|
|
|
Formele dreptului de proprietate
1. Dreptul de proprietate publica
1.1. Reglementarea legala
Constitutia reglementeaza proprietatea publica in art. 135 alin. 3. Alte legi care determina bunurile care fac obiectul proprietatii publice sunt: Codul civil (art. 475 alin. 2, art. 476), Legea fondului funciar n. 18/1991, modificata si republicata (art. 5), Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 (art. 122), Legea privind frontiera de stat a Romaniei nr. 56/1992 (art. 4), Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
1.2. Definitia dreptului de proprietate publica
Dreptul de proprietate publica este acea forma a dreptului de proprietate, care poarta asupra bunurilor din domeniul public apartinand statului sau unitatilor administrativ teritoriale, avand u n regim juridic distinct in raport cu dreptul comun.
1.3. Subiectele dreptului de proprietate publica
Acestea sunt:
statul privind bunurile din domeniul public de interes national;
unitatile administrativ-teritoriale privind bunurile din domeniul public de interes local.
1.4. Obiectul dreptului de proprietate publica
Din dispozitiile art. 135 alin. 3 din Constitutie rezulta ca fac parte din domeniul public bunurile expres determinate de acest text de lege, precum si acele care sunt "stabilite de lege", fiind vorba de o norma de trimitere (a se vedea legile mentionate mai sus).
Legea nr. 213/1998 stabileste ca in domeniul public fac parte bunurile prevazute de lege pin dispozitii exprese, precum si bunurile care prin natura lor sunt de uz sau interes public.
1.5. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica
Aceste caractere juridice sunt: inalienabilitatea, imprescriptibilitatea si insesizabilitatea.
1.5.1. Dreptul de proprietate este inalienabil
Acest caracter inseamna ca bunurile care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica sunt scoase din circuitul civil.
1.5.2. Dreptul de proprietate publica este imprescriptibil
Acest caracter inseamna ca bunurile publica nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile.
1.5.3. Dreptul de proprietate publica este insesizabil
Acest caracter inseamna ca bunurile din domeniul public nu pot fi urmarite de catre creditorii titularului.
1.6. Moduri speciale de dobandire a dreptului de proprietate
Conform art. 7 din Legea nr. 213/1998, dreptul de proprietate publica se dobandeste:
a) - pe cale naturala;
b) - prin achizitii publice efectuate in conditiile legii;
c) - prin expropriere pentru cauza de utilitate publica:
d) - prin acte de donatie sau legate acceptate de Guvern, de consiliul local sau judetean, dupa caz, daca bunul in cauza intra in domeniul public;
e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatii administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica;
f) - prin alte moduri prevazute de lege.
1.7. Exercitarea dreptului de proprietate publica
Exercitarea dreptului de proprietate publica revine, potrivit dispozitiilor legale, organelor centrale ale puterii executive pentru bunurile din domeniul public national, si autoritatilor executive locale pentru bunurile din domeniul public de interes local.
Conform art. 135 alin. 4 din Constitutie, in conditiile legii, bunurile proprietate publica "pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica".
Aceste moduri de punere in valoare a dreptului de proprietate publica sunt reglementate prin Legea nr. 213/1998 si prin Legea nr. 219/1998 privind regimul juridic al concesiunilor.
Intrebari:
6. a) Care sunt formele dreptului de proprietate publica?
b) Definiti dreptul de proprietate publica.
c) Care sunt subiectele dreptului de
proprietate publica?
d) Care sunt bunurile care
formeaza obiectul dreptului de proprietate publica conform
Constitutiei?
e) Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica?
f) Care sunt modurile speciale de dobandire a dreptului de proprietate publica potrivit dispozitiilor Legii nr. 213/1998.
2. Dreptul de proprietate privata
2.1. Consideratii generale
Proprietatea privata, ca forma a dreptului de proprietate isi are fundamentul juridic in art. 135 alin. 1 din Constitutie care precizeaza ca proprietatea este publica sau privata. De asemenea, prin art. 41 din Constitutie este consacrata protectia proprietatii private.
2.2. Definitia, subiectele, obiectul si caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata
Dreptul de proprietate privata este acel drept real subiectiv care apartine oricarei persoane fizice sau juridice asupra unui bun, cu exceptia celor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica, care permite titularului sa exercite atributele posesiei, folosintei si dispozitiei asupra lucrului, intr-un mod exclusiv si perpetuu, dar in limitele determinate de lege.
Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica sunt: alienabilitatea, prescriptibilitatea si sesizabilitatea.
Intrebari:
7. a) Ce intelegem prin dreptul de proprietate privata?
b) Care sunt subiectele dreptului de proprietate privata?
c) Dar obiectul acestui drept subiectiv civil?
d) Care sunt carcterele juridice ale dreptului de proprietate privata?
