|
|
|
Morfologia lastarilor
Lastarii sunt ramuri purtatoare de frunze, pana la varsta de un an, pornite din mugurii situați pe coarde, cordițe, cepi si elemente de schelet. Ei sunt alcatuiți, ca si coardele carora le dau nastere, din internoduri limitate prin noduri. La noduri sunt dispuse altern cate o frunza in axila careia se dezvolta mugurii.
Incepand cu nodurile 2-5 de la baza lastarilor fertili , la noduri, opus frunzelor apar 1-5 inflorescențe, iar deasupra acestora nodurile poarta carcei. Internodurile de la baza lastarului, ca si cele de la varf sunt mai scurte, comparativ cu cele situate in zona de mijloc. De asemenea lungimea internodurilor variaza in funcție de specie si soi. Pe internod, imediat deasupra ochiului se observa o adancitura longitudinala, constituind partea interna. Culoarea lastarului tanar este, in general, verde, putand avea, in funcție de soi, o nuanța rosietica, vineție, cafenie etc. La inceput lastarul are o consistența erbacee, apoi treptat se lignifica incepand de la baza, dobandind culoarea caracteristica coardelor de un an. Lastarii pot fi, in funcție de soi, striați sau netezi, glabri sau pubescenți. In perioada de crestere intensa a lastarilor varful este nutant, iar atunci cand intensitatea cresterii se reduce, devine erect. Poziția lastarilor pe coarde este la inceput erecta, dupa care, sub acțiunea greutații lor se apleaca si trebuie susținuți pe mijloace de susținere. Se cunosc si soiuri la care lastarii isi pastreaza poziția erecta pe toata perioada de vegetație (de exemplu Rcatiteli, Columna etc.).
La sfarsitul toamnei, cand se produc primele scaderi accentuate de temperatura, varful lastarului, reprezentat prin mugurele terminal impreuna cu 5-10 internoduri care nu
s-au lignificat se usuca si cad. Lastarii pot ajunge la o lungime cuprinsa intre 2 - 6 m, iar grosimea pana la 8- 12 mm. In funcție de mugurii din care provin, lastarii pot fi:
- principali, cand provin din mugurele principal al ochiului de iarna;
- secundari sau de inlocuire, proveniti din muguri secundari;
- terțiari, proveniti din muguri terțiari
- lacomi care provin din mugurii dorminzi.
Lastarii principali, secundari si terțiari se dezvolta pe elementele lemnoase anuale (coarde, cordițe, cepi), iar cei lacomi apar pe ramificațiile multianuale ale butucului sau pe trunchi.
La vițele roditoare, dupa fertilitate, lastarii sunt de doua feluri:
- lastari fertili, purtatori de inflorescențe, care se gasesc de regula pe elementele anuale roditoare ( coarde, cordițe, cepi de rod) si provin din ochii de iarna ai acestora;
- lastari sterili care nu poarta inflorescențe si se gasesc in cea mai mare parte pe elementele multianuale, ei putandu-se gasi in numar destul de mare si pe elementele anuale.
Copilii (lastarii anticipați) se formeaza in acelasi an, in axila frunzelor de pe celelalte categorii de lastari si provin din mugurii de copili ai ochiului primar. La unele soiuri (Muscat Perla de Csaba, Riesling Italian, Aligote) copilii sunt fertili.
