|
|
|
INMULTIREA PLANTELOR DECORATIVE
1. Reproducerea prin seminte
2. Inmultirea pe cale vegetativa
1. Reproducerea prin seminte
Specii: camp - anuale (Salvia)
- bisanuale (Myosotis)
- perene - cantitate mare de material saditor
- lucrari de ameliorare
- unele specii numai prin seminte: Gypsophilla
sera - sol: Gerbera
- ghivece: Cineraria
Avantaje:
- coeficient ridicat de inmultire
- spatiu mic de depozitare (1000 seminte/1 g)
- pastrarea facultatii germinative cativa ani
- posibilitati reduse de transmitere a bolilor
Dezavantaje:
- degenerarea sem. heterozis (F1)
- urmasi heterozigoti la speciile cu polenizare alogama (descendenti, abateri fata de genitori)
- timp mai lung de obtinere a plantelor mature (Strelitzia 1-2, 3-4 ani)
1.1. Caracteristicile fizice, fiziologice si tehnologice ale semintelor de flori
Prin samanta se intelege:
- seminte propriu-zise si
- fructe indehiscente: achena, nucula, cariopsa, etc.
Calitatea semintelor - laboratoare de specialitate
- insusiri fizice - forma diferita
- marimea (mica, mijlocie, mare)
- arhitectura tegument
- culoarea
- luciu
- indici fiziologici - viabilitate
- facultate germinativa
- energie germinativa
- indici tehnologici - autenticitate
- puritate biologica
- puritate fizica
- stare sanitara
- greutate
- umiditate
- valoare culturala
1.2 Germinatia semintelor de flori
activitate metabolica + repaus - ciclu de dezvoltare
Dormans - reprezinta starea de repaus a semintelor, embrionului si mugurilor
- se realizeaza la maturitate completa - scade continutul in apa si respiratie minima
- protoplasma, trece in stare inactiva
- durata - zile, luni, ani
Factorii interni care pot determina dormansul:
- factorul tegumentar - tegument dur impermeabil pentru apa si putin pentru oxigen
- factorul embrionar - pentru germinare este necesara vernalizarea (trecerea printr-o depresiune termica)
- factorul hormonal - inhibitori ai germinatiei - acizi organici
- aldehide, lactone
- alcaloizi
Factorii externi - indus (secundar) - conditii nefavorabile de mediu
Tratamente pentru stimularea germinatiei si iesirea din dormans
- stratificare - 1:3 seminte:nisip
- tinute la 1-100 C timp 50-90 zile (Dicentra, Gentiana)
- vernalizare - umectare seminte, apoi
- pastrare la 10-250 C pana crapa tegumentul
- pastrare la 2-50 C timp de 10-14 zile
- insamantare la temperatura optima (10-200 C)
- avantaje - creste % de seminte germinate
- inflorire cu 20-30 zile mai devreme (Dianthus, Celosia, Cheiranthus)
- umectare 10-24 ore in apa la 25-300 C (Cyclamen, Pelargonium, Asparagus, Freesia)
- hidrotermica - 2-3 ore apa clocotita, 2-3 ore apa rece, de 2-3 ori (Canna, Musa, Althaea)
- mecanic - degradare tegument cu nisip, pilire (palmieri)
- scarificare:Althaea, Ipomoea, Lupinus (intepare in partea opusa embrionului)
- substante chimice - acid clorhidric, sulfuric 2-3%
- azotat de K 0,2% (Antirrhinum, Cosmos, Impatiens, Phlox)
- hormoni - AIA
- gibereline
- radiatii: roentgen, gamma, electromagnetice, ultrasunete, izotopi radioactivi
Fitosanitar
cale umeda
- apa calda - 4 ore 25-300 C
- 10 min. 45-500 C
- 2-3 sec. 520 C
- apa rece
- substante chimice - permanganat de K 1-1,5 %
- sulfat de Cu 0,3-0,5%
- formalina 0,3%
- se tin 5-15 min. se spala, se zvanta
- cale uscata
- prafuire 2-4 g /kg samanta, Captan, Zineb, etc.
