Legislatia privind zgomotul profesional

Legislatia privind zgomotul profesional

a.Legislatie europeana

Directiva 2003/10/EC se refera la cerinte minime pentru a incuraja imbunatatirile, in special in mediul de munca, in vederea garantarii unui nivel mai bun de protectie a sanatatii si securitatii lucratorilor. Acestea se aplica activitatilor in timpul exercitarii carora lucratorii sunt sau risca sa fie expusi, prin natura muncii lor, la riscuri generate de zgomot.

Cunostintele stiintifice actuale despre efectele expunerii la zgomot asupra sanatatii si securitatii nu sunt suficiente pentru a defini niveluri de expunere exacte referitoare la toate riscurile pentru sanatate si securitate, in special cele care privesc efectele zgomotului, altele decat cele auditive.

Nivelul expunerii la zgomot poate fi redus eficient prin masuri preventive privind conceptia posturilor de lucru si a locurilor de munca si selectarea echipamentelor, procedurilor de lucru, astfel incat sa se acorde prioritate reducerii riscului la sursa.

Masurile de protectie colectiva au prioritate in raport cu masurile de protectie individuala.

Referitor la supravegherea sanatatii Directiva precizeaza obligatia supravegherii adecvate a sanatatii lucratorilor, atunci cand rezultatele evaluarii indica un risc pentru sanatate.

Cerintele specificate pentru supravegherea medicala, trebuie sa fie introduse in conformitate cu legislatia si /sau practicile nationale.

b. Legislatie romana

Normele generale de protectia muncii/2002 Titlul VI. Capitolul VII. Zgomot cuprind referiri la: masurarea, limitele admise si masurile preventive de protectia a angajatilor expusi.

Examenele medicale profilactice efectuate angajatilor expusi la zgomot peste nivelul admis prezent in mediul de munca sunt:

b.1.la angajare:

- examenul clinic general

examenul ORL (specialist)

- audiograma (audiometrie tonala liminala)

Contraindicatiile la angajare in mediul de munca cu expunere la zgomot sunt: bolile cronice ale urechii medii si interne, psihopatiile, nevrozele manifeste si hipertensiunea arteriala medie, severa, asociata cu factori de risc, stadiul II si III.

b.2. la controlul medical:

examenul clinic general - anual;

- audiograma la 3 luni de la angajare, si apoi anual;

-ex. ORL (specialist) in functie de audiograma;

examenul psihologic din 3 in 3 ani.

Hotararea nr. 493 din 12.04.2006 (Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 380 din 03/05/2006) stabileste cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor, generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, in special impotriva riscurilor pentru auz.

Valori limita de expunere si valori de expunere la zgomot de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor.

Pentru aplicarea prezentei hotarari, valorile limita de expunere si valorile de expunere de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor in raport cu nivelurile de expunere zilnica la zgomot si presiunea acustica de varf sunt fixate dupa cum urmeaza:

a) valori limita de expunere: L(EX, 8h) = 87 dB(A) si, respectiv, p(varf) = 200 Pa 1 );

b) valori de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea: L(EX, 8h) = 85 dB(A) si, respectiv, p(varf) = 140 Pa 2 );

c) valori de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea: L(EX, 8h) = 80 dB(A) si, respectiv, p(varf) = 112 Pa 3 ).

Lucratorii a caror expunere la zgomot depaseste valorile de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor au dreptul la examenul medical periodic, inclusiv testarea auzului, efectuat de medicul specialist/primar de medicina muncii, in conformitate cu legislatia nationala.

Daca evaluarea si masurarile prevazute la art. 8 indica un risc pentru sanatatea lucratorilor a caror expunere la zgomot depaseste valorile de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea, acestia au dreptul la control audiometric preventiv.

Prezenta hotarare transpune Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de agenti fizici (zgomot), publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 42/2003.

