|
|
|
Masajul - Aplicatii pentru diverse afectiuni
1.Boli musculare :
Miozitele de efort se manifesta prin(simptomatologie) :
-dureri vii, difuze intr-un grup muscular
-cresterea tonusului muscular si chiar contracturi musculare
-imposibilitatea de a efectua anumite miscari, fara durere (impotenta functionala).
Masajul urmareste calmarea durerilor, scaderea tonusului muscular crescut si disparitia contracturilor musculare (efecte miorelaxante) si imbunatatirea circulatiei sanguine.
Dintre procedeele de masaj se recomanda efleuraj bland, prelungit, frictiuni usoare, vibratii cu efect miorelaxant.
Torticolis à frigore (gat intepenit) reprezinta o afectiune a muschilor sternocleidomastoidieni si/sau trapezi din cauza expunerii la frig sau curent de aer rece manifestata prin :
-dureri musculare spontane sau la miscarile de lateralitate ale capului
-contractura dureroasa a muschilor respectivi
-limitarea sau imposibilitatea efectuarii miscarilor de lateralitate
Se recomanda efleuraj descendent, din spatele pavilionului urechii, catre umar, frictiuni usoare , prudente pentru a evita aparitia durerii, apoi vibratii usoare cu degetele. In stadiul acut este contraindicat tapotamentul pentru a nu se exacerba durerile sau contractura musculara.Masajul se poate aplica dupa efectuarea unei proceduri de termoterapie (terapie prin caldura : parafina, solux, infrarosii, dus-masaj).
Lumbago de efort reprezinta afectarea musculaturii lombare paravertebrale, manifestata prin :
dureri lombare
contractura musculaturii
impotenta functionala
Masajul este bland relaxant, decontracturant, in ritm lent. Se executa efleuraj usor, cu ambele maini, frictiuni usoare, framantat ''in cuta'', vibratii relaxante.
Hipotrofii musculare de diverse cauze (imobilizare gipsata, poliartrita reumatoida) manifestate prin :
scaderea tonusului muscular
scaderea volumului muscular
impotenta functionala
Se recomanda procedee de masaj cu efecte stimulatorii, intense, energice. Efleurajul se face cu alunecari centripete (catre centrul corpului), frictiuni cu ''radacina mainii'', framantatul ''in cuta'' sau ''in bratara''. Se incheie cu cernut-rulatul la mambre si tapotament cu manevre ''de tocat'' sau batatatorit cu palmele.
2.Bolile aparatului cardiovascular :
Insuficienta venoasa cronica (varicele) se manifesta prin :
vene superficiale vizibile, dilatate
edeme
senzatie de oboseala in picioare
crampe musculare
piele invinetita
staza venoasa cronica
Se foloseste efleurajul gambelor si coapselor in sens centripet (al circulatiei de intoarcere/venoasa), frictiuni usoare, tapotament extrem de atent si bland pentru a nu sparge dilatatiile venoase mari.
Se contraindica masajul in tromboflebite si in tromboze venoase (risc de embolie pulmonara).
Staza limfatica se manifesta prin :
edem
tulburari trofice ale pielii si tesutului subcutanat(atrofii, celulita)
Se recomanda efleuraj profund pe gambe si pe coapse, in sens centripet, cu priza circulara, urmate de frictiuni cu ambele palme si framantari usoare.
Se recomanda asocierea cu drenajul limfatic manual.
3.Boli ale sistemului nervos periferic:
Polinevrita/polineuropatia
Boala ce afecteaza mai multi nervi simultan, datorita: intoxicatiilor medicamentoase, plumb, alcoolice, boli infectioase/virale, hipovitaminoze B1, B6, B12, frig, iritatii mecanice sau compresiuni, etc. Se manifesta prin:
paralizii flasce
hipotrofii musculare
dureri si parestezii (furnicaturi/intepaturi/arsura)
In fazxa de convalescenta, cand durerile pot fi controlate, se recomanda masajul tonifiant, energic, centripet. Se practica efleurajul cu doua maini alternativ; se continua cu frictiuni, ambele procedee adresandu-se cu prioritate pielii, tesuturilor subcutanate si circulatiei locale. Framantatul si tapotamentul sunt manevrele cele mai recomandate pentru muschii hipotrofici, folosidu-se framantatul ''in cuta'', cernut-rulatul, baterea''in ventuza'', sau batatoritul in functie de volumul maselor musculare masate si de nivelul sensibilitatii locale.
