea in memorie sunt stocate schemele de actiune, operatiile care constituie baza pentru rezolvarea de probleme.
Memoria sprijina si intelegerea, atat in ce priveste cuplajul informational, lanturile asociative cat si analogia.
La randul ei, gandirea este implicate in toate formele memoriei.
Prezenta gandirii ca intelegere determina distinctia dintre memoria mecanica si logica, ultima fiind premise necesara pentru invatarea autentica.
Pastrarea beneficiaza de interventia gandirii deoarece informatiile sunt organizate si reorganizate pe criterii de semnificatie si utilitate.
In cadrul reactualizarii, prin recunoastere si reproducere, intervine gandirea ca sistem de operatii: de exemplu in recunoastere perceptia actuala este comparata cu modelul stocat in memorie iar in reproducere sunt comparate si evaluate diverse modele din memorie pentru a fi valorificat cel optim.
Legatura stransa dintre cele doua mai este evidentiata si prin legea ce afirma dependenta memoriei de intelegere care influenteaza si calitatile memoriei precum trainicia pastrarii si fidelitatea reactualizarii.
7.Incheiere:
Gandirea si memoria capata aspecte particulare contribuind alaturi de celelalte componente ale sistemului psihic uman la detasarea si afirmarea personalitatiica realitate unica si irepetabila.