Stadiul actual al cunostintelor, statistici relevante

Orice persoana expusa la zgomot se afla in pericol potential. Cu cat nivelul zgomotului este mai ridicata si durata expunerii mai mare, cu atat creste riscul de a fi afectat de zgomot. In industriile prelucratoare si in minerit, 40% dintre angajati sunt expusi unor niveluri de zgomot semnificative pe o perioada mai mare decat jumatate din timpul lor de lucru. In sectorul constructiilor procentul este de 35%, iar in multe alte sectoare, inclusiv in agricultura, transporturi si comunicatii, procentul este de 20%.

Zgomotul constituie o problema nu numai in industria grea si alte sectoare industriale traditionale. Zgomotul incepe sa fie recunoscut ca o problema care afecteaza si sectorul serviciilor cum ar fi educatia si sanatatea, barurile si restaurantele. Un studiu de zgomot realizat in gradinite a evidentiat niveluri medii de zgomot de peste 85 dB. Conducatorii de camioane pot fi expusi la 89 dB. Personalul din cluburile de noapte poate fi expus la peste100 dB.

Pierderea auzului indusa de zgomot este recunoscuta de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind "boala industriala ireversibila cel mai frecvent raportata". Aceasta deficienta are ca efect reducerea capacitatii de munca, dar poate creea si prejudicii in viata sociala sociala, contribuind la izolarea persoanei respective de comunitatea din jur.

S-au inregistrat diferente in amplitudinea pierderilor in functie de intensitatea si durata expunerii sau sexul celor expusi. Cele mai multe studii se refera la efectele si reglementarile privind expunerea la zgomot cu actiune continua. Situatiile reale din intreprinderi arata insa ca o mare parte din muncitori sunt expusi la zgomot cu actiune intermitenta, cu intensitati variabile in timp.

Statisticile UE sunt deosebit de sugestive in raport cu amploarea acestui factor de risc:

o treime a angajatilor din Europa sunt expusi la niveluri ridicate de zgomot pe durata a peste un sfert din programul lor de lucru, iar 20% dintre acestia trebuie sa ridice tonul peste nivelul normal al conversatiei, cel putin jumatate din timpul lor de lucru, pentru a se putea face auziti;

se estimeaza ca 39,5 milioane de lucratori din Statele Membre ale UE sunt expusi la un nivel atat de ridicat de zgomot la locul de munca incat trebuie sa ridice vocea pentru a putea comunica cu alte persoane, cel putin jumatate din timpul lor de lucru sau chiar mai mult. Acest numar este echivalent cu intreaga populatie a Spaniei (cifre din anul 2000);

aproximativ 13,5 milioane de muncitori, ceea ce reprezinta 7% dintre lucratorii din Europa considera ca munca lor le afecteaza sanatatea sub forma diferitelor deficiente auditive;

Barbatii sunt de trei ori mai susceptibili de a suferi deficiente auditive legate de munca decat femeile. Aceasta diferenta se explica prin faptul ca, in trecut, barbatii au lucrat mai mult in industriile grele, mai zgomotoase;

Industriile cu grad mare de ocupare al femeilor si cu nivel ridicat de zgomot includ sectoarele de productie alimentara si de bauturi, industria textila si a divertismentului, inclusiv baruri si cluburi. De asemenea, femeile sunt in mod predominant reprezentate in centrele de apel, acolo unde "socul acustic" pare sa devina o problema in crestere;

In Franta, de doua ori mai multe femei decat barbati sunt expuse la zgomot foarte puternic sau la sunete foarte ridicate in sectoarele educatiei, sanatatii si muncii sociale.

In ceea ce priveste datele referitoare la tara noastra bolile profesionale cauzate prin expunere la zgomot reprezinta 26% din totalul cazurilor noi de boli profesionale inregistrate in anul 2004, incluzand atat surditatea profesionala: 73 cazuri, cat si hipoacuziile profesionale: 185 cazuri.

In anul 2004, hipoacuziile s-au produs dupa o perioada de expunere profesionala medie de 21,48 ani, iar surditatea profesionala dupa 23,27 ani. Cele mai numeroase cazuri de hipoacuzie si surditate cauzate de expunerea la zgomot s-au inregistrat in judetele Alba, Braila, Harghita si Cluj.

Sursa: Registrul operativ national al bolilor profesionale din Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale - Institutul de Sanatate Publica Bucuresti.