Paralizia/pareza faciala periferica (à frigore) :
Afectare a nervului facial datorita frigului/curentilor de aer rece, inflamatii, procese ischemice, virusuri neurotrope. Bolnavul simte :
furnicaturi in obraz
pleoapa superioara cazuta si acopera globul ocular respectiv
dureri si obraz cazut de partea afectata
febra si stare generala alterata
Procedeele de masaj se efectueaza intr-un ritm viu, energic in scop de stimulare. Efleurajul se executa cu varfurile degetelor, incepand de la linia mediana a fetei si mergand catre partea laterala a acesteia (extern), dupa care se continua cu frictiuni, ciupiri si tapotament in varianta ''percutat''.
Pareza/paralizia posttraumatica a nervilor periferici:
Se manifesta prin: - impotenta functionala
hipotrofie musculara
tulburari de sensibilitate
tulburari trofice ale pielii
Se recomanda masaj stimulator, cu manevre executate energic, in ritm alert. Efleurajul se efectueaza cu doua maini alternativ, iar frictiunile cu palmele sau fetele dorsale ale pumnilor pentru a stimula circulatia sangvina locala. Frictiunile impreuna cu ciupirile se executa pentru a excita mecanic pielea de deasupra muschilor afectati. Framantatul ''in cuta'', rulat-cernutul si tapotamentul sunt manevrele cele mai potrivite de masaj manual pentru influentarea pozitiva a tonusului muscular, cresterea excitabilitatii si elasticitatii musculare.
4.Boli reumatismale cronice ale aparatului locomotor
4.1. Boli reumatismale cronice inflamatorii (au cauza infectioasa sau autoimuna).
Poliartrita reumatoida
Este o boala cronica, afectand in special articulatiile mici (degetele mainii), si predomina la femei. Boala se manifesta prin :
dureri articulare
redori articulare (intepeniri)
tumefierea articulatiilor
hipotrofie musculare
deformarea degetelor
Masajul se efectueaza cu prudenta si blandete iar intensitatea si ritmul lor se adapteaza sensibilitatii zonelor masate. Efleurajul se executa cu pulpa degetelor, dupa care se continua cu frictiuni usoare, insistand la maini pe muschii interososi, folosind pulpa policelui ; se continua cu framantat ''in cuta'' cu priza mica si ciupiri pentru muschii eminentelor tenara si hipotenara. Se pot efectua tensiuni si scuturari usoare ale degetelor mainii iar pe segmentele superioare se poate efectua tapotament bland, framantat ''in cuta'', percutat si vibratii.
Spondilita anchilopoetica
Este o boala reumatismala cronica localizata la nivelul coloanei vertebrale, cu preponderenta mai mare la barbati, ce evolueaza in pusee. La originea bolii se incrimineaza o anomalie genetica. Se manifesta prin :
dureri de coloana
hipotrofia muschilor paravertebrali
limitarea miscarilor vertebrale (anchiloza)
tendinta la cifoza dorsala care ulterior se poate fixa.
Masajul se va executa bland, pentru a obtine relaxarea musculara. Se face la inceput un efleuraj bland ce va scadea sensibilitatea locala, apoi framantatul ''in cuta'', cu intensitate mica, vibratii usoare cu efect decontracturant. In fazele nedureroase se recomanda manevre de stimulare a tonusului si excitabilitatii muschilor dorsolombari, si de prevenire a hipotrofiei musculare, cum ar fi framantatul ceva mai energic, tapotamentul sub forma de ''tocat'', iar in zona lombara, batatoritul.
4.2.Boli reumatismale cronice degenerative (artroze)
Artroza cervicala
Se manifesta prin :
dureri si contracturi musculare la nivelul cefei
limitarea miscarilor mai ales de lateralitate ale capului
durerile pot iradia pe membrele superioare cu furnicaturi in degete
Masajul debuteaza cu efleuraj usor, bland, de la baza craniului, descendent pe ceafa, dupa care se aplica frictiuni si framantatul ''in cuta''' a caror intensitate va fi adaptata sensibilitatii locale. Pentru efectele decontracturante asupra muschilor, se vor efectua vibratii manuale usoare, cu varfurile degetelor pe ceafa. Se pot folosi in prealabil procedee de fizioterapie cu caldura (dar nu in faza acuta a bolii).