Factori ecologici - germinatie
Apa - hidratarea - determina trecerea coloizilor protoplasmei - in stare activa
- enzime - activa
- imbibitie - seminte - 45-100% din volum
Temperatura - in functie de specie si origine este o temperatura de germinatie
- optima, maxima si minima
- in general valorile medii sunt 15-250 iar timpul de germinatie - 5-21 zile
Lumina - germineaza la lumina (Begonia, Petunia)
- germineaza la intuneric (Cyclamen, Tropaeolum)
- indiferente (Asparagus, Calendula, Tagetes)
Oxigenul - creste nevoia odata cu germinatia
- semintele oleaginoase >O2 (lipide-amidon)
- semintele care contin hidrati de C au nevoi mai reduse de O2
Substrat - dezinfectat
- usor, permeabil pentru semintele mici si mijlocii
- mai greu si fertil pentru semintele mari
- pregatirea substratului - nivelat
- maruntit
- tasat
Recipiente pentru semanat in sera:
- ladite lemn, lut, plastic
- ghivece lut, plastic
Recipientele se dezinfecteaza, iar cele din lut se tin 24 ore in apa pentru imbibare
Pregatire pentru semanat:
- obturare orificii;
- strat dren 1-2 cm nisip;
- substrat bine maruntit (necernut) iar la suprafata 2-3 cm substrat cernut (1-2 cm), nivelat, tasat
- spatiu liber de 2 cm fata de marginea superioara a recipientului, necesar pentru udat
1.3. Semanatul la plantele decorative se realizeaza:
- pentru producere de rasad
- la loc definitiv
Epocile de semanat depind de
- specie
- conditii climatice
- perioada de valorificare sau de decor
Epoca I. Decembrie-Februarie
Loc de semanat - sere, rasadnite calde
Specii - perioada lunga de vegetatie 100-180 zile
- pretentioase la temperatura
- cultivate - in camp: Begonia, Lobelia, Dianthus, etc.
- in sera: Primula, Asparagus, Palmieri, Sinningia, etc.
Epoca II. Martie - Aprilie
Loc - sere, rasadnite, camp
Specii - perioada de vegetatie 70-100 zile
- cultivate - in sera: Antirrhinum, Callistephus, Dianthus, Petunia, etc.
- in camp a) nu suporta transplantatul (Delphinium, Eschscholtzia)
b) putin pretentioase la temperaturi (Clarkia, Calendula)
Epoca III. Mai - Iunie
Loc - camp
Specii - perioada de vegetatie 40-70 zile (Clarkia, Godetia, Centaurea, Dimorphoteca)
- bisanuale (perioada mai lunga): Campanula, Digitalis, Dianthus barbatus.
-perene
Epoca IV. Iulie - August - Septembrie
Loc - rasadnite sau camp, sera
Specii - bisanuale: Viola, Myosotis, Bellis
- plante sera: Primula, Cyclamen, Senecio, Calceolaria
- culturi fortate: Antirrhinum, Matthiola
Epoca V. Octombrie - Noiembrie
Loc- camp, sera
Specii- rezistente la ger: anuale (Calendula), perene (Phlox, Delphinium)
- plante la ghiveci: Cyclamen, Asparagus
- Culturi fortate: Lathyrus, Antirrhinum, Matthiola
De retinut:
- Speciile cu facultate germinativa foarte mica se seamana imediat
- Semanatul esalonat la interval de 20-30 zile pentru inflorire esalonata (plante ghiveci, flori taiate, culturi fortate)
1.4. Locul de semanat
Camp
- loc definitiv semanat - rarit
- producere rasad = semanat - repicat - plantat
Specii:
- putin pretentioase la temperaturi (Calendula, Althaea, Chrysanthemun)
- suporta brume si geruri de primavara (Clarkia, Coreopsis, Gypsophilla)
- perioada scurta de vegetatie (Lathyrus, Dolichos, Tropaeolum)
- care nu suporta repicatul (Delphinium, Lupinus)
- care rasar greu (Dicentra, Gypsophilla)
- care pierd repede facultatea germinativa
- bisanuale si perene
Perioada
- martie - mai - iunie
- octombrie-noiembrie (inainte de venirea gerurilor cu o saptamana)
De retinut:
- Cantitate dubla de samanta toamna
- Mai adanc decat primavara
Rasadnite
- calde - specii cu perioada lunga de vegetatie (70-100 zile): Callistephus, Salvia, Petunia
temperate - specii putin pretentioase la temperatura
- crestere rapida: Tagetes, Zinnia
- reci - specii bisanuale: Viola, Campanula
Perioada:
- ianuarie-martie - calde
- martie-mai - temperate
- iunie-iulie - reci
Sera
- semanat - repicat - plantat
Specii:
- perioada lunga de vegetatie (Begonia)
- pretentioase la temperatura (Petunia, Nicotiana)
- plante de sera - solul serei: Gerbera, Freesia
- ghiveci: Primula, Cyclamen, Asparagus, Gloxinia, Palmieri
- specii anuale pentru culturi fortate: Lathyrus, Matthiola
Perioada - tot timpul anului
Metode de semanat si norme
Metode de semanat: imprastiere, randuri, cuiburi
a) Semanat prin imprastiere
Specii: seminte mici si foarte mici (Begonia, Petunia, Lobelia, Primula)
Loc - sere (ladite, ghivece)
- camp - straturi (Bellis, Viola, Callistephus)
Reguli - amestecat cu 1/5 - 1/8 nisip, cenuse, creta
- repartizare cu mana, carton indoit, tabla, sticla, semanat automat Conic sistem (35-80000 seminte/ora) pentru seminte foarte mici;
- nu se acopera cu pamant, se taseaza usor;
- se uda prin infiltrare.
