|
|
|
Liberalizarea pietei interne in sectorul gazului natural
Conjunctura economica reprezinta ansamblul fenomenelor si proceselor curente (elemente conjuncturale) din economia mondiala ori nationala sau dintr-o ramura a acestora, in stransa lor interdependenta - evidentiata de relatiile ce se stabilesc intre aceste elemente, la un moment dat sau intr-o perioada determinata si tendintele lor intr-o perioada viitoare.
Conform definitiei din lucrarea colectivului de autori, coordonat de Medrihan Gh., (3;1997), prin conjunctura economica se intelege totalitatea trasaturilor ce caracterizeaza situatia economica a unei tari, a unui grup de tari sau a economiei mondiale in ansamblu, la un moment dat sau intr-o perioada data si care ofera elemente ce permit conturarea tendintelor de viitor.
Lucrarea mai evidentiaza urmatoarele aspecte:
in primul rand conjunctura include nu numai starea de azi, ci indeosebi anticiparea, tendinta evenimentelor si fluctuatiilor de viitor;
in al doilea rand, conjunctura nu se refera numai la factorii si conditiile de lunga perioada, care genereaza tendinta generala (trendul), ci mai ales la cei cu actiune ciclica, sezoniera si accidentala, care determina miscarile conjuncturale (in sens strict);
in esenta, starea conjuncturala poate fi caracterizata prin crestere, stagnare sau descrestere.
Succint, conjunctura economica mai poate fi definita ca rezultanta legaturilor reciproce ce se stabilesc in mod obiectiv intre elementele conjuncturale si evolutia lor.
Conjunctura economica poate fi caracterizata, luand in considerare urmatorii factori (exprimati prin indici):
Conjunctura economica reprezinta si obiectul unei cercetari permanente prin activitati de observare si evaluare precum si analiza si previziune.
Cercetarea conjuncturii economice constituie una din premisele importante ale deciziilor in activitatea de productie si comercializare.
Conjunctura pietei este o componenta integrata holonic conjuncturii economice. Implicit conjunctura pietei este determinata de manifestarile conjuncturii economice, pe care o influenteaza.
Conjunctura pietei este exprimata, in principal de raportul intre cerere si oferta, considerate in volum, structura si dinamica, atat dupa obiectul lor (produse, servicii, forta de munca, tehnologii, bani, capitaluri) cat si dupa sursa de provenienta a acestora (de pe piata interna sau externa).
Evaluarea pietei si a concurentei, desi importanta, in practica se dovedeste insuficienta. In ansamblu, in orice moment, piata se afla intr-un anumit echilibru care reflecta un raport corespunzator intre cerere si oferta. Acest echilibru nu este insa decat aparent deoarece el este expresia multitudinii de acte de vanzare-cumparare care se desfasoara in cadrul pietei, acte care exprima tot atatea raporturi ale cererii cu oferta.
Analizata secvential, pe zone geografice (si chiar pe firme si unitati de productie sau desfacere) si perioade de timp, piata apare sub forma unor fluctuatii continue ale cererii si ofertei.
Fluctuatiile inregistrate de cerere si oferta intr-o anumita perioada de timp, tendintele de ansamblu exprimate de raportul dintre ele si efectele pe care le genereaza, formeaza conjunctura pietei.
Starile conjuncturii pietei sunt exprimate in mod diferit de agentii mediului economico-social, ceea ce face ca, in particular, in cadrul propriilor piete, fiecare intreprindere sa se inscrie intr-o anumita conjunctura specifica. Ea este expresia efectului cumulat al componentelor mediului, receptate ca factori de influenta ai pietei. De aceea, conjunctura trebuie cercetata prin luarea in considerare a multitudinii de fenomene care exprima o viziune de ansamblu, unitara, asupra pietei. Se cer, astfel, examinate concomitent productia, investitiile, forta de munca, salariile, cererea si oferta, consumul, pretul, moneda, comertul, balanta comerciala si balanta de plati etc. Urmarirea atenta a raportului dintre aceste
componente, identificarea si anticiparea modificarilor ce pot interveni, reprezinta obiectivul central al studiilor de conjunctura.