Artroza lombara
Se manifesta prin dureri la nivelul lombelor care apar brusc dupa efort sau raceala si care, clinic, imbraca 3 forme : lombalgia acuta, lombalgia cronica si lombosciatica.
Lombalgia acuta se manifesta prin :
dureri vii in zona lombara, instalate brusc
contractura a musculaturii paravertebrale lombare
impotenta functionala
Se incepe cu efleuraj bland si in ritm lent, efectuat cu fata palmara a mainilor, pentru reducerea sensibilitatii tesuturilor superficiale, dupa care urmeaza framantat usor si vibratii blande cu palmele. Se poate face masaj cu gheata. Limita procedurilor o constituie aparitia durerii.
Lombalgia cronica se manifesta prin :
dureri lombare moderate, suportabile de obicei aparute dimineata.
contractura musculaturii paravertebrale lombare in grade variabile
limitarea partiala a mobilitatii coloanei vertebrale lombare si senzatia de redoare a spatelui, mai ales dimineata.
Se recomanda efleuraj cu palmele sau cu degetele indoite ''in pieptene'', apoi frictiuni cu nodozitatile degetelor si framantat ''in cuta''. De asemenea se folosesc si vibratii usoare. Se pot folosi in prealabil procedee de termoterapie (caldura).
Lombosciatica se instaleaza brusc sau lent, accentuandu-se progresiv. Se manifesta prin :
durerile pot iradia pe membrele inferioare.
furnicaturi in picioare sau talpi
comtractura musculara lombara
limitarea miscarilor vertebrelor lombare
Se recomanda efleuraj bland, iar dupa trecerea fazei dureroase se pot adauga vibratiile, framantatul ''in cuta'', cu prudenta, chiar si tapotament, daca nu exista contracturi musculare.
Artroza coxo-femurala/coxartroza
Apare de obicei la persoanele in varsta (peste 50 ani) si poate fi extrem de invalidanta (proteza de sold). Se manifesta prin :
dureri in regiunea inghinala sau fesiera, cu iradiere pe coapse si caracter meteosensibil.
contracturi musculare periarticulare
hipotrofia muschilor periarticulari
limitarea miscarilor si impotenta functionala relativa.
Se incepe cu efleuraj bland si lent, executat cu fetele palmare, pe regiunile fesiere, mergand lateral spre trohantere, si in jos spre coapse. Se continua cu frictiuni si framantat, a caror intensitate va fi adaptata la sensibilitatea locala. Vibratiile se executa cu palmele in scop de relaxare musculara. Pentru a evita hipotrofia si hipotonia muschilor periarticulari si daca sensibilitatea locala o permite, se vor aplica manevre mai energice : frictiuni cu ''radacina mainii '', tapotament sub forma de ''tocat'' sau ''batatorit'', cernut si rulat. Se pot folosi in prealabil procedee de termoterapie (caldura).
Artroza genunchiului/gonartroza
Apare de obicei la persoanele in varsta (peste 50 ani) dar si la tineri cu solicitari ale genunchiului si se manifesta prin :
dureri variabile
contractura musculara de vecinatate
hipotrofie musculara
reactii sinoviale cu hidartroza (lichid in articulatie)
Se executa efleuraj cu palmele, frictiuni cu ''radacina mainii'', framantat ''in cuta'', la care se adauga rulatul si cernutul, si tapotament energic sub forma de ''tocat'', sau ''batatorit''. Se va acorda o mare atentie muschiului quadriceps ce este expus la o rapida hipotrofie de inactivitate (datorita durerilor). Masajul articulatiei genunchiului include neteziri usoare, frictiuni incheiate cu tractiuni si vibratii usoare ; ultimele doua procedee sunt contraindicate daca articulatia are lichid in exces - hidartroza (apa la genunchi).
