|
Gestiunea financiara a intreprinderii: intalnirea a -3-a
Costul capitalului
1. Care este costul pe care il implica pentru societatea comerciala A & D utilizarea capitalurilor proprii, cunoscand urmatoarele informatii:
q rata anuala de crestere a profiturilor societatii este de 7%;
q dividendele platite pe actiune reprezinta 20% din pretul unei actiuni pe piata;
q pretul actiunilor pe piata este dublu fata de valoarea lor nominala;
q rata de crestere a dividendelor este aceeasi cu rata de crestere a profiturilor societatii comerciale;
q capitalul social este de 300.000.000 lei, divizat in 10.000 actiuni.
Cat va fi costul capitalurilor proprii daca societatea recurge la o
emisiune suplimentara de actiuni realizata la un pret de 58.000 lei?
Rezolvare:
Valoarea nominala este:
Vn = Capital social / numar actiuni = 300.000.000 / 10.000 = 30.000
lei
Valoarea de piata a unei actiuni va fi:
P = 2 x Vn= 60.000 lei
Dividendele platite pe actiune:
D = 20% x P = 20% x 60.000 = 12.000 lei/actiune
Costul capitalului propriu va fi egal cu rata de randament asteptata de catre actionari adica:
In cazul in care are loc o noua emisiune, costul flotarii va fi :
F = P - Pnou = 60.000-58.000 = 2.000 lei
Costul capitalurilor proprii procurate astfel va fi egal cu :
2. Societatile comerciale A&D, Omega si Astral isi deruleaza activitatea in acelasi domeniu. Pentru a-si spori avantajele competitive, toate cele trei societati doresc sa realizeze investitii. Ratele de rentabilitate pe care ele previzioneaza sa le obtina sunt :
q societatea comerciala A&D : 30%
q societatea comerciala Omega:25%
q societatea comerciala Astral:31%
Pretul de emisiune al actiunilor celor trei societati comerciale, pretul
actual de piata si dividendele/actiune sunt cuprinse in urmatorul tabel:
Explicatie
A&D
Omega
Astral
Pret de emisiune
5.700
4.500
27.900
Pret de piata
9.300
4.800
30.000
Dividend/actiune
0
520
4.500
Toate cele trei societati comerciale au un grad de indatorare foarte inalt, care nu le mai permite accesul la resurse imprumutate. Care dintre cele trei societati comerciale va putea finanta investitia pe care si-o doreste pe seama capitalurilor proprii?
Rezolvare:
1.Determinam costul capitalurilor proprii pentru cele trei societati comerciale:
2.Comparam costul capitalului ce poate fi utilizat pentru finantarea investitiilor cu rentabilitatea acestora
societatea comerciala A&D: 63,15%>30%, deci costul capitalurilor proprii > rentabilitatea proiectului investitional;
societatea comerciala Omega: 18,22 %<25%, deci costul capitalurilor proprii < rentabilitatea proiectului investitional;:
societatea comerciala Astral : 23,66% <31%, deci costul capitalurilor proprii < rentabilitatea proiectului investitional;
3. Concluzie: societatile comerciale Omega si Astral pot sa-si finanteze proiectele investitionale in exclusivitate pe seama capitalurilor proprii, deoarece in cazul societatii comerciale A&D rata de randament solicitata de actionari este mult prea mare si nu poate fi acoperita de rentabilitatea sperata a investitiilor.
3. Utilizand modelul CAPM, determinati care este costul actiunilor societatii comerciale Omega, daca detinem urmatoarele informatii:
q rata randamentului aferenta titlurilor de stat este de 20%;
q randamentul mediu al actiunilor pe piata bursiera este de 30%;
q pentru urmatorii 5 ani se previzioneaza o crestere cu 1,8% a valorii actiunilor societatii comerciale Omega, la o crestere cu 1% a indicelui bursier.
