|
|
|
Conceptul de invatare in sens larg si restrans
Invatarea este ,,acel proces evolutiv, de esenta informativ-formativa constand in dobandirea, (receptionarea, stocarea si valorificarea interna) de catre fiinta vie, intr-o maniera activa , explorativa, a exigentei proprii de viata si pe aceasta baza, in modificarea selectiva si sistematica a conduitei, in ameliorarea si perfectionarea ei controlata si continua sub influenta actiunilor variabile ale mediului ambiant'' (Golu).
Din definitia anterioara rezulta ca invatarea:
este un proces individual, caracteristica valabila si la nivel uman unde actiunile de instruire si educare au un caracter psihosocial, interpersonal si colectiv;
este simultan un proces informativ si formativ, adica cunoastere si sursa de noi structuri psihice si psihocomportamentale ptr individ;
este un proces perfectibil, deschis evolutiei;
este un proces continuu;
este un factor determinant al dezvoltarii psihice fiind orientata spre achizitionarea de noi experiente;
are o finalitate adaptativa: invatarea conduce la o mai buna adaptare la mediu;
reprezinta o strategie de raspuns a organismului, nu doar la situatiile comune si constante din mediu, ci mai ales la situatiile noi si variabile;
presupune o relatie a individului cu mediu, un consum de energie fizica, nervoasa si psihica;
indeplineste o functie transformatoare atat la nivelul mediului, cat si a individului si a relatiilor dintre acesta si mediul extern;
prezenta factorului constient reprezentat prin scop si motivatie proprie;
invatarea reprezinta una din conditiile fundamentale si indispensabile ptr realizarea potentialitatilor din programul genetic al omului;
este o activitate care presupune o desfasurare procesuala, discursiva, fiind ghidata de legi interne si dirijata si optimizata prin modele si programe;
poate sa aiba un dublu sens, adica se poate invata nu numai ce trebuie, ceea ce este folositor (invatare pozitiva), dar si ceea ce nu trebuie.Prin invatare putem intelege:
o oarecare modificare de conduita;
o modificare profunda, selectiva, care se produce sistematic, stabil intr-o directie determinata (in directia perfectionarii reactiei de raspuns la situatie, a cresterii productivitatii conduitei);
o modificare adaptativa provocata de intalnirea constanta, repetata,cu una si aceeasi situatie stimulativa, sau de contactul anterior cu situatia data.
Prin invatare se intelege, in limbaj comun, activitatea efectuata in scopul insusirii anumitor cunostinte, al formarii anumitor deprinderi sau dezvoltarii unor capacitati.
In sens mai larg, social, invatarea inseamna dobandire de experienta si modificare a comportamentului individual.
In domeniul stiintelor educatiei, invatarea se defineste ca fiind munca intelectuala si fizica desfasurata in mod sistematic de catre elevi, in vederea insusirii continutului ideatic si formarii abilitatilor necesare dezvoltarii continue a personalitatii.
Invatarea poate fi definita ca act de elaborare de operatii si de strategii mintale/cognitive.
Aspectul procesual al invatarii - cuprinde momentele sau procesele care compun o secventa de invatare.
In activitatea procesuala se disting urmatoarele etape:
- perceperea materialului
- intelegerea
- insusirea cunostintelor
- fixarea in memorie
- aplicarea
- actualizarea cunostintelor
- transferul cunostintelor
Aspectul motivational al invatarii - se refera la gradul de implicare a elevului in actul invatarii si in rezolvarea sarcinilor de instruire.
Motivatia invatarii reprezinta ansamblul mobilurilor care declanseaza, sustin energetic si directioneaza activitatea de invatare. Motivul declanseaza o anumita actiune, iar scopul reprezinta rezultatul scontat al actiunii.
In sens restrans, din perspectiva psihologica, invatarea reprezinta orice noua achizitie a organismului ca urmare a asimilarii, a interiorizarii informatiilor externe, ceea ce produce schimbarea in comportament. Din perspectiva pedagogica, ea este procesul de asimilare a cunostintelor si formare a priceperilor si deprinderilor, precum si proiectarea si dezvoltarea unor functii psihice, insusiri, trasaturi, capacitati de formare a personalitatii.
Achizitionarea prin invatare a unei experiente noi permite individului rezolvarea unor situatii problematice si optimizarea raporturilor sale cu lumea.
In concluzie, putem defini invatarea scolara ca procesul de achizitie mnezica, de asimilare activa de informatii, de formare de operatii intelectuale, de priceperi si deprinderi intelectuale si motorii, si de atitudini.
