De ce psihicul animal este interesant ?

In orasele mari se organizeaza cu regularitate expozitii, targuri si concursuri cu animale; vitrinele unor magazine elegante sunt impodobite cu animale din speciile cele mai diferite. Toate aceste animale sunt oferite spe consum, pentru unul primar organic sau pentru altul pasional spiritual. Ori toate acest activitati nu si-ar justifica rostul in afara existentei unui interes real fata de ele, fasa de modul cum se comporta. Pentru a le consuma organic se achita contravaloarea pe kilogran corp, pentru a le vizita in taxa intrare in expozitii, spre a se servi de ele ca animale de companie, taxa de cumparare este pe exempla etc. O problema care n-a scapat atentia zoopsihologilor si etologilor. Astfel Hebb mentioneaza trei categorii de interese legate de cunoasterea vietii si comportamentului animalelor.

Unele specii de animale sunt duse spre vanzare in targuri sau la magazine specializate din ratiuni pur existentiale. De exemplu, vaca, calul, porcul . sun animale comercializate pentru ca omului ii satisfac o nevoie organica sau o trebuinta primare precisa. Daca respectivul animal este mai scump sau mai ieftin, acest lucru este decis direct de caracterele sale somato-morfologice, de cat cantareste, cat lapte da, cat de curati ii sunt dintii, cat de integre copitele etc. Dar chiar in cazul acestor animale, prinse in circuitul comercial al omului pentru proprietatile carenei lor, pentru puterea lor fizica etc, un criteriu apoape decisiv ajunge sa-l aiba cel comportamental.: doi bani nu face o vaca care a invatat dupa muls sa dea cu picirul in galeata plina cu lapte; cat de bine facut ar fi un cal, daca acesta se va dovedi insensibil la comenzi, naravas si nesupus la effort, pretul sau va cobora simtitor.

In marea lor majoritate animalele aduse la targuri si expozitii se comercializeaza din ratiuni complexe, unele dintre ele depasint cu mult cele imediat trebuincioase.Bunaoara un caine pechinez va fi cumparat (si inca cu bani multi), pentru a-i servi omului o nevoie trebuincioasa secundara, de a-i sta in companie. Lucrurile se schimba cu putin in cazul unor animale deosebite, cum sunt soparlele, , maimutele, serpii, unele specii de pesti etc. In marea lor majoritate existenta acestor animale in natura este independenta de om si viata sa sociala. Daca, totusi, omul rupe o bucatica din caminul si gospodaria sa pentru a adaposti unele exemplare de animale de acest fel, la baza gestului sau pot fi puse doar unele ratiuni sentimentale si emotionale mai profunde. Caci in orice om exista astfel de mobiluri launtrice, o nevoie profunda de a se identifica cu natura, de dragoste si iubire fasa de natura, care se manifesta in mod egal si fata de secventa sa comportamentala, fata de cea psihica. Adica omul iubeste animalele nu numai pentru felul cum arata, ci si pentru modul cum se comporta. Astfel cand omul procedeaza la cumpararea unui caine, alegerea este cacuta dupa rasa, dupa culoarea blanii, pe cat de bine este cladit somato-morfollogic, pe cat de "inteligent" este, cat de pretabil la dresura etc; la fel, cand se procedeaza la cumpararea unui pestisor de acvariu se ia un considerare forma si culoarea corpului, marimea inotatoarelor, tiparele comportamentale exersate, cum isi dreste puii etc. De multe ori mobilul declansarii unui asemenea sentiment si deschidere spre lumea vietii si comportamentului animalelor poate fi atat de mare, in cat pentru declansarea sa ajunge cicitrea unui simplu anunt de ziar.

In sfarsit, unele specii de animale sunt achizitionate din propriu-zise ratiuni stiintifice. In cazul acsta interesul comercializarii animalelor este subordonat unor programe de cercetare, proprii unor institutii specializate, interesate in cunoasterea comportamentului animalelor. Acest fel de institutii pot sa fie universitati, muzee de profi, gradini zoologice, alte forme de institutii de cercetare cu profil inrudit, rezervatii naturale s.a. Atentia de asta data este indreptata spre cunoasterea profunzimilor vietii lor instinctive si inteligente, pe realizarea de supreme sinteze si comparatii dintre comportamentul animal si cel uman.