Rezolvare:
1. Determinam valoarea coeficientului b
b
unde : DVa = variatia previzionata a valorii actiunilor;
D Ib = variatia indicelui bursier;
2. Determinam valoarea randamentului asteptat de catre actionari(egal cu valoarea costului actiunilor) ca fiind:
h = rf + b(rp - rf)
h = 0,20 + 1,8 (0,30-0,20) = 0,38 = 38%
4. Determinati costul mediu ponderat al capitalului in cazul societatii comerciale A&D, cunoscand ca:
q valoarea profitului din exploatare este 151.000.000 lei,
q valoarea deducerilor legale si a cheltuielilor nedeductibile este nula,
q veniturile extraordinare sunt in suma de 2.000.000 lei;
q cheltuielile extraordinare sunt in suma de 1.500.000 lei;
q valoarea veniturilor financiare este de 520.000 lei;
q cheltuielile financiare se refera la dobanzile aferente unui credit in valoare de 100.000.000 lei (rata dobanzii este de 30%);
q pretul de emisiune al actiunilor societatii comerciale A&D a fost de 3.500 lei/actiune;
q pretul de piata al actiunilor este de 3.800 lei/actiune;
q valoarea dividendelor platite de catre societatea comerciala este de 800 lei/actiune;
q cota impozitului pe profit este de 16%.
Rezolvare:
1. Determinam costul capitalurilor proprii:
kp =
2. Valoarea de piata a capitalurilor proprii o putem determina astfel:
VDA reprezinta venitul disponibil pentru actionari si se calculeaza astfel:
VDA = (Pexpl + Vfin - Chfin + Vextr - Chextr-Deduceri legale +Cheltuieli nedeductibile)x (1-ip) = (151.000.000 + 520.000 - 100.000.000 x 30% + 2.000.000 -1.500.000 -0+0)x (1-0,16 ) = 102.496.800
3. Costul mediu ponderat va fi:
Deci, CMP = 29,96%
Structura capitalului
1. Cristian Andru este angajat in compartimentul financiar al unei societati comerciale producatoare de confectii. Iata care este problema pe care trebuie sa o solutioneze astazi: directorul sau i-a cerut sa ii spuna daca crede ca ar fi posibila obtinerea unui credit pe termen mediu in valoare de 500.000 mii lei, pentru achizitionarea a 10 masini de cusut noi, care sa imbunatateasca productivitatea muncii la sortimentul taioare dama.
Structura capitalului societatii comerciale este urmatoarea.
q Capital propriu = 1.230.000 mii lei;
q Datorii pe termen mediu si lung= 895.000 mii lei;
q Datorii pe termen scurt = 1.150.000 mii lei.
Care va fi raspunsul sau?
Rezolvare:
1. In prima etapa, Cristian va verifica incadrarea in limitele normale a gradului de indatorare a capitalului:
Pe baza acestor calcule, Cristian va concluziona ca, din punct de vedere al gradului de indatorare, societatea comerciala este eligibila la obtinerea unui credit, insa in aceasta prima etapa nu se poate spune ca va putea obtine intregul credit de 500.000 mii lei. Pentru a se putea ajunge la aceasta concluzie, ar trebui ca structura financiara ce s-ar obtine in cazul angajarii creditului sa indeplineasca si ea cele 4 conditii precizate anterior.
Aceasta structura financiara ar fi:
q Capital propriu = 1.230.000 mii lei;
q Datorii pe termen mediu si lung= 1.395.000 mii lei;
q Datorii pe termen scurt = 1.150.000 mii lei.
2. Pe baza celei de-a doua structuri financiare, Cristian va verifica incadrarea in limitele normale ale gradului de indatorare al capitalului
Asa cum se poate observa, nivelurile efective ale indicatorilor calculati depasesc nivelurile maxime admise. Concluzia este ca operatiunea de creditare nu va fi probabil acceptata de banca pentru suma de 500.000 mii lei. Dar, in mod cert, se va putea totusi angaja un credit de o valoare mai mica, valoare ce va fi determinata in cea de-a treia etapa. Concomitent cu solicitarea creditului, societatea comerciala la care lucreaza Cristian va trebui sa-si procure restul resurselor, pana la 500.000 mii lei, printr-o majorare a capitalului propriu.
