Violarea de domiciliu -art. 192

VIOLAREA DE DOMICILIU -art. 192

1.Continutul juridic

Potrivit alin, 1, infractiunea consta in patrunderea fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, fara consimtamantul persoanei care Ie foloseste, sau refuzul de a. le parasi la cererea acesteia.

2. Conditii preexistente

Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare ia inviola­bilitatea domiciliului, adica la dreptul persoanei de a-si desfasura viata privata, intr-un loc ales in mod liber, fara vreun amestec abuziv si nedorit din partea altora.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. 1 din Conventia europeana pentru apara­rea drepturilor omului, orice persoana are dreptul la respectarea domiciliului sau, iar potrivit art. 27 alin. 1 din Constitutie, domiciliul si resedinta sunt inviolabile, Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia. in sensul art. 192 Cp., domiciliu! are acceptiunea de loc in care o persoana isi desfasoara viata sa personala, incluzand nu numai locuinta propriu-zisa, ci si orice incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea. Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale referitoare la regimul armelor si munitiilor, atunci cand fapta se savarseste, in conditiile alin. 2, de catre o persoana inarmata.

Obiectul material.

Infractiunea de violare de domiciliu nu are obiect material. .

Subiect activ poate fi orice persoana.

Participapa penala este posibila sub toate formele.

3. Continutul constitutiv

Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective poate fi realizat prin doua modalitati alternative, dintre care o actiune si o inactiune.

Actiunea consta in patrunderea intr-un domiciliu, trebuie sa fie efectiva si sa se realizeze cu privire la o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprej­muit tinand de acestea. Locuinta este locul ales in mod liber de o persoana, unde aceasta isi desfasoara efectiv viata personala. Nu intereseaza daca locuinta este permanenta sau temporara, daca este vorba de o constructie anume destinata pentru a fi locuita, sau daca este vorba de o constructie, care, fara a avea aceasta destinatie, este totusi folosita drept locuinta. In practica judiciara, s-a retinut ca violare de domiciliu si fapta inculpatului care a patruns, prin escaladarea unei ferestre, intr-un camin, deoarece camerele dintr-un camin constituie pentru persoanele care ie ocupa o adevarata locuinta in sensul dispozitiilor art. 192 Cp. Nu constituie locuinta in sensul dispozitiilor art. 192 Cp., locul in care o persoana locuieste impotriva vointei sale.

Incaperea este o parte dintr-o constructie destinata sa serveasca drept locuinta si care este folosita ca atare in mod efectiv. Dependintele sunt aceie locuri care constituie o prelungire a locuintei si care intregesc folosinta acesteia, cum ar fi bucataria, camara, pivnita etc. Nu intereseaza daca de pendintele fac corp comun cu locuinta sau sunt separate. Locul imprejmuit este locul separat printr-o ingraditura de locurile invecinate care, ca si dependinta, intregeste folosinta locuintei, cum ar fi de exemplu, o curte, o gradina etc, astfel incat sa rezulte vointa titularului ca nimeni sa nu patrunda in acel loc fara voia sa. In caz contrar, chiar daca locul este separat printr-o ingraditura nu constituie un loc imprejmuit in intelesul textului, daca de acel loc viata privata a persoanei nu este legata in nici un fel. De exemplu, in practica judiciara, s-a considerat ca infractiunea exista, fiind savarsita prin patrunderea intr-un loc imprejmuit, constand in fapta inculpatului de a fi patruns intr-o portiune de teren ingradita, care era incorporata in curtea persoanei vatamate

Patrunderea poate fi realizata in orice mod, prin violenta, amenintare, efractie, escaladare etc.

Patrunderea fara drept intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea determina existenta infractiunii. Daca patrunderea in locuinta se face in virtutea unui drept, lipsind o cerinta esentiala a legii pentru existenta infractiunii de violare de domiciliu, fapta nu constituie infractiune.  

Potrivit art. 27 alin. 2 din Constitutie, de la principiul inviolabilitatii domiciliului se poate deroga prin lege, in urmatoarele situatii:        pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;

pentru inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;

pentru apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice;

pentru prevenirea raspandirii unei epidemii.

Infractiunea de violare de domiciliu exista indiferent daca persoana vata­mata detine sau nu locuinta in baza unui titlu legal, deoarece, urmarind sa apere libertatea persoanei sub aspectul posibilitatii de a-si desfasura viata personala in locu! pe care si l-a ales, in ambele cazuri interventia din afara are un caracter ilegal.