b) Semanatul in randuri
Specii: seminte mijlocii, mici, mari
Loc: sera, rasadnita, camp
Reguli - randuri marcate perpendicular pe lungimea laditei, rasadnitei
- distanta pe rand si adancimea in functie de marimea semintei
- distanta intre randuri
- la loc definitiv in functie de specie (Mirabilis, Impatiens)
- pentru rasad:1-2 cm - semintele mici (Petunia, Antirrhinum)
2-2,5 cm - semintele mijlocii (Phlox)
3-4 cm - semintele mari (Tagetes)
- dupa semanat se acopera cu pamant si se taseaza usor;
- se uda cu stropitoarea cu sita fina.
c) Semanatul in cuiburi
Specii - seminte mari (Tropaeolum, Dolichos, Lupinus, Ipomoea)
- nu suporta transplantatul (Lathyrus, Papaver)
Loc - ghivece sera
- camp (2-3 seminte)
Norme de semanat
- pe unitatea de suprafata/m2
- pentru obtinerea a 1000 plante
Functie de - marimea semintelor
- numarul de seminte in grame
- valoarea culturala Puritate x Facultatea germinativa
1000
- norma reala QN x C1 kg-norma seminte recomandate
Kg C2 C1 - valoarea culturala cal.I
C2 - valoarea culturala reala
Norme -semintele foarte mici si mici ø sub 1,5 mm (Begonia, Gloxinia, Antirrhinum)
3-5 g/m2 sau 1/8-1/2 g/1000 plante
- seminte mijlocii ø 1,5-3cm (Callistephus, Dianthus, Matthiola, Phlox)
15-20 g/m2 sau 5g/1000 plante
- seminte mari (Tagetes, Zinnia)
30-40 g/m2 sau 10-20 g/1000 plante
De retinut:
Semanat direct in camp - se mareste cantitatea de samanta cu 25-30%;
Semanat toamna - cantitatea de samanta se dubleaza
Lucrari de ingrijire ale semanaturilor
Dirijarea factorilor de mediu:
- udatul - dupa semanat - prin infiltrare pentru semintele foarte mici;
- pulverizarea cu stropitori cu sita fina
- abundent pana la germinare;
- moderat dupa aparitia plantelor (pericol Pythium, Rhizoctonia);
- acoperite cu geam pentru mentinerea umiditatii
- temperatura - constanta, caracteristica fiecarei specii;
- mai ridicata pana la germinare
- dupa rasarire scade cu 2-30 C
- lumina - semintele au fotosensibilitate negativa, acoperite cu geam si hartie;
- primele zile lumina difuza, geam;
- dupa rasarire lumina intensa pentru a evita etiolarea;
- dupa rasarire se inlatura hartia si geamul, locuri aerisite fara curenti;
Lucrari specifice:
- Rarit - la semanaturi in camp, la loc definitiv;
- I rarit faza de 1-2 frunze, se lasa 4-5 cm intre plante;
- II rarit dupa o luna, intre plante pe rand distanta necesara speciei.
- Repicarea este o rasadire temporara pana la plantarea definitiva pe un substrat mai bogat
- Scop: conditii mai bune de nutritie, lumina, aerisire
- Moment optim - 1-2 frunze adevarate, se repeta cand nu mai au spatiu (3-6 saptamani)
- Loc: in sera, rasadnita, pepiniera
- Interval de timp:
- se repica o data cele cu ritm rapid de crestere (anuale);
- se repica de 2 ori sau de 3 ori (Begonia) cele cu ritm lent de crestere - ghivece -Cyclamen;
Tagetes, Zinnia - la 15-20 zile;
Cyclamen, Primula la 40-70 zile;
Repicatul se face in: - ladite, ghivece, fertil pot, Jiffy pots, vitocel (330-160 plante), ladite plastic (500 plante).
Lucrari de ingrijire:
- dupa repicat se uda bine si se umbresc 2-3 zile
- plivit, udat, aerisit, afanat sol, fertilizare faziala 0,2% .