Avand in vedere diversitatea actelor individuale care alcatuiesc piata, conjunctura reprezinta, in ultima instanta, piata la un moment dat. Dinamica mediului determina o evolutie corespunzatoare a pietei de la o anumita stare conjuncturala la alta stare conjuncturala. Intr-o astfel de acceptiune, conjunctura reprezinta expresia diferitelor forme pe care le ia piata in evolutia sa, sub actiunea diferitelor componente ale mediului.
Reflectand, deci, raportul momentan dintre cerere si oferta, conjunctura exprima si un anumit raport intre diferiti parteneri in cadrul pietei. De pe pozitiile acestora (de vanzatori ori cumparatori), conjunctura pietei poate fi favorabila sau nefavorabila. Cu alte cuvinte, conjunctura nu poate fi caracterizata in mod 'neutru'; intr-adevar, cand este favorabila pentru cel care vinde (respectiv cand cererea depaseste oferta), ea este in mod automat nefavorabila pentru cel care cumpara.
Intelegerea corecta a dublei stari a conjuncturii, in functie de pozitia detinuta de agentul economic (vanzator-cumparator), in cadrul pietei, intr-o anumita situatie, reprezinta premisa fructificarii ori contracararii, dupa caz, a efectelor conjuncturii, desfasurarii eficiente a tranzactiilor .
In analiza conjuncturii trebuie pornit de la faptul ca, intr-o anumita perioada, actiunea factorilor se realizeaza conjugat, efectul depinzand de intensitatea si directia in care actioneaza fiecare, de legaturile care se stabilesc momentan intre ei. Acest efect exprima starea de ansamblu a economiei unei tari, zone etc. la un moment dat.
Starea economiei intr-o anumita perioada, privita in ansamblu, ca efect al interactiunii dintre elementele constitutive, formeaza conjunctura economica. in esenta, o astfel de stare se poate caracteriza prin crestere, redresare (inviorare), stagnare sau reducere a activitatii economice. Ea se reflecta in cadrul pietei printr-o evolutie specifica acesteia, caracterizata prin variatii corespunzatoare ale raportului cerere-oferta.
Privita astfel, conjunctura pietei apare ca o reflectare a conjuncturii economice. O asemenea legatura prezinta importanta, deoarece studierea conjuncturii economice se constituie intr-un valoros instrument de cunoastere a conjuncturii pietei.
Liberalizarea pietei interne in sectorul gazului natural
Parlamentul European a votat reformarea pietei interne in sectorul gazului natural. Obiectivul este consolidarea pietei interne a gazelor naturale competitive, sigure si durabile din punct de vedere al mediului, precum si a unei deschideri efective a pietei in beneficiul tuturor consumatorilor si furnizorilor din UE.
Potrivit raportului elaborat de Romano La Russa (UEN, Italia) statele
membre vor avea posibilitatea de a alege intre: separarea activitatilor de
productie de cele de transmisie sau gestionarea retelei de catre un operator de
transmisie independent.
Dupa ce s-a pronuntat la 18 iunie cu privire la piata interna de energie
electrica, Parlamentul European va vota - in prima lectura - propunerea de
directiva cu privire la normele comune pentru piata interna in sectorul gazelor
naturale. Aceasta propunere vizeaza crearea unei piete a energiei simetrice si
armonizate care va permite a se pune capat gradului inalt de concentrare ce
caracterizeaza astazi situatia anumitor state, prevazand favorizarea accesului
a noi intreprinderi pe piata, creand astfel un cadru concurential care, pe
termen lung, va conduce la o scadere a preturilor in favoarea consumatorului
final.