Patrunderea trebuie sa se realizeze fara consimtamantul persoanei care foloseste respectiva locuinta..incapere, dependinta sau loc imprejmuit ti­nand de acestea. Cerinta iipsei consimtamantului persoanei care foloseste locuinta decurge din insasi esenta faptei care, astfel, neconstituind o incalcare a iibertatii persoanei, nu poate fi incadrata in dispozitiile art. 192 Cp. Pentru a fi valabil si, deei pentru a inlatura existenta infractiunii, consim­tamantul trebuie sa emane de ia o persoana responsabila care, totodata, are dreptul de a permite sau interzice intrarea altei persoane in locuinta. Daca locuinta este folosita de mai multe persoane, dreptul de a permite sau interzice patrunderea cuiva in locuinta comuna il are oricare dintre acele persoane. Consimtamantul poate fi dat si conditionat. Intr-un asemenea caz, patrunderea in locuinta in alte conditii decat cele stabilite constituie infrac­tiune. Lipsa consimtamantului poate rezulta din opunerea efectiva a victimei, de exemplu, se pune in dreptul usii, interzicand astfel accesul faptuitorului, sau dintr-o avertizare prealabila a faptuitorului ca i se interzice accesul in locuinta, de exemplu, victima i-a spus faptuitorului ca nu-i permite sa intre in locuinta. Lipsa consimtamantului poate rezulta si implicit dintr-o anumita imprejurare, cum ar fi, de exemplu, atunci cand persoana, plecand de acasa, incuie usa. Prin aceasta ea si-a manifestat implicit vointa ca in lipsa ei sa nu patrunda nimeni in iocuinta. In toate cazurile cand lipseste o inter­dictie expresa din partea victimei, lipsa consimtamantului se prezuma pana la proba contrarie, adica pana cand faptuitorul dovedeste ca a patruns in locuinta cu consimtamantul acesteia.

Inactiunea consta in refuzul faptuitorului de a parasi o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, la cererea persoanei care le foloseste. in aceasta modalitate, infractiunea are ca situatie premiza imprejurarea ca, in momentul savarsirii, faptuitorul se afla in respectiva lo­cuinta, incapere, dependinta sau ioc imprejmuit tinand de acestea. Sub acest aspect nu intereseaza modul in care faptuitorul a patruns in respec­tivul domiciliu. Pentru existenta infractiunii este necesar ca persoana vata­mata, sau reprezentantul, sa formuleze o cerere expresa, categorica, cerere adresata faptuitorului de a parasi respectiva locuinta, incapere, dependinta sau locul imprejmuit tinand de acestea. Refuzul faptuitorului de a parasi locuinta, incaperea, dependinta sau locul imprejmuit tinand de acestea, poate fi un refuz explicit sau implicit. Daca faptuitorul patrunde in domiciliu unei persoanefara drept si fara consimtamantul acesteia, dupa care refuza sa-l paraseasca la cererea ceiui in drept, nu- ne gasim in prezenta unui concurs de infractiuni, ci a unei singure infractiuni de violare de domiciliu.

Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii persoanei de a avea un domiciliu in care sa-si desfasoare viata personala fara nici un amestec din partea altcuiva.

Raportul de cauzalitate trebuie sa existe intre fapta comisiva sau omisiva si urmarea socialmente periculoasa.

Daca violarea de domiciliu se savarseste printr-un mijloc care constituie el insusi o infractiune, se aplica regulile referitoare ia concursul de infrac­tiuni, cum ar fi de exemplu atunci cand ii cauzeaza victimei o vatamare corporala. Infractiunea de violare de domiciliu intra in concurs cu o alta in­fractiune si atunci cand ea a servit ca mijloc pentru savarsirea acelei infrac­tiuni. De exemplu, in practica judiciara s-a retinut infractiunea de violare de domiciliu in concurs cu infractiunea de furt in sarcina inculpatului, care a patruns fara drept in curtea locuintei unei persoane, si fara consimtamantul acesteia, in scopui comiterii unui furt, ceea ce a si realizat. Infractiunea de violare de domiciliu este absorbita de furtui savarsit prin efractie, escala­dare, prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei minci­noase, deoarece acest furt nu poate fi savarsit decat printr-o patrundere fara drept in locuinta (absorbtia naturala). Furtul prin efractie dintr-o locuinta implica si patrunderea fara drept in locuinta respectiva, aceasta din urma infractiune incadrandu-se in continutul infractiunii complexe prevazute in art. 209 lit. i) Cp. Ca atare este vorba de o infractiune unica, iar nu de un concurs intre infractiunea de furt calificat si cea de violare de domiciliu. Exista si opinia potrivit careia, chiar si in aceasta situatie, se aplica regulile concursului de infractiuni.

