|
|
|
SISTEMUL DIGESTIV LA ANIMALE
1.Cavitatea bucala:in ea are loc digestia bucala.
-orificiul bucal-2 sau 3 buze(limbric, melc)
-limba:
a.la melci- organ musculos numita radula
b.la cefalopode- 2 falci chitinoase=maxile, "cioc de papagal"
c.la vertebrate-pesti-limba este o ingrosare a planseului bucal(partea de jos).
d. la amfibieni+reptile limba este lipicioasa, bifurcata si se prinde de partea interioara a manadibulei.
e.la pasari + mamifere limba formata din radacina, corp si varf.
La artropode exista un aparat bucal format din piese chitinoase, tari, modificate, in functie de modul de hranire, mai des la insecte, unde buza inferioara se alungeste transformandu-se in trompa folosita la supt-fluture, supt+lins-albine, dizolvat+supt-musca, antepat si supt la tantari.
La echinoderme exista un apoarat masticator numit "lanterna lui Aristotel".
2.Dintii se gasesc doar la vertebrate.
La pestii cartilaginosi dintii sunt cornosi, iar la cei ososi sunt mici, ascutiti, asezati pe mai multe randuri.
Incepand cu crocodilii dintii nu mai sunt concrescuti, ci se fixeaza in alveole dentare.
La mamifere exista un singur rand de dintii,care sunt impartiti an urmatoarele categorii:incusivi,canini, premolari si molari.
Acestia sunt diferentiati in functie de tipul de hrana:lipsesc canini la ierbivore, incisivii dezvoltati la ierbivore, etc.
3.Glandele salivare-exista la toate animalele terestre.
Secreta saliva care este un amestec de apa, mucina, substante bactericide sau anticoagulante (la lipitoare, tantar) si enzime (amilaze).
Dupa prelucrarea mecanica, fizica si chimica alimentele sunt srtanse cu ajutorul limbii si al mucinei intr-un cocolos numit bol alimentar care este inghitit trecand prin faringe si esofag, ajungand in stomac.
4.Faringele este un tub musculo-fibros si este locul de incrucisare a caii digestive cu calea respiratorie.
Apare de la viermi lati pana la mamifer,fara pasari.
5.Esofag-tub musculo-fibros care conduce prin miscari peristaltice(de inaintare) datorate contractiilor fibrelor musculare netede, bolul alimentar in stomac.La pasari prezinta gusa care la porumbel secreta un lichid laptos.
6.Stomacul este o dilatare a tubului digestiv, care are in peretele sau muschi netezi, care prin contractii peristaltice conduce hrana spre duoden(primul segment al intestinului subtire), iar prin miscari de fragmentare desface bolurile alimentare si le imbiba cu sucul gastric.
In interior este captutit cu o mucoasa gastrica care contine glandele gastrice care secreta sucul gastric alcatuit din mucina, acid clorhidric si enzime.
Enzimele continute sunt:
-labfermentul determina coagularea laptelui
-pepsina gastrica este secretata sub forma inactiva(pepsinogen) si sub actiunea HCl este activat in pepsina activa care actioneaza asupra proteinelor complexe din alimente transformandu-le in proteine simple.
In lumea vertebratelor exista 3 tipuri de stomac:
a. unicameral-majoritatea
b. bicameral format din stomac masticator si stomac glandular la pasari si rechini.
c. Pluricameral la ierbivorele rumegatoare-vaca, oaia;este format din urmatoarele segmente:burduf, ciur, foios cheag(stomacul propiu zis).(vezi desenul urmator)
7.Intestinul subtire.
Este un tub in care se continua si se finalizeaza digestia , sub actiune sucului intestinal secretat de peretele intestinului subtire, a bilei secretata de ficat si a sucului pancreatic secretat de pancreasul exocrin..
La vertebrate, incepand cu pestii, incepe sa se delimiteze duodenul care se observa bine la mafibieni sub forma unei bucle in care patrunde capul pancreasului.