Deputatii europeni critica rigiditatile structurale ale pietei gazelor
naturale, provocate de concentrarea furnizorilor, contractele pe termen lung
care stau la baza furnizarilor, precum si lipsa de lichiditati in aval, toate
aceste generand structuri tarifare opace. Pentru a clarifica structura
costurilor, este nevoie de mai multa transparenta in ceea ce priveste formarea
preturilor si, prin urmare, obligatia de comercializare ar trebui sa fie
imperativa.
Separarea totala a proprietatii pentru productia si transmisia gazelor naturale
- 'full ownership unbundling' - sau operator de transmisie
independent (OTI)
Membrii Comisiei pentru industrie, cercetare si energie considera ca statele
membre vor trebui sa aleaga intre doua posibilitati in cazul in care
intreprinderea, proprietara a unui sistem de transport, este parte integranta a
unei intreprinderi pe verticala: separarea proprietatii sau stabilirea unui
operator de transmisie independent. Infiintarea operatorilor de transmisie
independenti fata de orice interese legate de furnizare si productie poate
permite intreprinderilor integrate pe verticala sa-si mentina dreptul de
proprietate asupra activelor retelei, asigurand, in acelasi timp, o separare
eficienta a intereselor.
Propunerea initiala a Comisiei care prevedea o a treia optiune, si anume cea a
operatorului de sistem independent (OSI) a fost respinsa de Comisia
parlamentara deoarece implica 'mai multa birocratie si un control
costisitor, nefiind de fapt o alternativa viabila la separarea totala'
(full ownership
unbundling).
Clauza de revizuire
Realizarea unei retele energetice europene integrate este esentiala pentru
siguranta aprovizionarii si pentru buna functionare a pietei interne a gazelor.
Asadar ar trebui sa evalueze fezabilitatea crearii unui
singur operator european de sisteme de transport si sa analizeze costurile si
beneficiile in ceea ce priveste integrarea pietei precum si functionarea
eficienta si in siguranta a retelei de transport.
In termen de cel mult cinci ani de la intrarea in vigoare a directivei, Agentia
va trebui sa prezinte un raport detaliat, in care, se specifica in ce masura
cerintele privind separarea, au favorizat asigurarea independentei depline si
efective a operatorilor de sisteme de transport.
Protectia consumatorilor
Potrivit amendamentelor introduse de membrii PE consumatorii ar trebui sa fie
in centrul acestei directive. Actualele drepturi ale consumatorilor ar trebui
consolidate si garantate si ar trebui sa includa o mai mare transparenta si o
mai buna reprezentare a intereselor lor.
Protectia consumatorului inseamna faptul ca toti clientii ar trebui sa
beneficieze de o piata competitiva. Drepturile consumatorilor ar trebui
consolidate de catre autoritatile nationale de reglementare prin crearea unui
sistem de stimulente si prin impunerea unor sanctiuni pentru societatile care
nu respecta normele privind protectia consumatorilor si concurenta.
Directiva prevede urmatoarele drepturi
pentru consumatori:
. dreptul de denuntare a contractului, fara taxe;
. compensatiile si formulele de rambursare aplicabile in caz
de nerespectare a nivelurilor de calitate a serviciilor prevazute prin
contract, inclusiv o facturare inexacta si intarziata;
. puncte de informare unice pentru a garanta ca toti
consumatorii au acces la toate informatiile necesare cu privire la drepturile
lor, la legislatia in vigoare si la caile de atac de care dispun in caz de
litigiu.
. coordonatele autoritatii de recurs competente, precum si
detaliile privind procedura care trebuie urmata de catre consumatori in caz de
litigiu;
. notificarea in timp util cu privire la orice
intentie de modificare a conditiilor
contractuale si informarea cu privire la dreptul de a denunta contractul in
momentul notificarii;
. primirea de informatii transparente cu privire la preturile
si tarifele practicate, precum si termenii si conditiile generale aplicabile,
in ceea ce priveste accesul la si utilizarea serviciilor de gaze naturale;
. schimbarea cu usurinta a furnizorului;
. informarea corespunzatoare, cel putin trimestrial, cu
privire la consumul real de gaze naturale si la costuri. Nu se pot percepe
costuri suplimentare in sarcina consumatorului pentru acest serviciu.
