|
|
|
INTRODUCERE IN PSIHANALIZA
Psihanaliza este
metoda de diagnosticare
Este o metoda distincta de alte metode: exista clasificari psihanalitice, concepte forjate de psihanaliza, prin care se dau anumite diagnostice, in functie de ele se aplica teorii. Modul de recoltare a informatiei este un mod strict psihanalitic care duce la obtinerea de rezultate specifice de psihanaliza.
Comportamentele observabile ale pacientilor nu sunt constientizate, sunt manifestari ale unor procese de care ei nu sunt constienti.
Cand se pune un diagnostic, nu este orientat catre continutul afirmatiilor pacientului, ci catre ceea ce nu spune si se manifesta intre cuvinte (nu ce spune, ci ceea ce nu spune)
(ex. schimbarea de subiect reprezinta rezistenta, atingerea unui punct dureros)
Ceea ce nu spune pot fi indici, care conduc psihanalistul la diagnostic.
Psihanalistul rastoarna discursul pacientului, cauta ceea ce pacientul incearca inconstient sa ascunda (ex. o afirmare exacerbata a virilitatii poate ascunde o tendinta homosexuala), incearca sa se apere.
metoda de tratament
Terapia analitica sau psihanalitica ca metoda de tratament inseamna aplicarea unor metode regresive, deconstructive de terapie (spre deosebire de terapiile obisnuite de suport ale psihologului, care iti dau incredere sa faci fata solicitarilor, te sustin).
teorie explicativa
Primele doua teorii intra in coliziune (concurenta) prima cu psihiatria, a doua cu psihoterapia.
In cazul acesta, concurenta este cu psihologia.
Ceea ce incearca psihologul sa explice este modul de functionare al aparatului psihic.
Exista un raport de concurenta intre teoria psihologica si teoria psihanalitica.
metapsihologia - determinarea conditiilor de posibilitate ale fiintei umane
In acest caz intra in coliziune cu antropologia (obiect: omul ca fiinta, ca specie): ce este uman si ce ne defineste pe noi ca oameni.
(o parte din opera lui Freud depaseste atributele psihiatriei si psihologiei sli intra in sfera antropologiei)
METAPSIHOLOGIA: arata modul in care formarea aparatului psihic determina ceea ce este uman in noi
Prin ea, Freud intelege unitatea a trei tipuri de explicatii:
explicatia economica
explicatia dinamica
explicatia topica
Metapsihologia: nucleul filosofic al psihanalizei (ipotezele cele mai speculative legate de caracterul somatic al inconstientului, scopul oricarui organism viu este moartea (aplicarea principiului al doilea al termodinamicii. Orice sistem tinde spre echilibru caracterizat prin scaderea la 0 a nivelului energetic.
Scopul fiintelor vii: consumarea energiei cat mai rapid pentru a ajunge la 0 energetic.
Aparatul psihic reformuleaza legea a doua a termodinamicii: reducerea energiei la un nivel cat mai coborat constant.
Atat in cazul inconstientului cat si al teoriilor, Freud a vorbit numai de ipoteze (inconstientul nu a fost niciodata o certitudine).
La nivelul comportamentului uman observam anumite inconsistente, ca si cum ar interveni ceva in buna functionare a organismului. Acest ceva Freud a numit inconstient.
Manifestarile lui se observa numai in cazuri patologice (ex. catatonie - psihoza alba).
Inconstientul nu este capabil sa se exprime decat in maniera indirecta (nu avem acces decat la manifestare, nu si la cauza).
Freud a pornit in elaborarea psihanalizei de la fenomenul isteriei (forma de nevroza destul de benigna, tratabila cu succes, chiar daca estre foarte spectaculoasa), care era maladia sex. al XIX-lea.
Interesul lui Freud fata de patologia psihica s-a nascut in urma unui stagiu la Salpetriere, unde a cunoscut un mare medic psihiatru, Charcot (teorie a isteriei bazata pe hipnoza - sugestibilitate) organiza prezentari de cazuri - devenise dependent pentru ca istericele se ataseaza de medicul lor.
Freud a fost impresionat de eficacitatea lui Charcot, care a reusit sa elimine unele manifestari patologice prin sugestibilitate. Pacientul nu-si aminteste nimic din ceea ce s-a intamplat sub hipnoza.
Breuer - partener - metoda cathartica
Denumirea vine din tragedia greaca - catharsis (din teoria estetica a lui Aristotel): placerea pe care o produce teatrul se bazeaza pe acea emotie puternica pe care o produce): descarcare afectiva dramatica foarte puternica - legam valoarea de intensitatea emotiei.
Catharsis: experienta pe care medicul o provoaca pacientei pana cand aceasta incepe sa planga - dupa descarcare dispareau simptomele si lucrurile reintrau in normal.
Isteria de conversie (somatizarea): pacienta prezenta anumite simptome somatice care erau atipice (ex. paralizii atipice, care dispareau dupa o vreme spre deosebire de paraliziile tipice, care apareau in urma afectarii unor retele nervoase, in aceste cazuri putandu-se ajunge pana la permanentizarea acestora, fiind afectat organismul). O paralizie tipica nu poate avea caracter intermitent si crizele nu pot fi produse la comanda.
Medicii aveau tendinta de a trata pacientul ca pe un simulant. Ei erau constienti de originea isteriei, o legau de cauze de ordin social si cultural.
Sursa isteriei era discrepanta mare de varsta din familiile tipic burgheze (pana la 20 de ani) (histerium - in greaca antica - organ genital feminin). Era vorba de o conversie a energiei care nu poate fi consumata (o femeie are nevoie de gesturi deosebite - daca nu le are nu poarte converti energia pe care doreste sa o investeasca).
Medicii tratau istericele ca pe niste persoane simulante, de rea - credinta, care vor doar sa atraga atentia asupra lor (Toate problemele isi au originea in dormitor).
Metoda lui Breuer: determina un eveniment (provocarea unei marturisiri), care ducea la o traire intensa, cathartica, rezultatul fiind eliberarea de tensiune.
Dar, dupa o luna - doua, simptomul reaparea intr-o alta forma.
Freud trage concluzia ca istericele nu sunt constiente de cauza reala a comportamentului lor, dar ca acest simptom care apare este o solutie temporara pentru problema lor.
El introduce doua concepte care modifica perceptia:
fuga in boala
castigul bolii
Boala poate sa fie o solutie (pentru o femeie nebagata in seama, care exista numai in maniera negativa).
In cazul patologiei, toata starea respectiva este deturnata in simptom (dureri de cap, celebrele migrene fara cauze organice).
Nu poti afirma ca ai de-a face cu un simulant chiar daca nu exista afectiune organica (istericul asteapta de la anturaj schimbarea de atitudine, atentia).
Freud: Psihopatologia vietii cotidiene - Introducere in psihanaliza Ed. Didactica si Enciclopedica
Opere - Leonard Gavrilescu
exemplu de lapsus