Nu chiar strain de ratiunea mai sus amintita este cea cand fata de viata si comportamentul animalelor intervine actiunea unor interese obscurse, de natura mistica. Deseori acestea sunt bine voalate si fetisizate in special in spatecele intereselor de natura stiintifica. Unor astfel de interese deoseori ajung a fi subordonate activitatea unor menajerii, unele gradini zoologice, acvarii, delfinarii .., care chiar mimand ca reprezinta un interes cultural si gnoseologic, in fond intreaga lor ratiune existentiala se reduce si este epuizata de veniturile banesti realizate din expunerea animalelor. In acest cadru institutional si functional animalul ajunge total "dez-sufletit", doar un simplu instrument de a-i atrage si de a-i pacali prin stoarcerea de la oameni a taxei de intrare pentru a le prezenta un fetis, ceva care in natura nu a existat vreodata.

In ceea ce priveste propriu-zisul interes stiintific fata de cunoasterea comportamentului animalelor, radacinile sale sunt profunde si rezultatul unor intime sinteze dintre viata animalelor si cea a omului. Elaborarea sa are loc din copilarii, de cand poate pune tot mai multa stapanire de activitatea viitorului cercetator. Fireste, reusita dezvltarii unor asemenea interese fata de cunoasterea vietii psihice a animalelor depinde de modul cum acesta se intrepatrunde si cu celelate interese, cum ajunge la a se alimenta si auto-intretine din ele. Deoarece dezvoltarea unor astfel de interese stiintifice implica inalte performante investigative, implica integrare sociala profesionala superioara, o conjugare a eforturilor; inseamna totodata elaborarea unui nivel conceptual superior de inteleegere si exlicare a fenomanelor naturale si sociale; insemana totodata o integrare culturala spirituala superioara, dezvoltarea unor atitudini umane fata de natura si om. Dezvoltarea acestui interes presupune o ameliorare permanenta a raspunsurilor si solutiilor pentru probleme ca: locul si rolul activitatii psihice animale in natura si in societate; gruparea si sistematizarea diversitatii comportamentale intalnite la animale; cum ia nastere si cum se dezvolta comportamentul; care sunt mobilurile activitatii animale si umane; transmiterea caracterelor mostenite si dobandite; cladirea individualitatii caracteriale in cursul ontogenezei etc.

In ceea ce priveste specialistii in domeniul psihologiei animale si etologiei sunt preocupati in principal de urmatoarele activitati: identificarea unor caractere comportamentale specifice, diferentiale de speciatie; de evocarea directiilor evolutive cauzate prin izolare etologica; de evocarea bogatiei fenomenale a vietii instinctive si inteligente a diferitelor specii de animale; de modelarea pe animale a diferitelor forme principale de comportare inteligenta, dezvoltarea teoriilor invatarii, ameliorare conditiilor de obtinere a performantelor etc.

Sumar

De viata psihica a animalelor oamenii aveau cunostinta de multa vreme, in constiinta larga a societatii fiind interpretata asemenea unui "suflet" asemanator si totodata diferit de cel al oamenilor. Tot la nivelul acestei constiinte exista insa si multa ignoranta, fata de recunoasterea existentei unei asemenea secvente comportamentale ale naturii, la care se raporteaza si omul, unde-si gasesc afundate tainic izvoare animalice ale conduitelor umane.

Cand comportamentul animalelor de o complexitate crescuta patrunde in adancimea constiintei oamenilor vorbim de "spiritualitate" animala, adesea pastrata aici sub forma mitica, heraldica, a exotismelor etc. Cum acest lucru se intampla, adesea ramane greu de evaluat, pentru ca aceasta "spiritualitate" animala cand este un fenomen natural, care se afunda la nivelul ordinii viscerale a existentei umane, cand se ridica la cel analog actiunilor de proiectie si procesare mentala.

Psihicul animal devine un obiect propriu-zis de cunoastere stiintifica cand ajunge reprezentat in termenii de instinct si inteligenta. Dar valoarea lor explicativa a putut fi valorificata doar dupa aparitia psihologiei si a etologiei ca discipline stiintifice de sine statatoare. Din acel moment s-a putut clarifica faptul ca activitatea de reflectare pentru ca sa devina posibila are nevoie de raportarea la unele "constante, de valorificare a unei experiente filogenetice - sintetizata in categoria de instinct; mai este nevoie sa faca fata dinamicii problematice tot mai vii si mai complexe a obiectului de reflectat - sintetizata in cateria de inteligenta. In ele se afla sintetizat tot ceea ce este constant si mostenit peste generatii ca experienta filogenetica, ca si disponibilitate de raspuns plastica in functie de situatiile stimulative cele mai imprevizibile De aceea ele sunt considerate categorii conceptuale generice, care se perfectioneaza odata cu evolutia filogenetica si cea ontogenetica, fiind capabile sa sintetizeze in ele ansamblul proceselor si mecanismelor psihice care asigura reflectarea obiectiva a mediului inconjurator.