Planuri nationale pentru combaterea saraciei energetice
"Saracie energetica" este definita a fi situatia in care o gospodarie nu isi
permite sa-si incalzeasca locuinta la un standard acceptabil, bazat pe
nivelurile recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Statelor membre li se solicita adoptarea de masuri corespunzatoare pentru a
combate saracia energetica in planurile lor de actiune nationale, in scopul
garantarii diminuarii in timp real, a numarului de persoane afectate de saracia
energetica.
Conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale
Pe langa propunerea de directiva cu privire la normele comune pentru piata
interna in sectorul gazelor naturale, Parlamentul European a votat raportul cu
privire la conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale
(raportor Atanas Paparizov, PSE, Bulgaria). Regulamentul introduce instrumente
europene ce au ca scop imbunatatirea cooperarii si a intarirea functionarii
pietei interne prin coordonarea operatorilor de sisteme de transmisie precum si
armonizarea operatorilor pentru sistemele de stocare. Scopul propunerii este de
asemenea cresterea transparentei si perspectivele pe termen lung, ca exemplu
garantarea furnizarii de gaz, planificarea de investitii si prevenirea unor
grave perturbari.
Raportul elaborat de Romano La Russa (UEN, Italia) referitor la propunerea de
directiva privind normele comune pentru piata interna in sectorul gazelor
naturale a fost adoptat cu 579 voturi pentru, 80 impotriva si 52 abtineri.
Raportul elaborat de Atanas Paparizov (PSE, Bulgaria) cu privire la conditiile
de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale a fost adoptat cu 642
voturi pentru, 32 impotriva si 31 abtineri.
Europarlamentarul PSD Ioan Mircea Pascu a avertizat, marti, in plenul
Parlamentului European, ca actuala situatie energetica a prins Europa cu garda
jos, UE avand nevoie urgent de o decizie in sensul unei piete unice a energiei,
demers dublat de inceputul unor investitii masive in cercetare cu privire la
sursele alternative de energie. Interventia lui Pascu a avut loc in cadrul
dezbaterii comune privind piata energiei, organizate marti in plenul
Parlamentului European.
'In prezent, energia -aproape sinonima cu 'politica externa'- tinde sa
plaseze chiar si schimbarile climatice pe o pozitie secundara ca importanta. Este evident ca
actuala situatie a prins Europa cu garda jos. Sistemele noastre energetice sunt
parohiale, monopolistice,
complicate si obscure. In consecinta,
tendinta de a incerca un raspuns individual la provocarile prezentului este
irezistibila', a declarat Ioan Mircea Pascu, vicepresedintele Comisiei de
afaceri externe a PE (AFET).
Europarlamentarul PSD Adriana Ticau a subliniat marti ca orice sistem care
urmeaza sa fie pus in aplicare pe piata interna de energie a Uniunii Europene
trebuie sa reuseasca eliminarea oricarui conflict de interese intre producatori
si operatorii de sisteme de transport, pentru a crea stimulente pentru
investitiile necesare si a garanta accesul noilor veniti in cadrul unui regim
de reglementare transparent si eficient. Totodata, eurodeputata a atras atentia
ca trebuie garantata accesibilitatea serviciilor de gaz pentru populatie si
intreprinderile mici si mijlocii.
Exprimandu-se impotriva proiectului ruso-german 'Nord Stream' din Marea Baltica si reamintind problema securitatii energetice in cele doua spatii maritime, Roberta Anastase (PPE-DE) a solicitat elaborarea unei politici europene coerente in domeniul energiei, bazate pe principiul diversificarii, solidaritatii si coordonarii. 'Atat situatia din regiunea baltica, cat si cea din Marea Neagra ne indica urgenta de a trece la actiuni concrete si ferme pentru a evita concluderea acordurilor bilaterale, care ar putea afecta interesele altor state-membre si, mai ales, submina proiecte energetice majore precum Nabucco, recunoscute la nivel european,' a afirmat europarlamentarul roman.