2. Inmultirea vegetativa
Insusirea unor parti sau fragmente de plante de a reface intreaga planta si a reproduce caracterele ereditare ale plantei mama, daca sunt puse in conditii optime de inradacinare.
Avantaje:
- urmasi homozigoti;
- obtinerea in timp scurt a plantelor stadial dezvoltate;
- posibilitatea inmultirii unor specii din zone tropicale si subtropicale (nu formeaza seminte la noi sau nu se matureaza).
Dezavantaje:
- coeficient mic de inmultire (afara de meristeme)
- posibilitate mare de transmitere de boli, viroze
- degenerare in timp (se evita prin alternarea intre inmultirea prin seminte, vegetativa sau vitro).
Inmultirea vegetativa la specii floricole:
camp -anuale:
Petunia (butasi)
plante de mozaic
- bisanuale: Bellis (diviziunea tufei)
- perene: majoritatea
sera - sol: Strelitzia, Gerbera
- ghivece - frunze: majoritatea
- flori: Fuchsia, Azaleea, Hydrangea, etc.
Plantele mama utilizate la inmultirea vegetativa:
tipice speciei, soiului;
- sanatoase;
- conditii de agrotehnica superioara, respectand raportul NPK, nu se fertilizeaza in preajma inmultirii sau in repaus;
- se evita inmultirea in preajma sau in timpul infloririi;
- lastari drepti, vigurosi, varsta medie.
Metode:
- despartirea sau divizarea tufei - plante perene
- drajoni - plante perene
- stoloni - plante perene
- marcotaj - plante perene
- butasi - plante anuale, perene
- muguri adventivi
-
altoire
- organe vegetative modificate- bulbi
- tuberobulbi
- tuberculi
- rizomi
- radacini tuberizate
- prin culturi de celule si tesuturi vegetale
Inmultirea prin despartirea tufei
Plantele perene au tufe formate din mugurii din zona coletului, care pot fi:
- de lastari (Chrysanthemum, Aster)
- de frunze (Gerbera, Saintpaulia)
Specii: - camp - plante perene ierboase
- in mica masura bisanuale (Bellis)
- sera- plante la sol: Gerbera, Strelitzia
- plante la ghivece - flori: Saintpaulia
- frunze: Asparagus
Epoca
- primavara - specii care infloresc vara-toamna: Aster,
Phlox, Dianthus
- toamna - specii care infloresc primavara-vara: Chrysanthemum, Rudbeckia
- dupa trecerea florilor (cele timpurii): Primula, Paeonia
- sera - in perioada de repaus, august-septembrie: Gerbera, Anthurium
- tot timpul anului, dar de preferat primavara: Asparagus, Aspidistra
Interval de timp:
-
anual: Aster, Chrysanthemum
- 2-3 ani: Delphinium
- 5-6 ani: Paeonia
In ce consta:
- fragmentarea plantei mama cu o cazma,
cu un cutit in portiuni care sa cuprinda: lastari,
muguri din zona de colet, radacini.
- plantarea portiunilor rezultate din despartire la ghivece, in solul serei sau in camp la loc definitiv in functie de specie.
Inmultirea prin drajoni
Drajoni - lastari formati din mugurii adventivi de pe radacini care apar la periferia plantelor.
Specii - camp,
perene - ierboase: Acanthus, Dicentra, Chrysanthemum
- sera: Aralia, Cordyline, Aloe, Agave, Billbergia, Phoenix, Sansevieria, Yucca(separarea tufei + drajoni)
Epoca: primavara sau vara.
Interval de timp: pe masura ce se formeaza lastarii.
In ce consta: separarea drajonilor de planta mama, introducerea in substrat adecvat pentru inradacinare, apoi plantare la loc definitiv.
Inmultirea prin stoloni
Stoloni - ramificatii subtiri, flexibile cu internoduri lungi, pe care din loc in loc sau la varf se formeaza plantule sub forma de rozeta.
Specii - camp- perene -
Saxifragaceae, Viola, Hypericum
- sera - Clorophytum, Saxifraga sarmentosa, Nephrolepis
Epoca: tot timpul, de preferat primavara.
In ce consta: separarea rozetelor cand au 4-5 frunze, inradacinarea si apoi plantarea la ghivece.
Inmultirea prin muguri adventivi
Muguri adventivi - nervura mediana a frunzelor (Asplenium viviparum)
- pedunculul inflorescentei (Bryophyllum proliferum)
In ce consta: desprindere de planta mama a mugurilor, se pun la inradacinat, se formeaza o noua planta, care se planteaza.
Inmultirea prin marcotaj
Marcota - lastar tanar al unei plante care in contact cu pamantul produce radacini si se desparte de planta mama.