3. Pentru determinarea sumei care poate fi angajata sub forma de credit Cristian construieste urmatorul sistem:
1.230.000 + x = 895.000 + y
x+y = 500.000
unde:
x = partea din investitie ce va fi finantata din capitaluri proprii
y = partea din investitie ce va fi finantata din credit
x = 500.000 - y
1.230.000 + 500.000 - y = 895.000 + y
835.000 = 2y
y = 417.500 (mii lei)
x =82.500 (mii lei)
Concluzia ce se trage este ca societatea comerciala poate sa angajeze un credit in valoare de 417.500 mii lei si sa-si majoreze capitalul cu 82.500 mii lei pentru a-si putea finanta investitia pe care doreste sa o realizeze.
4. In ultima etapa, Cristian va verifica valabilitatea concluziei pe care a tras-o, prin calcularea celor patru indicatori, pe baza structurii capitalului ce se va obtine daca se va angaja un credit in valoare de 417.500 mii lei
Structura capitalului va fi urmatoarea:
q Capital propriu = 1.312.500 mii lei;
q Datorii pe termen mediu si lung= 1.312.500 mii lei;
q Datorii pe termen scurt = 1.150.000 mii lei.
Total pasiv = 3.775.000 mii lei
Dupa cum se poate observa, rationamentul a fost corect astfel incat raspunsul pe care Cristian il va da directorului sau va fi: da, putem angaja un credit pentru finantarea partiala a investitiei, in valoare de 417.500 mii lei.
2. Societatea comerciala Astrad doreste sa realizeze o investitie ce va genera o rata a profitului de 15%. In calitate de consultant, managerul societatii comerciale doreste sa-l sfatuiti cum ar trebui sa-si combine capitalurile proprii si imprumutate astfel incat sa obtina o profitabilitate cat mai inalta. Estimarile ratelor de randament asteptate de catre creditorii si actionarii societatii comerciale sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Gradul de indatorare
Capitaluri proprii
0,80
20,00
39,00
0,70
13,00
28,00
0,60
12,00
21,00
0,50
9,00
19,50
0,40
8,00
18,00
0,30
8,00
17,00
0,20
8,00
16,50
0,10
8,00
16,20
0,00
16,00
Rezolvare:
Pentru a-i putea oferi o structura financiara optima este necesar sa calculam costul mediu ponderat al capitalului, pentru fiecare dintre gradele de indatorare. Structura financiara optima trebuie sa se caracterizeze printr-un cost mediu ponderat minim, iar in cazul nostru, deoarece investitia are o rata a profitului asteptata de 15%, costul mediu ponderat al capitalului trebuie sa fie inferior acesteia.
1. grad de indatorare 80%
CMP = 80% x( 20%) + 20% x (39%) =23,8%
2. grad de indatorare 70%
CMP = 70% x( 13%) + 30% x (28%) =17,5%
3. grad de indatorare 60%
CMP = 60% x( 12%) + 40% x (21%) =15,6%
4. grad de indatorare 50%
CMP = 50% x( 9%) + 50% x (19,5%) =14,25%
5. grad de indatorare 40%
CMP = 40% x( 8%) + 60% x (18%) =14%
6. grad de indatorare 30%
CMP = 30% x( 8%) +70% x (17%) =15,1%
7. grad de indatorare 20%
CMP = 20% x( 8%) + 80% x (16,5%) =20,5%
8. grad de indatorare 10%
CMP = 10% x( 8%) + 90% x (16,2%) =17,78%
9. grad de indatorare 0
CMP = 100% x (16%) =16%
Se poate observa ca, doar in cazurile 4 si 5 costul mediu ponderat se situeaza sub rata de rentabilitate asteptata. Pentru ca structura financiara sa fie optima, conditia ce trebuie indeplinita este minimizarea costului mediu ponderat impreuna cu o rata de rentabilitate cat mai inalta. In concluzie, structura financiara optima se regaseste la un grad de indatorare de 40%, pentru care costul mediu ponderat este de 14%, iar profitabilitatea finala obtinuta de catre societatea comerciala este de 1%.