Statul garanteaza consumatorilor casnici, unitatilor sanitare si de invatamant si micilor consumatori industriali ca vor fi alimentati cu gaze naturale si dupa liberalizarea integrala a pietei, la 1 iulie 2007, de catre un furnizor de ultima optiune ce va fi obligat prin lege sa asigure livrarile
Aceste categorii
de consumatori au o mai mica putere de negociere si ar putea intampina probleme cand
vor sa-si schimbe furnizorul. Consumul lor este redus si le este dificil sa
gaseasca gaze naturale la un pret bun. ANRGN a gandit acest sistem ca sa-i
protejeze pe micii consumatori atunci cand furnizorului lor principal i se
retrage licenta din diverse motive sau pentru ca a dat pur si simplu
faliment', a declarat pentru NewsIn, directorul in cadrul ANRGN, Agatha
Peptea.
Oficialului ANRGN a dat ca exemplu
situatia in care primul furnizor da faliment, iar consumatorul cu o putere
redusa de negociere isi cauta un nou furnizor, dar nu gaseste niciunul care sa
fie interesat sa-l alimenteze. Peptea a aratat ca in acest moment, ANRGN
intervine si obliga distribuitorul zonal, care va avea un furnizor in
structura, sa il alimenteze pe acel consumator care din cauza ca foloseste
foarte putine gaze naturale este considerat neatractiv.
Directorul in cadrul ANRGN a mai spus ca si celelalte categorii de consumatori
(consum mediu sau mare) pot cere autoritatii sa le asigure un furnizor de
ultima optiune in cazul in care din diverse motive (faliment etc.) furnizorul
lor nu-i mai poate alimenta.
Autoritatea de
Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) a trimis, marti, un comunicat
prin care anunta ca in ultima sa sedinta Comitetul de Reglementare al
institutiei a aprobat Regulamentul privind furnizorul de ultima instanta, act
normativ ce urmeaza sa fie publicat in Monitorul Oficial.
Furnizorul de ultima instanta aduce ca
noutate faptul ca reprezinta o garantie pentru desfasurarea in conditii de
siguranta a activitatii consumatorilor de gaze naturale, in contextul
liberalizarii integrale a pietei gazelor, incepand cu data de 1 iulie 2007. De
la aceasta data inclusiv consumatorii casnici vor putea sa-si aleaga liber
furnizorul. Acest tip de furnizare (realizata de furnizorul de ultima
optiune, n.red.) are in vedere, in special, protejarea consumatorilor casnici,
a unitatilor de asistenta medicala si a celor de invatamant, precum si a
micilor consumatori industriali (cu un consum anual mai mic de 12.400 mc).
Pentru acestia, ANRGN a decis ca furnizarea de ultima instanta sa fie obligatorie,
deoarece capacitatea lor de reactie in asemenea situatii este redusa,
mentioneaza comunicatul autoritatii.
La randul sau, Autoritatea de
Reglementare in domeniul Energiei pregateste un act normativ referitor la
asigurarea unui furnizor de ultima optiune pentru consumatorii de energie
Situatia de pe piata gazelor naturale inca nu
este atat de grava ca pe piata energiei electrice', spun reprezentantii
E.ON Gaz Romania, compania de distributie si furnizare a gazelor naturale
intrata in portofoliul grupului german de utilitati E.ON.
Totusi, situatia se poate agrava din cauza unui factor prezentat de oficialii
companiei E.ON Gaz Romania.
Din 2006, devine din ce in ce mai dificila achizitionarea de volume suficiente
de gaze naturale din surse interne. Pentru piata captiva, E.ON Gaz Romania
achizitioneaza peste 50% de la producatorii interni, la pretul stabilit de
Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul gazelor Naturale (ANRGN).