Concentratia in auxina este mai mare in partile neexpuse la lumina si determina permeabilizarea membranelor si emiterea de radacini adventive.
Specii - camp - perene (Dianthus, Aubrieta, Phlox, Lavandula, Gypsophilla, Iberis, Hydrangea)
- sera - sol
- ghivece
Tipuri - terestru - simplu (Dianthus, Aubrieta)
- musuroit pana la 30 cm (Hydrangea, Rosa, Anthurium)
- serpuit (Philodendron, Hoya)
- aerian - Ficus, Dracaena, Nerium, Fatsia, Cordyline
Epoca: primavara
In ce consta:
- simplu - indoirea si acoperirea
tulpinii cu pamant
- musuroit - musuroirea bazei lastarilor in functie de specie
- serpuit - ondularea de mai multe ori a tulpinilor
- aerian - ramuri groase, rigide care nu se curbeaza
- degarnisite
- exemplare valoroase
- incizii (circulare, fenta) manson turba, folie plastic legata sus si jos
- dupa 3-6 saptamani inradacineaza si se separa
- Aucuba si Codiaeum in camp.
Inmultirea prin butasi
Butasii - parti sau fragmente de plante separate de planta mama, fasonate, puse la inradacinat
Polaritate - polul morfologic apical va continua cresterea sistemului caulinar
- polul bazal - va continua cresterea sistemului radicular
Capacitatea de a emite cu usurinta radacini adventive.
Specii - camp
- anuale (Ageratum, Petunia) si de mozaic (Iresine)
- perene
- sera - sol (Dianthus, Chrysanthemum)
- ghiveci - flori: Fuchsia, Pelargonium, Saintpaulia
- frunze: Ficus, Aucuba
Epoca de recoltare
- camp - primavara,
majoritatea (martie-mai)
- vara - plante de mozaic (august-septembrie) pentru obtinerea de plante mama
- sera - tot timpul anului (Tradescantia)
- primavara-majoritatea (februarie-martie) sau in 2 etape (Pelargonium)
- februarie-martie - infloresc vara
- august-septembrie - infloresc iarna
Plantele mama de la care se recolteaza butasi trebuie sa fie:
- tipice speciei, soi
- perfect sanatoase
- conditii optime de nutritie, respectarea raportului NPK
- se evita fertilizarea in perioada de repaus a plantelor mama si in perioada premergatoare recoltarii butasilor
- care au repaus iarna, cu 4-5 saptamani inainte de recoltare se asigura caldura, umiditate, aer
- nu se recolteaza butasi la plante aproape de inflorire sau care au inflorit de curand
- se recolteaza dupa amiaza
- lastari drepti, vigurosi, varsta medie
Clasificarea tipurilor de butasi
starea faziala - lemnificati: Hydrangea
- semilemnificati
- ierbacei: Saintpaulia
- perioada - vegetatie activa: Tradescantia
- repaus: Hydrangea
- natura organului - lastari (varf)
- tulpina
- frunza si portiuni
- radacina
- muguri
Butasi de varf de lastari
Sunt varfuri vegetative care au 5-12 cm si 1- 4 noduri
Pregatire: fasonare - sectiune la 1-2 mm sub nodul bazal cu un briceag bine ascutit;
- se elimina frunzele de pe 2-3 cm de la baza, pentru a nu putrezi in substrat;
- pentru a reduce transpiratia - frunzele pieloase se ruleaza si se leaga: Ficus
- se reduce suprafata frunzelor cu 1/3: Chrysanthemum, Hydrangea
- la suculente se lasa cateva ore inainte de a fi pusi la inradacinat, pentru a reduce continutul in apa;
- speciile cu latex - dupa fasonare se tin 30 min. in apa: Euphorbia, Ficus, Codiaeum
- La ce specii se folosesc:
- camp-anuale: Ageratum, Antirrhinum, plante de mozaic.
- perene: Hydrangea, Penstemon, Dahlia
- sera - sol: Dianthus
- ghiveci: Fuchsia, Pelargonium, Ficus, Aucuba
suculente, cactusi: Crassula, Opuntia, Phyllocactus, Sedum
Butasi de tulpina
- Se aplica la: specii cu grad de ramificare redus
Sunt portiuni de tulpina de 5-10 cm cu 1-3 muguri
Pot fi- fara frunze:
Colocasia, Monstera
- cu frunze: Ficus, Philodendron, Dieffenbachia
In ce consta:
- butasii se introduc in substrat, cu sau fara frunze, se acopera 1-2 cm cu pamant
- se respecta polaritatea
Butasi de frunze
Sunt frunze sau portiuni de frunze
Specii - decorative prin flori
- decorative prin frunze
Tip- frunze cu petiol - se planteaza vertical sau oblic
- lamina sa nu atinga solul
- Saintpaulia, Peperomia, Echeveria, Begonia, Sinningia
- portiuni de frunza - nervura principala: Begonia
- portiuni de 5-6 cm lungime: Sansevieria
- sectionat pe nervura principala: Streptocarpus
- se respecta polaritatea
Epoca: primavara.