Periartrita scapulo-humerala (PSH)
Este cea mai frecventa forma de reumatism in afara articulatiilor (abarticular), cauzata de procese inflamatorii si/sau degenerative ale tendoanelor si burselor (formatiuni conjunctive periarticulare), si se manifesta prin :
dureri spontane la un umar, exacerbate de miscarile bratului
contractura muschilor periarticulari
limitarea miscarilor in articulatia umarului (impotenta functionala), ce poate merge pana la ''umar blocat''
Se efectueaza efleuraj usor, bland, pe fetele anterioara si posterioara ale umarului, pana la regiunea supraclaviculara (anterior) si supraspinoasa (posterior). Urmeaza framantat usor si vibratii fine, efectuate cu palmele pentru decontracturarea musculara. Dupa disparitia durerilor, se recomanda manevre de stimulare, si tonifiere musculara pentru prevenirea hipotrofiilor, utilizand frictiuni cu degetele si tapotament sub forma de ''batatorit'' sau ''tocat'' ceea ce pregateste bolnavul pentru sedintele de kinetoterapie. Masajul articulatiei umarului se face aplicand frictiuni cu varfurile degetelor, pe fata anterioara a capsulei articulare, dupa orientarea inapoi a bratului (retroflexie/retropulsie/extensie) si pe fata posterioara a capsulei, dupa orientarea inainte (anteflexie/flexie) a bratului, in scopul cresterii elasticitatii capsulei (asuplizare), a ligamentelor si a mobilitatii articulare.
5.Boli traumatice si sechele posttraumatice ale aparatului locomotor
Contuzia
Apare ca urmare a unui traumatism direct ce poate interesa tegumentele, muschii, articulatiile si oasele. Se manifesta prin :
dureri la locul de contact
tumefiere (umflatura) datorita edemului
echimoze (invinetiri)
impotenta functionala
In faza acuta tratamentul este reprezentat de masaj cu gheata (neteziri), si se poate aplica la distanta, superior sau inferior zonei contuzate.
Se recomanda efleuraj cu palmele, urmat de frictiuni, framantat, tapotament sub forma de ''batatorit in ventuza'', sau ''tocat'' si vibratii.
Entorsa
Apare ca urmare a unui traumatism direct ce poate interesa capsula articulara sau ligamentele provocand rupturi partiale sau totale a acestora sau dezinsertii de pe oase. Se manifesta prin :
dureri
tumefierea articulatiei
hidartroza
edeme periarticulare
inrosirea (rubor) si incalzirea (calor) tegumentelor de deasupra
echimoze si impotenta functionala
Se recomanda efleuraj, frictiuni, framantat energic, rulat-cernut, tapotament ''in ventuza'' sau ''tocat''. Se poate face si masaj cu gheata.
Sechele post entorse
In urma unor entorse mai grave (gradul II sau III), pot ramane unele sechele (urmari) ce scad capacitatea de efort a subiectului, si ii creeaza unele neajunsuri (dureri, edeme, impotenta functionala, etc.). Alteori pacientul pote prezenta lichid in articulatie, hipotrofie musculara sau chiar o redoare articulara (limitarea mobilitatii).
Masajul articular consta in efleuraj calmant, frictiuni care mobilizeaza si favorizeaza supletea capsulei articulare si a ligamentelor ; pe segmentele moi invecinate articulatiei traumatizate se executa masaj de stimulare si tonifiere a muschilor, cu neteziri, frictiuni energice cu palma sau cu pumnul, framantat ''in cuta'', rulat, tapotament sub forma de ''batatorit'' sau ''in ventuza'', sau cu fata palmara, precum si sub forma de ''tocat'', in functie de volumul partilor moi, masate.
Luxatia
Luxatia este o leziune, in mod obisnuit inchisa, a unei articulatii, la care suprafetele articulare ale oaselor sunt deplasate permanent din pozitia normala. Ca si entorsa, luxatia se produce la o miscare fortata a articulatiei, dupa care nu se mai revine la pozitia normala. In mod evident, in timpul acestei miscari fortate s-au intins / rupt, partial sau total, ligamente sau capsula articulatiei. Simptome:
- durere;
- impotenta functionala (absoluta);
- pozitie / aspect anormal al segmentului, cu deformarea regiunii;
- echimoza.
Luxatiile se reduc ortopedic si se imobilizeaza cu bandaj sau aparat ghipsat (3-4 saptamani). Sechelele post luxatie pot fi : dureri, limitarea miscarilor, redori articulare, anchiloza, hipotrofia musculara de vecinatate, tulburari trofice de origine vasculara. Se recomanda efleuraj cu palmele, urmat de frictiuni cu varfurile degetelor ; pe segmentele invecinate articulatiei luxate, se executa framantat, rulat si tapotament ''batatorit'' sau ''in ventuza'' sau ''tocat'', manevre ce urmaresc sa combata hipotonia si hipotrofia musculara.