Acest pret de productie interna stabilit pentru E.ON Gaz poate fi mai scazut
decat cel pe care il pot primi producatorii pe piata eligibila. Daca
producatorii pot primi preturi mai mari pe piata eligibila decat de la noi,
devine mai atractiv pentru ei sa vanda gazele de care dispun pe piata
eligibila', explica sursele citate. Rezultatul logic al acestui lucru este
scaderea disponibilului de gaze pentru piata captiva. Pe de alta parte, daca
E.ON Gaz nu mai cumpara atat de mult gaz intern, ramane mai mult disponibil
traderilor.
Un efect al acestui lucru este faptul
ca distribuitorii de gaze se orienteaza spre import. Daca in 2005 E.ON Gaz
importa 39,9% din necesar, anul trecut importurile companiei au crescut la
42,7%.
Un alt factor care ridica semne de intrebare este imposibilitatea marilor
companii de distributie Distrigaz Sud, controlata de francezii de la Gaz de
France, si E.ON Gaz Romania de a incheia contracte pe teremen lung cu cei doi
mari producatori locali: Petrom si Romgaz.
Reprezentantii Distrigaz Sud au declarat ca incearca sa obtina contracte pe
termen lung, dar deocamdata au avut contracte numai pe trei luni, lucru care le
afecteaza procesele investitionale prin imposibilitatea garantarii unor
imprumuturi, de exemplu.
In 2006, piata gazelor naturale a
ajuns la o valoare aproximativa de 4 miliarde de euro dupa ce cu un an in urma
valoarea totala a pietei de profil era de circa 3 miliarde de euro. Principalul
factor care a stat la baza acestei aprecieri a fost pe de o parte cresterea
tarifelor la gazele naturale coroborata cu o usoara apreciere a consumului pana
la 17,8 miliarde de metri cubi de gaze, comparativ cu nivelul de 17,6 miliarde
de metri cubi de gaze inregistrat in 2005. Anul trecut, gradul de deschidere
mediu al pietei inregistrat la sfarsitul lunii decembrie era de 52,61% fata de
procentajul de 37,27% consemnat la inceputul anului, potrivit datelor cuprinse
in raportul de monitorizare al pietei de profil elaborat de ANRGN. Sporirea
gradului de liberalizare al pietei a insemnat un singur lucru: afaceri mai mari
pentru micile businessuri care si-au inceput activitatea in tradingul cu gaze
naturale.
Gradul de deschidere indica masura in
care orice consumator are posibilitatea de a-si alege furnizorul care ofera
conditiile cele mai avantajoase. Respectarea acestei prevederi europene implica
majorarea semnificativa a numarului de firme care activeaza atat in domeniul
gazelor, cat si al energiei electrice.
Companiile care activeaza in domeniul
trading-ului cu gaze cumpara gazul de la producator sau importator si prin
intermediul retelelor de transport il transmite consumatorului final in
parametrii stabiliti prin contract.
Ceea ce este interesant pe piata gazelor este aparitia unul alt mic
importantor, alaturi de cei cunoscuti. In 2006, 0,33% din importurile de gaze
ale Romaniei au fost facute de compania Alpha Metal. Cota nu era mare, dar
tinand cont ca importurile acopera 30% din consumul national, adica 5,34
miliarde de metri cubi de gaz rusesc, Alpha Metal a adus peste 176 de milioane
de metri cubi de gaze. Reprezentii companiei nu au dorit sa faca niciun
comentariu, spunand ca toate datele legate de modul in care realizeaza
importul, clientii companiei si preturile de vanzare sunt confidentiale.
In ceea ce priveste raporturile de forta de pe piata libera a gazelor naturale,
acestea inca nu s-au schimbat. Astfel piata este in continuare dominata de
companii precum Petrom, Romgaz sau Distrigaz Sud, dar din spate vin puternic
companii care au reusit sa devanseze de exemplu cota de piata acumulata de E.ON
Gaz Romania.