Butasi de radacina
- specii care au muguri pe radacini
- butasi de 8-10 cm asezati orizontal sau oblic
- se respecta polaritatea
- camp- Anemone, Anchusa, Dicentra, Clematis, Paeonia
- sera - Aralia
Fasonarea butasilor
- briceag bine ascutit, dezinfectat dupa fiecare butas
- tratarea sectiunii cu stimulatori (Radistim)
- pudrarea cu carbune vegetal pentru dezinfectie
Inradacinarea butasilor
- loc - sera inmultitor (Codiaeum)
- rasadnita
- rasadnita rece - putin pretentioase
- pepiniera - plante lemnoase (plante rustice, Arabis)
- substrat - afanat, usor, permeabil pentru apa si aer
- turba si perlit (70% + 30 %): Begonia
- turba si nisip: Hydrangea, Pachystachys
- pamant de cultura: Pelargonium
- muschi: Azaleea, Camellia
- apa: Ficus
- recipient - parapet
- ladite sau ghivece
Metode de stimulare a inradacinarii butasilor:
- incizii inelare
- etiolarea plantei mama inainte de recoltarea butasilor
- prelungirea duratei de iluminare, iarna
- substante stimulatoare: IBA, AIA, ANA
- stimuleaza diferentierea tesutului in radacina
- pudra, pasta, solutie
Lucrari de ingrijire a butasilor
Dirijarea factorilor de mediu
- Temperatura - optima pentru specie + 4-50 C mai mare la substrat
+ 2-30 C mai mare la aer
- noaptea - 5-60 C decat ziua
- nebulozitate - 3-40C decat soare
- Umiditate - turgescenta tesuturilor, impiedica ofilirea
- aer - pulverizarea cu apa, ceata artificiala
- Lumina - umbrire pana la aparitia radacinilor, protejate de soarele direct
- suplimentare lumina dupa aparitie
- Aerisire - mai rar pana la aparitia radacinilor
- apoi din ce in ce mai des
Cand pornesc varfurile de crestere sunt inradacinati si se pot planta la ghivece sau valorifica ca atare.
Inmultirea prin altoire
Scopul: obtinerea de forme decorative, forme cu trunchi inalt
- pentru speciile la care inradacineaza greu butasii, soiuri cu crestere slaba (pe portaltoi vigurosi)
- soiuri valoroase sau studiul virozelor
Specii
- sera - ghivece flori: Azaleea, Camellia, Fuchsia
- cactusi, citrice
- sol: Rosa
- camp - perene - Paeonia arborescens
- Clematis
- Gladiolus, Dahlia
Altoire- se pune in contact altoiul (un butas, un mugure) cu portaltoiul (planta care are radacini)
Tipuri
- despicatura: Azalee, Clematis, Fuchsia,
Pelargonium, Dahlia
- triangulatie: Paeonia
- alipire: cactusi
- ochi - crescand: Rosa
- dormind: Rosa, Syringa
Epoca
- iulie: Azalee
- august: bujor lemnos
- iulie-august: cactusi
- ianuarie: Rosa
- primavara: Citrice
Cactusi - pentru trunchi inalt - portaltoi: Cereus
- altoi: Mamillaria, Echinocactus
- portaltoi: Peireskia
- altoi: Zygocactus, Epiphyllum
- obtinerea de forme decorative
Consta in alipirea suprafetei si fixarea cu fibre, elastic, se tin 8-15 zile sub clopot de sticla la 180 C, umbrite.
Altoirea se mai face la:
Azaleea, Camellia - pentru ca inradacineaza greu
- soiuri cu crestere slaba pe portaltoi puternici
Dahlia - inmultirea soiurilor valoroase sau studiul virozelor
- portaltoi radacini tuberizate, iar altoi lastari recoltati de la plante puse la fortat.