2.3. Regimul juridic al terenurilor si constructiilor
2.3.1. Regimul juridic al circulatiei terenurilor
Regimul juridic al circulatiei terenurilor isi gaseste temeiul in Legea nr. 247/19 iulie 2005 privind propietatea, publicata in M.Of. nr. 653/22 iulie 2005, care consacra acestei institutii juridice Capitolul X (ca efect se abroga legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor).
Ca principiu general se satbileste ca terenurile proprietate privata indiferent de destinatia si titularul lor sunt si raman in circuitul civil, ele putand fi instrainate si dobandite in mod liber prin oricare din modurile prevazute de lege.
Potrivit dispozitiilor art. 2 alin.1 din lege, obiect al instrainarii si dobandirii prin acte juridice inter vivos il constituie terenurile cu sau fara constructii situate in intravilan sau extravilan, indiferrent de destinatie (deci inclusiv terenurile cu destinatie forestiera) si intinderea lor (nu se mai limiteaza suprafata la 200 ha de familie).
Instrainarea si dobandirea unor asemenea terenuri prin acte inter vivos trebuie sa imbrace forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute, fiind vorba despre ocrotirea unui interes general. Forma autentica se cere ad validitatem, iar transferul dreptului de proprietate are loc in raport de sistemul de publicitate incident in zona geografica respectiva.
Desi legea proprietatii nu reglementeaza explicit si schimbul de terenuri, in aceasta materie se aplica dreptul comun (art. 1405 C.civ.)
Ca o noutate absoluta, legiuitorul instituie si renta viagera agricola care reprezinta o suma de bani pe care rentierul agricol care instraineaza sau arendeaza terenurile aflate in proprietatea sa o primeste pentru a-si aigura o sursa viagera de venituri garantata de stat. Cuantumul rentei este echivalentul in lei a 100 Euro/an/ha agricol instrainat si 50 Euro/an/ ha arendat.
Calitatea de rentier agricol cere indeplinirea urmatoarelor condtii:
- sa fie o persoana fizica, nu persoana juridica;
- sa aiba 62 ani;
- sa fie titularul dreptului de propietate asupra unui teren de la 1 la 10 ha;
- sa instraineze prin acte intre vii sau sa arendeze indiferent cine este beneficiarul dobandirii sau arendarii;
- terenul sa nu fi fost instrainat prin acte intre vii dupa 1990.
Carnetul de rentier agricol se elibereaza de catre Oficiul National de Renta Viagera Agricola care se constituie ca o directie a Agentiei Domeniilor statului.
Fondurile necesare pentru plata rentei viagere agricole se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (art. 17 alin. 1).
Plata rentei se efectueaza prin birourile judetene de renta viagera agricola pe baza carnetului de rentier agricol (art. 17 alin. 2).
Potrivit dispozitiilor art. 6 din lege, renta viagera agricola se plateste intr-o singura rata anuala in primul trimestru al anului urmator celui pentru care aceasta este datorata.
Intrebari:
8. a) Care este actul normativ care reglementeaza regimul juridic al circulatiei terenurilor?
b) Precizati domeniul de apluicatie al dispozitiilor Titlului X al Legii nr. 247/2005.
c) Prin ce acte juridice se pot instraina sau arenda terenurile?
d) Analizati vanzarea-cumpararea in temeiul actului normativ incident.
e) Cum se realizeaza schimbul de terenuri?
f) Ce intelegem prin renta agricola viagera?
g) Ce caractere are renta agricola viagera?
h) Ce conditii se cer rentierului agricol?
i) Din ce fonduri se plateste renta?
2.3.2. Regimul juridic al constructiilor
2.3.3.1. Regimul juridic special privind autorizarea realizarii constructiilor
Sediul materiei se afla in Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor. In debutul legii mentionate se precizeaza urmatoarele: "Constructiile civile, industriale, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de constructie, eliberata in conditiile prezentei legi si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor."
2.3.3.2. Regimul circulatiei juridice a constructiilor
Toate constructiile care formeaza obiectul dreptului de proprietate privata sunt si raman in circuitul civil. In materia instrainarii si dobandirii dreptului de proprietate asupra acestor imobile se aplica, de regula, principiul consensualismului.
De la principiul liberei circulatii a constructiilor exista si doua exceptii:
- nu pot fi instrainate de cumparatori prin acte intre vii, timp de 10 ani de la data dobandirii lor, locuintele care au format obiectul art. 10 din Legea n. 112/1995 si art. 7 alin. 2 si 3 din Legea nr. 85/1992.
- nu pot fi instrainate, fara obtinerea unei autorizatii prealabile, de catre cumparator locuintele construite din fondurile statului si cumparate prin acordarea unui imprumut de catre CEC.
Intrebari.
9. a) Care este actul normativ care reglementeaza regimul juridic al constructiilor?
b) Pentru ce lucrari de constructie se cer autorizari administrative?
c) Care sunt exceptiile de la regula generala?
d) Prin ce acte se pot instraina constructiile? (forma actului)