Anul trecut, Romgaz, cel mai mare
producator intern de gaze naturale care asigura jumatate din consumul national, a inregistrat o cota de piata de
30,05%, Petrom si Petrom Gas au avut
cumulat o cota de piata de 28,22% din piata libera, iar Distrigaz Sud, companie
aflata in portofoliul francezilor de la Gaz de France, a avut o cota de piata
de 15,53%. Daca Romgaz a avut anul trecut o cota similara celei inregistrate in
2005 pe piata libera a gazelor, Petrom si Distrigaz Sud au inregistrat cresteri
de circa 4 % in intervalul de timp analizat. Afacerile traderilor au
inregistrat cresteri usoare de maximum 2%.
Cel mai mare trader privat este compania Interagro, care pe parcursul anului
2006 a ajuns la o cota de piata de 12,16%, dublu fata de cota dobandita de E.ON
Gaz Romania. Interagro este compania controlata de omul de afaceri Ion Niculae,
cu activitati in domeniul chimic si agricol.
Un alt furnizor cu o cota de piata destul de mare este compania Wiee, unul
dintre
importatorii prin care Romania aduce circa 40% din gazul
necesar consumului din Rusia si este un joint venture intre Gazprom si compania
germana Wintershall. In noiembrie anul trecut, Wiee a obtinut o cota de 2,95%
din piata libera a gazelor.
EGL Gas&Power, companie care se ocupa cu tradingul de gaze, dar si cu cel
de energie electrica, a avut o cota de piata de 1,56%. Compania este filiala
locala a EGL Austria, membra a grupului energetic elvetian AXPO. Grupul a
inregistrat in 2005 o cifra de afaceri de 4,2 mld. euro si un profit net de
443,2 mil. euro. EGL, divizia de trading a grupului, a fost incorporata in
2002, avand in prezent subsidiare in 14 tari.
Pe piata isi face aparitia din nou compania Alpha Metal, micul importator de
gaze. Aici cota de piata este de 1,33%. Restul jucatorilor de pe piata libera a
gazelor naturale au cote de piata sub 1%.
Pe segmentul consumatorilor captivi, pe piata reglementata, lucrurile stau in
mare parte la fel ca la inceputul procesului de liberalizare, iar
reprezentantii ANRGN spun ca situatia se va pastra si dupa liberalizarea in
totalitate a pietei.
5 companii fac o piata de 4 miliarde de euro
Clasamentul celor mai mari companii care activeaza in domeniul gazelor
naturale nu a inregistrat mari modificari comparativ cu anul trecut. Marile
schimbari sunt practic imposibile pe o piata in care exista doar doi mari
producatori si doua companii mari de distributie si furnizare a gazelor
naturale. Singurele surprize care pot avea loc sunt cele care rezulta din
liberalizarea completa a pietei de profil, unde s-ar putea crea companii
private de trading foarte mari.
Petrom, cea mai mare companie romaneasca intrata in portofoliul grupului
austriac OMV, a obtinut anul trecut o cifra de afaceri de 3,7 mld. euro, in
crestere cu 22% comparativ cu anul trecut. Profitul net al companiei s-a
ridicat la 648 mil. euro, cu 61% mai mult fata de castigul raportat in 2005.
Rezultatele i-au multumit pe deplin pe jucatorii de la Bursa. Cea mai
spectaculoasa crestere de profit raportata de Petrom anul trecut a fost cea
inregistrata pe ultimul trimestru cand a raportat un profit net de 289 mil. lei
(83,3 mil. euro) fata de 11 mil. lei in aceeasi perioada din 2005. Profitul
operational (EBITDA) s-a ridicat la aproape 3,6 mld. lei (1,02 mld. euro), in
crestere cu 30%.
Strict pe partea de gaze, profitul operational al Petrom s-a ridicat anul
trecut la un nivel de 117 mil. lei (33,4 mil. euro). In total, Petrom a vandut
anul trecut 5,2 miliarde de metri cubi, in scadere cu 6,6% fata de 2005',
spun reprezentantii companiei. Cu toate acestea, Petrom si-a sustinut vanzarile
de gaze prin faptul ca in luna noiembrie a anului trecut alaturi de Romgaz au
solicitat Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale o
majorare a costurilor de productie cu 20%, ceea ce a dus la o crestere a
preturilor finale la gaze cu aproximativ 8,5%. Autoritatea a recunoscut aceste
solicitari, iar profiturile s-au vazut in ultimul trimestru. Petrom a anuntat
recent ca intentioneaza sa investeasca in realizarea unui depozit de gaze
naturale si nu exclude posibilitatea asocierii cu Romgaz pentru realizarea
acestui proiect.