La reptile este format din duoden si ileon , iar la pasari si mamifere este format din duoden, jejun si ileon care insa nu au o delimitare clara.
Mucoasa intestinala produce glandele intestinale care secreta sucul intestinal si vilozitatile intestinale cu rol in absorbtia nutrimentelor rezultate in urma procesului de digestie.
Lungimea intestinului variaza in functie de natura hranei si de prezenta sau lipsa stomacului.(pesti)
La pestii fitofagi este lung, la cei carnivori este scurt si stomacul extensibil.
La amfibieni si reptile intestinul este scurt, la pasari este scurt, iar la limita dintre intestinul subtire si cel gros se gasesc doua cecuri intestinale cu rol in digestia hranei si absorbtia apei.
Mamifere intestinul este lung-50 m la bou, omnivore-10 m la porc, carnivore-7-8 m..
Ficatul de la pesti este format din 2 lobi si o vezica biliara in care este depozitata bila in intervalul dintre digestii.
Compozitia bilei:apa, saruri biliare care activeaza unele lipide si au rol in emulsionarea grasimilor(transforma o picatura mare de lipide in mai multe picaturi mici) si din pigmenti biliari.
Pancreasul exocrin secreta sucul pancreatic-bogat in enzime;este puitin dezvoltat la pesti;enzimele continute sunt proteolitice(tripsina, chemotripsina,glicolitice)
Sucul intestinal contine urmatoarele tipuri de enzime:proteolitice care actioneaza asupra proteinelor, glicolitice care actioneaza asupra glucidelor si lipolitice care actioneaza asupra lipidelor.
Prin activarea motorie a intestinului subtire(miscari peristaltice) continutul alimentar este amestecat cu sucurile digestive, in urma actiunii enzimelor obtinandu-se nutrimentele.
Absorbtia intestinala este procesul prin care nutrimentele strabat peretii vilozitatilor, patrunzand in vasele de sange limfatice care inconjoara intestinul subtire.
Nutrimentele care se absorb sunt: glucoza, aminoacizi, acizi grasi, glicerolul, apa, sarurile minerale si vitaminele.
Aminiacizi si glucoza dupa ce traverseaza epiteliul unistratificat trece in vasele de sange, acizii grasi si glicerolul trec in vasele limfatice .
Vitaminele,apa,sarurile minerale sunt absorbite fara sa sufere transformari.
8.La nivelul intestinului gros sunt absorbite unele saruri de sodiu, ioni de clor, vitaminele B si K si cea mai mare parte a apei.
Lipseste la pesti, intestinul gros se deschide intr-o cloaca prevazuta cu un orificiu anal.
La amfibieni apare un rectum care se deschide in cloaca.
La reptile este format din colon si rectum, deschizandu-se in cloaca.
La pasari exista un colon,rect care se deschide in cloaca.
La mamifere este impartit in cecum colon si rect.
Cecumul este bine dezvoltat la mamiferele ierbivore(1 m),redus la mamiferele carnivore si lipseste la urs si liliac.
Colonul este impartit in 4 segmente:ascendent, transvers, descendent si sigmoid.
Rectul este prevazut cu un orificiu anal(exceptie monotreme-ornitorincu care are orificiu cloacal)
Mucoasa intestinului gros nu are glande gastrice dar are o bogata flora bacteriana de fermentatie(transforma glucidele nedigerate in gaze si alcool) si de putrefactie(actioneaza asupra proteinelor).
In aceste procese se obtine si vitamina K-antihemoragica.
BOLILE SISTEMULUI DIGESTIV
Hepatitele(acute si cronice) .Bolnavii de hepatita cronica se pling de dureri in regiunea derapta subcostala,scaun instabil,umflarea abdomenului,pruritul tegumentului,micsorarea poftei de mincare,etc.Adresarea opurtuna la medic permite a stabili la timp diagnoza si cauza imbolnavirii,efectuarea tratamentului necesar.In profilaxia acutizarilor,de rind cu lecuirea fenomenelor acute,are mare importanta respectarea regimului alimentar,dieta,refuzul mincarilor picante,a bauturilor alcoolice.