Gladiole - portaltoi tuberobulb cu muguri extirpati
- altoi muguri cu portiune mica de tuberobulb
Inmultirea prin organe vegetative modificate
(bulbi, tuberobulbi, tuberculi, rizomi, radacini tuberizate)
1. Inmultirea prin bulbi
Bulbii
- tulpini subterane cu frunze carnoase in care se depoziteaza
substantele de rezerva care au:
Tulipa - mugure terminal → tulpina florifera
- mugure axilar → bulb de inlocuire
Narcissus- mugure axilar → tulpina
florifera
- mugure terminal (central)→bulb de inlocuire
Bulbi tunicati - Tulipa, Hyacinthus, Narcissus
scvamosi (solzosi): Lilium
Specii - camp - 'bulboase' rustice: Tulipa, Iris, Lilium, Narcissus, Hyacinthus
- sera - Hippeastrum
Etapele inmultirii
- recoltarea bulbilor cand 60-70 % frunze s-au uscat;
- zvantare 7-8 zile in straturi de 5-6 cm, in soproane sau magazii bine ventilate;
- curatare pamant si resturi vegetale;
- sortare pe categorii de marime;
- pastrare;
- plantare - bulbi pentru cultura - florilor taiate
- spatii verzi
- fortare
- bulbili in culturi de inmultire, devin floriferi in 1-2 ani de cultura
Particularitati
La Tulipa - plantare octombrie
- inflorire martie-mai
- recoltare iulie - bulb de inlocuire insotit de 2-6 bulbili
- bulb de inlocuire in fiecare an, durata unui bulb 1 an
La Hyacinthus, Narcissus, Lilium
- bulb multianual insotit de 1-3 bulbili
- intr-un an are loc -
inflorirea elemente diferentiate in anul precedent
- cresterea mugurelui terminal (central), care pana toamna isi diferentiaza elementele florale care infloresc in anul urmator
- aparitia unui embrion care infloreste peste 2 ani
La Hippeastrum - bulb multianual
- din mugurele central se dezvolta iarna tulpina florala
- spre periferie se formeaza cate un mugure, din care se formeaza bulbi de inlocuire.
Inmultirea prin radacini tuberizate
Radacinile tuberizate - nu au muguri
- se folosesc impreuna cu portiuni din zona coletului pentru inmultire
Specii - camp: Dahlia, Eremurus, Ranunculus
- sera: Asparagus
Etapele inmultirii la
Dahlia - recoltare - toamna
- zvantare
- curatare - scurtat la 20 cm tulpina
- inlaturat pamantul
- stratificat in turba sau nisip la 5-10oC
- plantat la sfarsitul lui aprilie-inceputul lui mai, cateva radacini tuberizate cu o portiune de colet cu 1-2 muguri
Inmultirea prin rizomi
Rizomi - tulpini subterane metamorfozate
Specii - camp: Iris, Canna, Convallaria
- sera: Zantedeschia, Alstroemeria
Epoca - perioada de repaus
- toamna: Iris, Convallaria
- primavara (mai): Canna
- august: Zantedeschia, Alstroemeria
Interval de timp - imediat dupa recoltare: Iris, Zantedeschia
- se pastreaza peste iarna: Canna
Etapele inmultirii la:
Canna - recoltare - toamna la venirea brumei
- zvantare
- sortare (pamant, se scurteaza tulpinile)
- stratificare - turba sau nisip la 4-5oC
- inmultire - februarie-martie, se fragmenteaza rizomii in portiuni de 2-3 muguri care se planteaza in ladite, in sere
- plantarea in camp, dupa ce a trecut pericolul brumelor, in mai
Zantedeschia, Alstroemeria
- recoltare in august-septembrie
- fragmentare in portiuni cu 2-3 muguri si plantare imediata la solul serei (udare, umbrire)
Inmultirea prin tuberobulbi
Tuberobulb - tulpina subterana cu tesut parenchimatic bogat in substante de rezerva;
- noduri aparente la exterior de care raman prinse bazal frunze uscate
- la fiecare nod muguri axilari - cei superiori floriferi
- cei bazali dorminzi
Specii- camp: Gladiolus, Crocus
- sera: Freesia
La Gladiolus - cicatrice centrala de la tija florala
- lateral mugure aplatizat, triunghiular din care vor aparea frunze si tija florala
- la baza stoloni 0,2-2 cm pe care sunt prinsi 4-20 tuberobulbi de 0,5-1,5 cm diametru.
- durata unui bulb - 1 an, in paralel cu inflorirea se formeaza un tuberobulb de inlocuire
- diferentirea florala cand apare a 4-a sau a 5-a frunza
- plantarea in aprilie, dupa o luna
Etapele inmultirii - recoltare - toamna (Gladiolus), aprilie (Freesia);
- uscare;
- sortare, separare tuberobulbi si tuberobulbili;
- pastrare - 20-25oC
- plantare - tuberobulbi - 15 aprilie (Gladiolus) sau august-septembrie (Freesia)
- tuberobulbilii devin floriferi dupa 2-4 ani de cultura.