Sechele postfractura
Fractura reprezinta intreruperea continuitatii unui os sau a unui cartilaj. Cauza este de obicei un traumatism, dar poate fi reprezentata si de o afectiune ce duce la slabirea osului (osteoporoza), sau de dezvoltarea anormala a osului datorita unei boli congenitale (osteogeneza imperfecta ).
Se manifesta prin :
- cind un os se rupe se aude un zgomot specific asemanator cu un trosnet
- membrul respectiv se scurteaza
- la locul fracturii pot exista mici fragmente ce se misca independent si pe care le putem simti la palpare
- exista un spasm muscular in jurul fracturii (muschii se contracteaza pentru a compensa efectul produs de fractura)
- durerea poate fi de intensitate medie sau mare (depinde de zona afectata si de tipul fracturii; desi poate parea paradoxal exista entorse grave mai dureroase decit anumite tipuri de fracture)
- impotenta functionala
- tumefirea zonei afectate (tumor/umflare)
Sechelele post imobilizare sunt reprezentate de:
hipotonii si hipotrofii musculare
redori articulare
tulburari trofice
dureri
tumefiri sau deformatii
edeme
fibrozari si induratii la nivelul tesuturilor subcutanate.
Se recomanda masajul articulatiilor de deasupra si de dedesubtul fracturii, folosindu-se efleuraj si frictiuni pentru a se evita formarea de aderente si a se realiza asuplizarea capsulei articulare, dupa care se continua masajul in zonele invecinate fracturii. Se efectueaza efleuraj cu fetele palmare, urmat de frictiuni cu varfurile degetelor sau cu marginea cubitala, procedee care favorizeaza resorbtia edemelor ; se continua cu framantat, rulat-cernut si tapotament ''batatorit'' sau ''tocat'', manevre ce stimuleaza tonusul muscular.
Leziunile musculare
Apar in urma unor solicitari violente, excesive sau indelungate si repetitive la nivelul unui grup muscular. Pot fi rupturi fibrilare, musculare partiale sau totale. Se manifesta prin :
- durere (de arsura sau cutit), intensificata de miscari
- echimoze
- impotenta functionala
In faza acuta tratamentul este reprezentat de masaj cu gheata (neteziri), si se poate aplica la distanta, superior sau inferior zonei lezate sau chiar pe zona lezata. Masajul se executa la distanta de leziunea musculara si are efecte calmante si miorelaxante - manevre blande in ritm lent. Se efectueaza efleuraj in forma lunga cu palmele, dupa care se aplica frictiuni usoare si framantat, precum si vibratii cu efect relaxant muscular.
Ruptura de menisc
In general, la ruptura de menisc apare durere, in special cand piciorul este indreptat (la extensia piciorului). Durerea poate fi moderata, iar pacientul poate continua activitatea. Durerea severa apare cand un fragment din menisc ramane intre femur si tibie. Tumefierea poate sa apara imediat dupa injurie, daca vasele de sange sunt lezate, sau la cateva ore dupa injurie daca spatiul articular se umple cu lichid produs ca raspuns la inflamatie. Daca este lezata sinoviala, aceasta se inflameaza si produce lichid pentru a se proteja. Aceste modificari determina tumefierea genunchiului. Cele doua meniscuri pot fi lezate usor printr-o miscare de rotatie a genunchiului in timpul unui efort sustinut. Ruperea partiala sau totala a meniscului apare la o miscare brusca de torsiune sau rotatie a coapsei, in timp ce piciorul sta pe loc.
Se recomanda in masajul genunchiului, efleuraj usor, neteziri cu un cub de gheata, friciuni si vibratii usoare, numai daca nu exista hidartroza. Pentru muschiul quadriceps se recomanda si tapotament cu intensitatea marita progresiv.
Tendinopatii
Sunt afectiuni cauzate de solicitari repetate, indelungate, exercitate asupra tendoanelor si tesuturilor moi din jurul tendoanelor (peritendinite). Pot interesa tendonul propriu-zis (tendinite sau tendinoze daca apar leziuni degenerative in tendon), teaca conjuctiva ce inveleste tendonul (tenosinovita), zona de insertie a tendonului pe os (entesita), sau jonctiunea muschiului cu tendonul (miotendinita). Se manifesta prin :
durere
tumefiere si crepitatii
impotenta functionala
In faza acuta tratamentul este reprezentat de masaj cu gheata (neteziri) ale tendonului cu un cub de gheata (3-5 minute) eventual infasurat intr-o panza sau fasa, la fiecare 30 de minute la inceput, apoi la o ora (se combat astfel durerile, inflamatia si tumefierile). Dupa diminuarea durerilor si a inflamatiei, se poate incerca masajul manual : efleuraj, frictiuni pentru activarea circulatiei locale (tendonul este putin irigat cu sange), si a troficitatii locale, prevenirea formarii de aderente sau cicatrici dureroase si restabilirea conditiilor fiziologice de alunecare a tendonului pe tesuturile subiacente ( de dedesubt).