Viata psihica animala s-a dovedit a fi un obiect de cunoastere trivalent: in primul rand biologic, interesant pentru sistematica, pentru fiziologie, morfologie, neurologie . si nu in ultimul rand pentru etologie, disciplina biologica care se ocupa tocmai de studiul comportamentului; in al doilea rand psihologica, interesata sa faca din comportamentul animalelor o punte de incercare si verificare a universalitatii legilor de organizare si evolutie a proceselor psihice; in al treilea rand pentru antropologia culturala, pentru studiul socializarii progresive a cunostintelor stiintifice despre comportamentul animalelor, a implicarii acestora in raportul om-natura. Pe fiecare cale in parte omul patrunde la explicarea comparata a mecanismele si mobilurile profunde ale propriei vieti psihice.

De fiecare data comportamentul este expresia unui nivel superior de adaptare la mediu. Principalele forme in care se manifesta este cel ingestiv, de adapostire, agresiv, sexual, de toaletare, de comunicare epimeletica si et-epimeletica, alelomimetica, investigativa s.a. Desi fiecare comportament de acest fel se manifesta altfel la specii de animale diferite, acestea reprezinta tot atatea cai de explicare si intelegere a comportamentului uman.

Din moment ce orice fiinta animala are nevoie sa manance, ingestiv intr-un fel sau altul, ele sunt cuprinse intr-un lant trofic general din natura. Pradatoarele se afla deasupra ierarhiei acestui lant, in timp pradatele, cu deosebire ierbivorele, care consuma hrana primara vegetala, se afla la baza acestei ierarhii, care niciodata nu se compune din mai mult de 3-4 trepte. Caracterele comportamentale pe fiecare treapta in parte a acestui lanta indeplinesc o importanta functie stabilizanta, de intarire a echilibrului respectivei trepte. Pe treapta superioara a acestui lant trofic se afla omul, cu propriul sau lant autoregenerant de mentinere trofica a existentei sale in natura.

Exista trei principale categorii de interese legate de cunoasterea vietii psihice a animalelor: primul este cel economic, in acord cu care felul cum un animal se comporta hotareste in cemasura omului ii poate satisface sau nu anumite interese (la tractiune mecanica, productie de carne, lapte s.a.); al doilea este comercial exotic, in acord cu care oamenii isi populeaza caminele cu animale din specii diferite, unele indepartate de om si evolutia lui natural istorica; cel de al treilea este cel stiintific, in care institutii specializate, universitati sau muzee de stiinte ale naturii in natura sau in spatii anume amenajate studiaza divere aspecte ale comportamentului animalelor.

Bibliografie selectiva

Bacescu M - L'evolution de musées de science naturelles.- In "Cahiers d'histoire naturelles" Vol XIV 73-101, UNRSCO, Neuchatel, Switzerland

Barnet S.A - Instinct amd Intelligence.- Pretice Hall 1967

Beniuc M.- Psihologie Animala.- Editura Stiintifica, Bucuresti 1970

Beniuc M - Mediu, Preajma, Vatra.- Cluj 1939.

Berlyne D.E. - Conflict, Arousal and Curiosity.- McGraw-Hill 1960.

Buytendijk J. - Traite de Psychology Animale.- PUF, Paris 1958

Csanyi W. - Etologia. Tankonyvkiado, Budapesta, 1989.

Huxley J.S. - Cultural process and evolution . In "Behavior and Evolution" de A. Roe si G.G. Simpson (editori), Yale University Press, New Haven, 1958.

Eibl-Eibesfeldt I. - Iubire si ura. Editura Trei, 1998. (p. 15).

Hebb D.O. - A textbook of Psychology. - Canders, Phyladelphia, 1966.

Hinde R.A. - Animal Behavior.- McGraw-Hill 1966.

Malim T, Birch A., Heyward S. - Psihologie Comparata.- Edit. Tehnica, Bucuresti. 2000.

Mayr E. - Behavior and systematic. In "Behavior and Evolution", editat de A. Roe si G.G. Simpson, New Haven, Yale University Press, 1958.

Mihai I-M. - Delfinariul - un mod de existenta etologica a delfinilor. In "Revista Muzeelor si Monumentelor", Nr. 6/1976

MihaiI-M. - Expunerea naturii in stare vie - integrare si specializare - . In "Revista Muzeelor si Monumentelor", Nr. 6/1978.

Pavelcu V.- Drama Psihologiei.- Editura Stiintifica, Bucuresti 1965.

Racovita E. - Opere alese.- Editura Academiei 1964.

Scott J.P. - Animal Behavior . Ed. Doubladay Anchor Book si The American Museum of Natural History N.Y. 1958.