Numarul cazurilor de boli profesionale determinate de expunerea la zgomot este in crestere. Ultima statistica facuta publica este din 2005 si arata ca, in anul respectiv, 213 romani au suferit de hipoacuzii si surditate din cauza zgomotului produs la locul de munca. Peste 300.000 de salariati risca sa aiba in viitor probleme de sanatate din aceeasi cauza.

Angajatorii privati sau de stat, din orice domeniu, sunt obligati, potrivit unei hotarari de guvern adoptate recent, sa asigure fonduri si conditii pentru efectuarea serviciilor medicale profilactice, respectiv examenele medicale la angajarea in munca, de adaptare, periodice si la reluarea activitatii.

Ultimele statistici arata ca una din principalele probleme de sanatate la locul de munca o constituie zgomotul excesiv. Astfel, in 2005, peste 42 de romani si-au pierdut auzul, iar alti 171 au suferit hipoacuzii din pricina expunerii profesionale zilnice la zgomot, se arata in Registrul Operativ National al Bolilor Profesionale. Cei mai multi bolnavi s-au inregistrat in Arges, Salaj si Sibiu, iar cei mai putini in Vaslui, Galati si Dambovita. Numarul cazurilor noi declarate de boli profesionale, determinate de expunerea la zgomot, a inregistrat o continua crestere in ultimii 10 ani.

Cei mai expusi la hipoacuzie (slabire a acuitatii auzului) si la surditate sunt salariatii din industria alimentara, metalurgica, cei din constructii, dar si din transporturi.

Expertii in medicina muncii spun ca expunerea la zgomot mai poate favoriza si aparitia hipertensiunii arteriale sau a tulburarilor mintale. In plus, mai sunt si alte efecte secundare precum ameteala, iritabilitatea si insomnia. Zgomotul de intensitate crescuta poate leza celulele senzoriale, care transforma energia sonora in flux nervos.

In cazul zgomotului cu intensitate ridicata, perioada de adaptare este de aproximativ trei luni. Audiograma este cea mai fidela analiza care se recomanda in aceasta situatie. Actul normativ mai stipuleaza ca angajatii trebuie sa fie informati in legatura cu rezultatele examinarilor medicale si faptul ca au acces la toate informatiile referitoare la starea lor de sanatate.

La nivelul Europei, se estimeaza ca peste 60 milioane de angajati sunt expusi la un nivel ridicat de zgomot mai mult de un sfert din timpul lor de lucru.

Pentru protejarea lucratorilor a fost adoptata Directiva 2003/10/EC a Parlamentului European si a Consiliului,  privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de agentii fizici (zgomot). Aceasta a fost transpusa in legislatia nationala a tuturor Statelor Membre, stabilind si o limita zilnica de expunere la zgomot de 87 dB(A).

Exceptie de la termenul de implementare il constituie sectoarele muzica si divertisment unde aplicarea directivei constituie o provocare, determinata de faptul ca insusi scopul muncii este de a crea sunete, iar masurile clasice de protectie impotriva zgomotului nu sunt aplicabile.

In Romania, prevederile acestei directive, au fost transpuse in legislatia nationala, valoarea limita de expunere la zgomot de 87 dB (A) fiind specificata in art. 594 din NGPM ed. 2002.

Trebuie remarcat faptul ca aceasta limita a fost stabilita pentru subiecti sanatosi, care nu prezinta sensibilitate deosebita la nivelul urechii interne. De aceea, valoarea maxima admisa pentru subiectii sanatosi se poate dovedi periculoasa pentru subiectii a caror ureche interna a fost deja sensibilizata de agenti ototoxici sau alte cauze precum si pentru lucratoarele insarcinate.

Daca legislatia nationala prevede suficiente masuri pentru reducerea expunerii la zgomot, un accent deosebit este pus in prezent pentru implementarea acestor masuri si asigurarea, la toate locurile de munca a conditiilor stabilite prin norme.

In acest context acest studiu constituie o oportunitate pentru focalizarea atentiei tuturor factorilor implicati asupra zgomotului in munca si asupra solutiilor de combatere a acestuia.