6.Celulita
Celulita este un sindrom caracterizat prin induratia celulelor adipoase subcutanate, urmare a unei inflamatii cronice, sau a tulburarilor hormonale si se prezinta sub forma unor depozite fibroase, ce contin fibre colagene ce se formeaza in jurul celulelor adipoase si care la interior contin toxine si lichide, pielea avand aspectul cojii de portocala.
Masajul se adreseaza membrelor inferioare, abdomenului si regiunii lombare si cuprinde : efleuraj palmar si efleuraj incrucisat pentru fata anterioara a membrelor inferioare, petrisaj pentru muschii coapsei, drenaj limfatic pentru coapse, genunchi gambe si glezne ; pentru fata posterioara a membrelor inferioare se recomanda efleuraj palmar pentru activarea circulatiei, petrisaj pentru muschii posteriori ai gambei (moletul), drenaj limfatic pentru coapsa, gambe si glezne ; pentru regiunea lombara se recomanda petrisaj si percutii usoare cu palmele sau cu marginea cubitala a mainilor ; pentru abdomen se recomanda petrisajul muschilor abdominali si drenajul limfatic al tesuturilor abdominale. Se mai poate aplica automasajul.
Cefaleea (durerea de cap)
Se datoreste contractiei peretilor arteriali ce determina cresterea presiunii sangvine cefalice si a lichidului cefalorahidian, precum si contracturii excesive a muschilor gatului si umerilor. Stressul, o postura gresita sau un traumatism pot declansa de asemeni cefaleea. Se formeaza un cerc vicios format din contracturi musculare , durere, impotenta functionala, care se autointretin unele pe altele.
Se practica efleuraj palmar la gat si umeri, efleuraj cu policele a partii superioare a spatelui si a regiunii externe a umerilor, petrisaj, efleuraj cu policele in spatele capului, frictiuni cu varful degetelor pe pielea capului.
Presopunctura si automasajul isi pot dovedi, de asemenea, utilitatea.
8.Sindromul premenstrual
Se manifesta prin :
retentie lichidiana,
crampe abdominale sau uterine,
iritabilitate,
anxietate.
Retentia lichidiana reclama drenajul limfatic al trunchiului si membrelor inferioare. Pentru crampe se poate dovedi util, efleurajul abdominal. Se mai poate aplica presopunctura.
9.Tulburari digestive
In constipatii (incetinirea tranzitului intestinal) se recomanda efleuraj palmar, circular, la nivelul abdomenului, care activeaza circulatia si ''incalzeste'' muschii ; la inceput presiunea va fi usoara, apoi va creste progresiv, fara a jena pe cel masat. Miscarea se va desfasura in sens orar ( in sensul evacuarii intestinale).
Nu se aplica masaj abdominal in urmatoarele situatii : ulcer, diverticulita, boala Crohn, diaree, cancer, apendicita, inflamatii, calculi ai veziculei biliare. Presopunctura poate fi, de asemeni, utila.
10.Sarcina
In timpul sarcinii, masajul lombar se poate dovedi util insa trebuie efectuat cu foarte mare precautie. Masajul abdominal este contrindicat, la fel si folosirea de uleiuri/creme de masaj iritante sau toxice.
In pozitia de decubit lateral (culcat pe o parte), sau in pozitia asezat, se efectueaza efleuraj palmar, efleuraj cu policele, sau cu podul palmelor, drenaj limfatic. De asemenea se poate executa masajul membrelor inferioare (efleuraj palmar, drenaj limfatic).
Dupa nastere se vor masa membrele inferioare cu efleuraj palmar simplu sau incrucisat, petrisaj, percutie, drenaj limfatic al coapsei, genunchiului, gambei si gleznei - pe ambele fete - anterioara si posterioara; masajul regiunii lombare cu efleuraj palmar, efleuraj incrucisat, petrisaj, cernut-rulat si drenaj limfatic. Se mai poate aplica automasajul.