Latura subiectiva. Violarea de domiciliu se savarseste intentie, care poate fi directa sau indirecta. Faptuitorul trebuie sa aiba reprezentarea faptului ca patrunde in domiciliul persoanei vatamate fara drept si fara consimtamantul acesteia. in modalitatea omisiva, a refuzului de a parasi domiciliul, intentia faptuitorului rezulta din aceea ca i s-a cerut In mod expres sa paraseasca domiciliul, cerere careia nu ii da curs.

4.   Forme. Sanctiuni

Tentativa nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care faptuitorul patrunde in domiciliul persoanei vatamate sau refuza sa-l paraseasca. Daca prezenta faptuitorului in domiciliu pe care l-a violat se prelungeste in timp, violarea de domiciliu poate deveni o infractiune continua, epuizandu-se in momentul cand faptuitorul paraseste respectivul domiciliu.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni ia 4 ani.

5. Continutul agravat

Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava daca se savarseste in urma­toarele imprejurari:

a) de o persoana inarmata;

b) de doua sau mai multe persoane impreuna;

c) in timpul noptii;

d) prin folosirea de caiiiati mincinoase.

in cele ce urmeaza vom analiza numai continutul circumstantelor care ii confera infractiunii forma agravata.

a) savarsirea faptei de o persoana inarmata.

Agravanta ia in considerare faptul ca infractiunea se savarseste cu mai multa usurinta, faptuitorul avand asupra sa o arma in acceptiunea dispo­zitiilor art. 151 alin. 1 si 2 Cp.

b) savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna.
Agravanta este identica cu cea prevazuta in cazul lipsirii de libertate inmod ilegal si are aceeasi ratiune. Ea se aplica atunci cand violarea de domiciliu este savarsita de doua sau mai multe persoane in calitate de coautori, ori de doua sau mai multe persoane dintre.care cel putin una are caii tatea de autor, iar cealalta sau celelalte au calitatea de complici concomitenti.

Daca fapta este savarsita de cel putin trei persoane impreuna, se aplica numai agravanta speciala, art. 192 alin. 2 Cp.

c)savarsirea faptei in timpul noptii.

Agravanta ia in considerare faptul ca in timpul noptii sporeste gradul de pericol social al violarii de domiciliu, deoarece, in ambianta pe care o creeaza noaptea, scad posibilitatile de aparare ale victimei, ceea ce usureaza comiterea infractiunii.

Pentru aplicarea agravantei este suficient sa se stabileasca faptul ca
violarea de domiciliu s-a savarsit in timpul noptii, fara a conditiona existenta
agravantei si de alte imprejurari

d) savarsirea faptei prin folosirea de calitati mincinoase.

Savarsirea violarii de domiciliu prin folosirea de calitati mincinoase agraveaza infractiunea, deoarece, prin folosirea de catre faptuitor a acestui procedeu, cresc sansele de reusita, fiind intimidata sau indusa in eroare de calitatea faptuitorului, victima nu opune rezistenta pe care altfel ar opune-o, in sfera calitatilor mincinoase, care este extrem de larga, intra orice calitate pe care faptuitorul si-o atribuie, desi in realitate nu o poseda (de exemplu, calitatea de ruda, de lucrator la unitatea de distributie a gazului metan ori a electricitatii,, calitatea de politist etc). Circumstanta agravanta se aseamana cu cea prevazuta in cazu! lipsirii de libertate in mod ilegal, deoarece in ambele situatii este vorba de folosirea de catre faptuitor a unor calitati pe care nu le poseda. Dar, in timp ce, in cazul lipsirii de libertate in mod ilegal, faptuitorul simuleaza o anumita calitate oficiala, in cazul violarii de domiciliu, e! foloseste orice calitate mincinoasa.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani.

6. Aspecte procesuale

Pentru fapta prevazuta in alin. 1, actiunea penala se pune in miscare ia plangerea prealabila a persoanei vatamate. impacarea partilor inlatura ras­punderea penala.