3. Sunteti noul director financiar al societatii comerciale A&D. Directorul general v-a propus realizarea unei investitii in valoare de 15 mld lei Pentru realizarea sa, aveti la dispozitie urmatoarele alternative de finantare:
structura financiara nr.1 emisiune de actiuni - 1.500.000 actiuni la o valoare de 10.000 lei/actiune;
structura financiara nr.2 emisiune de actiuni - 1.000.000 actiuni (la aceeasi valoare ca si in primul caz) in valoare totala de 10 mld. lei si imprumut in suma de 5 mld. lei (cu o rata a dobanzii de 10%);
structura financiara nr.3 emisiune de actiuni - 500.000 actiuni (la aceeasi valoare ca si in primul caz) in valoare totala de 5mld. lei si imprumut in suma de 10 mld. lei(cu o rata a dobanzii de 10%).
Compartimentul Analiza si prognoza v-a pus la dispozitie urmatoarea estimare a probabilitatii de obtinere a profiturilor, in functie de reactia pietei la produsele pe care societatea comerciala le vinde.
Reactia pietei
Profituri din exploatare
Probabilitatea(%)
Reactie slaba
3 mld
15%
Reactie buna
5 mld
60%
Reactie foarte puternica
7 mld
25%
Directorul general v-a anuntat ca propunerea pe care i-o veti face trebuie sa tina cont de faptul ca, gradul de risc financiar maxim tolerat de catre Adunarea generala a Actionarilor este de 5%, iar randamentul minim asteptat este de 40%. Care va fi propunerea dvs?
Rezolvare:
In prima faza, calculam care sunt ratele de randament pe care le vor obtine actionarii pentru cele trei structuri financiare, in cazul reactiilor diferite ale pietei:
Explicatie
Reactie slaba
Reactie buna
Reactie foarte puternica
Profituri din exploatare
3 mld.
5 mld.
7 mld.
Structura financiara nr.1 doar capitaluri proprii
- dobanzi la o rata de 10%
- profituri disponibile
pentru actionari
- rata de randament
0
3 mld.
0
5 mld.
0
7 mld.
Structura financiara nr.2
grad de indatorare 33,33%
dobanzi la o rata de 10%
- profituri disponibile
pentru actionari
rata de randament
0,5 mld.
2,5 mld.
0,5 mld.
4,5 mld.
0,5 mld.
6,5 mld
Structura financiara nr.3
grad de indatorare 66,66%
- dobanzi la o rata de 10%
- profituri disponibile
pentru actionari
- rata de randament
1 mld.
2 mld.
1 mld.
4 mld.
1 mld.
6 mld.
Se poate observa in tabelul anterior ca, odata cu cresterea gradului de indatorare, creste si randamentul obtinut de catre actionari. Vom vedea in cele ce urmeaza cum evolueaza riscul financiar, odata cu majorarea gradului de indatorare. Pentru a analiza evolutia riscului financiar, vom determina mai intai riscul global al afacerii (masurat prin intermediul deviatiei standard), iar apoi vom separa riscul financiar.
Structura financiara nr.1. - capitaluri proprii in exclusivitate
Rata randamentului %
(Ri)
Probabilitatea
(pi)
Ri pi
20,00
0,15
3,00
33,33
0,60
19,99
46,66
0,25
11,66
34,65%
=34,65%
Rata randamentului %
(Ri)
Rata de
randament
medie % ()
Probabilitatea (pi)
20,00
34,65
0,15
32,19
33,33
34,65
0,60
1,04
46,66
34,65
0,25
36,06
Varianta (s2
69,29
Deviatia standard (s
8,32
Structura financiara nr.2.- grad de indatorare 33,33%
Rata randamentului %
(Ri)
Probabilitatea
(pi)
Ri pi
25
0,15
3,75
45
0,60
27,00
65
0,25
16,25
47,00
=47%
Rata randamentului %
(Ri)
Rata de
randament
medie %()
Probabilitatea (pi)
25
47
0,15
72,60
45
47
0,60
2,40
65
47
0,25
81,00
Varianta (s2
156,00
Deviatia standard (s
12,48
Structura financiara nr.3.- grad de indatorare 66,66%
Rata randamentului %
(Ri)
Probabilitatea
(pi)
Ri pi
40
0,15
6,00
80
0,60
48,00
120
0,25
30,00
84,00
=84%
Rata randamentului %
(Ri)
Rata de
randament
medie %()
Probabilitatea (pi)
40
84
0,15
290,4
80
84
0,60
9,6
120
84
0,25
324,0
Varianta (s2
624
Deviatia standard (s
24,98
Din tabel se poate observa cum cresterea gradului de indatorare genereaza cresterea randamentului obtinut de actionari, dar in acelasi timp creste si riscul global al societatii comerciale.