Inmultirea prin tuberculi
Tuberculi - tulpini subterane tuberizate
- lipsesc tunicile sau solzii de protectie
- din muguri principali → tulpina florala
- din muguri axilari → tuberculi de inlocuire
Specii - sera - Cyclamen, Sinningia (axa hipocotila) - se inmulteste prin seminte
- Caladium
- Begonia
- Gloriosa
Etapele inmultirii la Gloriosa:
- recoltarea tuberculilor care au in varf un mugure principal
- sectionarea tuberculilor in portiuni cu muguri
- plantarea.
Inmultirea prin meristeme
Meristeme - tesuturi formative cu celule tinere, care se divid si formeaza noi celule
- localizate in varful ramificatiilor organelor (tulpini, radacini)
Cultura de meristeme - cultivare in vitro a meristemelor apicale, caulinare
In vitro - cultura in conditii artificiale, pe medii sterile, care contin: macro, microelemente, glucide, vitamine, hormoni
Avantaje
- multiplicarea clonala rapida, plante identice
cu planta mama. Ex.: dintr-un
meristem de orhidee intr-un an se
obtin 4 mil. plante.
- obtinerea de plante sanatoase, devirozate (Morel si Martin 1952 - dalii fara viroze, orhidee, garoafe)
- conservarea calitatii unui soi (William Sim 1939)
- inmultirea rapida a soiurilor, specii nou create
- obtinerea de material juvenil, imposibil de obtinut prin culturi clasice de inmultire vegetativa
- conservarea la frig a inoculilor meristematici, permite asigurarea pietei in orice moment, cu material saditor
Extinderea in sistem industrial a inmultirii plantelor in vitro permite obtinerea de culturi viguroase, sanatoase: orhidee, garoafe, crizanteme, Pelargonium, Saintpaulia, Begonia, Gerbera, Dieffenbachia, etc.
Etape in multiplicarea materialului vegetal in vitro
Asepsia:
I - materialului de cultura, instrumente, material vegetal
II - multiplicarea materialului prin subculturi din fragmentarea calusului format de explante
III - aclimatizarea plantelor obtinute in vitro cu conditile vietii autotrofe
Particularitatile plantelor in vitro - radacini fara perisori absorbanti
- frunzulitele nu au cuticula (sensibile la transpiratie, curenti de aer)
- adaptate la 100% umiditate
- fragile
- nu raspund la boli fiind cultivate pe mediu steril.
Chestionar de autoevaluare
1. Ce plante floricole se inmultesc prin seminte Care sunt avantajele si dezavantajele inmultirii prin seminte
2. Enumerati caracteristicile fizice, fiziologice si tehnologice ale semintelor de flori.
3. Care sunt factorii care pot determina dormansul
4. Ce tratamente se pot aplica semintelor pentru stimularea germinatiei
Rolul factorilor ecologici in germinatia semintelor de flori.
6. Epocile de semanat ale plantelor floricole.
7. Locul de semanat al plantelor floricole.
8. Metodele si normele de semanat ale plantelor floricole.
9. Ce lucrari de ingrijire se aplica semanaturilor
10. Ce plante decorative se inmultesc vegetativ Care sunt avantajele si dezavantajele inmultirii vegetative
11. Ce metode de inmultire vegetativa se aplica la plantele decorative si conditiile care trebuie indeplinite de planta mama.
12. Inmultirea prin despartirea tufei. Specii, epoci, interval.
13. Inmultirea prin drajoni, stoloni si muguri adventivi.
14. Inmultirea prin marcotaj. Specii, tipuri, epoci.
1 Inmultirea prin butasi. Specii, epoca de recoltare.
16. Clasificarea tipurilor de butasi.
17. Butasi de varf de lastari. Ce sunt, pregatire, epoci.
18. Butasi de tulpina si radacina.
19. Butasi de frunza si portiuni de frunze.
20. Inradacinarea butasilor. Loc, substrat.
21. Dirijarea factorilor de mediu la inradacinarea butasilor.
22. Inmultirea prin altoire a plantelor decorative.
23. Inmultirea prin organe modificate. Tipuri, specii.
24. Inmultirea prin bulbi a plantelor decorative.
2 Inmultirea prin rizomi a plantelor decorative.
26. Inmultirea prin radacini tuberizate a plantelor decorative.
27. Inmultirea prin tuberobulbi a plantelor decorative.
28. Inmultirea prin meristeme a plantelor decorative.
29. Inmultirea prin tuberculi a plantelor decorative.