Ciroza ficatului de cele mai dese ori este o urmare a hepatitei cronice suportate in trecut,cu toate ca se poate dezvolta pentru prima data.O anumita insemnatate o au diferitele intoxicatii,in special cu alcool,ciuperci otravitoare,intoxicatii cu toxine chimice industriale.Bolnavii se pling de dureri in regiunea dreapta subcostala, unflarea abdomenului,diaree,scaun instabil,prurit,hemoragii intestinale, dispnee,umflarea membrelor inferioare.Bola progreseaza treptat si in sfirsit duce la insuficienta a ficatului.Cu toate acestea,tratamentul sistematic,stricta respectare a regimului alimentar,dieta permit a mentine mult timp capacitatea de munca.
Boli ale vezicii biliare (colecestita,colelitiazia).La baza colecestitei (acute si cronice) stau bolile inflamatori ale vezicii biliare.Cauzele sunt dereglarea functionala a vizicii biliare,diferite dischinezii,contagiuni,alergii,obezitatea, constipatii,gastritele cronice,preponderent cu aciditate scazuta,lamblioza intestinului,etc.Bolnavii se pling de amar in gura,dureri in regiunea dreapta subcostala,uneori cu caracter de criza,umflarea abdomenului,scaun instabil, cresterea temperaturii corpului,voma,culoarea galbena a tegumentului, pierderea capacitati de munca.Gastritele(acute si cronice) cel mai frevent se intilnesc la oamenii de virsta tinara.Gastrita acuta de regula se dezvoltain rezultatul luarii unei hrane prea fierbinti,a condimentelor picante,iregularitatii alimentarii,in cazul autolecuirii,la fumatori si la oameni consumatori de bauturi alcoolice precum si la cei ce au dinti nelecuiti.Inlaturarea inopurtua a acetor cauze pot contribui la dezvoltarea gastritei cronice.Bolnavii de gastrita de regula se pling de senzatii neplacute in abdomen, arsuri si greutate sub lingurita,pierderea poftei de mincare,greturi, voma, eructatie, guat neplacut in gura,scaun instabil,umflarea abdomenului.Adresarea la timp la medic,tratamentul si inlaturarea cauzelor bolii duc de regula la deplina insanatosire in cazul gastritei acute si la imbunatatirea starii sanatatii in cazul gastritei cronice. Atit la aparitia bolii,cit si la preintimpinarea acutizarilor si complicatiilor o mare insemnatate are observarea de dispanser,respectarea regimului,in caz de necisitate, dieta,tratamentul balneo-climateric,renuntarea la fumat si bauturile alcoolice.Ulcerul gastrio-duodenal este boala preponderent a barbatilor de virsta tinara.Cauza este alimentarea neregulata,fumatul,excesele in consumarea bauturilor alcoolice,dereglarile neuro-psihice,trairile emotionale,atmosfera tensionanta la serviciu si in familie,stresurile emotionale.Bolnavii poarta dureri care pot aparea imediat dupa luarea hranei,peste 2-3 ore dupa masa sau seara tirziu,noaptea(asa numitele boli flaminde),de asemenea greturi si voma.Nu de putine ori se semnalizeaza pierderi de masa.Bolnavii in perioada acutizarii bolii isi pierd capacitatea de munca.Adresarea la timp la medic si lecuirea stationar si ambulatoriu,in majoritatea cazurilor duc la insanatosirea si restabilirea capactatii de munca.Cu toate acestea boala este predispusa pentru recidive,acutizari care deseori apar primavara si toamna.De aceea bolnavii trebuie sa se afle la evidenta la policlinicala locul de trai,sa primesca tratament profilactic.Frecventele acutizari ale bolii duc la complicatii,deseori necesita interventii chirurgicale.