Distrigaz Sud, compania de distributie si
furnizare a gazelor naturale aflata in portofoliul grupului francez Gaz de
France, estimeaza pentru anul trecut o cifra de afaceri de 907 mil.
euro, in crestere cu 24% comparativ cu 2005. Cresterea
pretului la gaze este si motivul aprecierii afacerilor raporate de Distrigaz
Sud.
Romgaz, cel mai mare producator
intern de gaze autoton si una dintre cele mai valoroase companii aflate inca in
portofoliul statului, a ajuns anul trecut la o cifra de afaceri de 866 mil.
euro, in crestre cu 41% comparativ cu 2005, potrivit datelor preliminare ale
companiei. Profitul net estimat este de 100 mil. euro, in crestere cu 30% fata
de 2005. Romgaz se afla pe lista companiilor al caror proces de listare la
Bursa ar putea debuta anul acesta. Privatizarea ultimei companii cu resurse de
gaze este exclusa, avand in vedere dependenta din ce in ce mai accentuata fata
de importurile rusesti. Romgaz alaturi de Petrom asigura
peste 60% din consumul national de gaze naturale.
E.ON Gaz Romania, cealalta mare
companie de distributie si furnizare a gazelor naturale, a obtinut anul trecut
vanzari de 701,6 mil. euro si un profit operational de 17,7 mil. euro.
Compania care completeaza clasamentul primelor cinci firme de pe piata gazelor
este Transgaz, compania nationala de trasport al gazelor naturale. Pentru anul
acesta, reprezentantii companiei estimeaza o cifra de afaceri de 311,7 mil.
euro, in crestere cu 33% comparativ cu 2006, cand compania se bazeaza pe
afaceri de 233,8 mil. euro, si un profit brut de 69 mil. euro de, apropiat
celui din 2006.
In martie, a fost ales consultantul
pentru procesul de listare la Bursa de Valori Bucuresti a unui pachet de 10%
din actiunile Transgaz. Compania castigatoare a fost societatea de brokeraj
Raiffeisen Capital & Investment, iar selectia a fost facuta la sfarsitul
unui proces care dureaza de mai bine de un an si jumatate.
Printre pasii care ar putea fi derulati in vederea listarii se numara un
audit al situatiilor financiare din ultimii ani, o evaluare a companiei, un
road-show (prezentarea companiei investitorilor), luarea de catre actionari a
deciziei de majorare a capitalului social si a pretului la care vor fi vandute
actiunile, redactarea prospectului si depunerea spre avizare la Comisia
Nationala a Valorilor Mobiliare.
Principalele companii care mai activeaza pe piata gazelor sunt cele din
domeniul afacerilor cu gaz petrolier lichefiat. Cele mai importante dintre
acestea sunt filialele locale ale unor giganti internationali precum Shell sau
Butan Gas.
Shell Gas Romania a inregistrat anul trecut, potrivit rezultatelor preliminare
inaintate de companie, o cifra de afaceri de aproximativ 64 de milioane de euro
si un profit net in crestere cu 20% fata de nivelul de 4,3 milioane de euro consemnat
in 2005.
Butan Gas Romania a ajuns anul trecut la o cifra de afaceri de 57 de milioane
de euro si la un profit net de
1,5 milioane de euro, potrivit rezultatelor prezentate de reperezentantii
companiei.
BILBLIOGRAFIE :
Somesan Cornel,Cercetarea Conjuncturii Pietei
XXX. Revista Capital
XXX Ziarul Financiar
XXX www.revista22.ro
XXX www.businessmagazin.ro