Dar, riscul financiar (determinat de gradul de indatorare) este doar o componenta a riscului global. In tabelul de mai jos, este prezentata divizarea valorii riscului global in cele doua elemente ale sale :
Grad de
indatorare (%)
Rata de randament
medie
asteptata (%)
Deviatia standard
(expresie a
riscului global)
Riscul de
afacere (%)
Riscul
financiar (%)
0
34,65
8,32
8,32
0
33,33
47
12,48
8,32
4,16
66,66
84
24,98
8,32
16,16
Dupa cum se poate observa singura structura financiara care respecta conditiile impuse de catre AGA este structura financiara nr.2 care ofera un randament de 47%, la un risc financiar de 4,16%. Aceasta va fi deci propunerea pe care o vom face directorului general.
4. Managerii societatii comerciale Sarcos SA doresc sa majoreze rentabilitatea financiara a societatii comerciale prin modificarea politicii legate de structura financiara. Pana in prezent, gradul de indatorare era mentinut strict sub nivelul de 20%. Pasivul ultimului bilant reflecta urmatoarea structura financiara:
q Capital propriu= 156.000 mii lei;
q Datorii pe termen mediu si lung= 21.000 mii lei;
q Datorii pe termen scurt = 18.000 mii lei.
Total pasiv = 195.000 mii lei
Alternativele de modificare a structurii financiare sunt urmatoarele:
-mil lei
Varianta 1
Varianta 2
Varianta 3
Capital propriu:100.000
Capital propriu: 56.000
Capital propriu:170.000
Datorii pe termen mediu si lung: 89.000
Datorii pe termen mediu si lung:112.000
Datorii pe termen mediu si lung:10.000
Datorii pe termen scurt:6.000
Datorii pe termen scurt:27.000
Datorii pe termen scurt:15.000
Total pasiv:195.000
Total pasiv:195.000
Total pasiv:195.000
Societatea comerciala isi procura fondurile imprumutate cu o rata a dobanzii de 20%, iar rezultatul din exploatare este de 49.000 mil.lei. Care dintre aceste variante credeti ca va genera cea mai mare rentabilitate financiara? Cum influenteaza gradul de indatorare rentabilitatea financiara?
Rezolvare:
Pentru oricare dintre cele 4 structuri financiare, rentabilitatea economica este:
Ceea ce difera este rentabilitatea financiara, care se modifica odata cu evolutia gradului de indatorare exprimat de raportul: Datorii totale/Capitaluri proprii.
In faza initiala, rentabilitatea financiara este:
Pentru cele trei variante, rentabilitatea financiara va avea valorile:
Cea mai inalta rentabilitate financiara se obtine in varianta 2, insa este putin probabil ca societatea comerciala va opta pentru un nivel de indatorare atat de ridicat (data fiind politica extrem de conservatoare de pana acum). Se poate observa ca, odata cu cresterea gradului de indatorare, rentabilitatea financiara creste (se manifesta efectul de levier care consta in faptul ca angajarea unor datorii suplimentare genereaza cresterea rentabilitatii financiare). In cazul in care rata dobanzii ar fi inferioara ratei de rentabilitate economica, ar aparea efectul de maciuca ce consta in diminuarea ratei rentabilitatii financiare, odata cu majorarea gradului de indatorare.
Cea mai buna varianta, in cazul in care societatea comerciala doreste sa-si majoreze rentabilitatea financiara fara o crestere foarte importanta a riscului implicat de aceasta, ar putea fi reprezentata de varianta nr.1. Varianta nr.2 este foarte riscanta, iar varianta nr.3 nu conduce la cresterea rentabilitatii financiare.