|
|
|
SCURT ISTORIC (ISTORIA SOCIALA SI POLITICA A ROMEI)
Istoria Romei poate fi periodizata in 2 epoci: epoca prestatala si epoca statala. Epoca prestatala mai este denumita si epoca gentilica deoarece societatea era organizata in ginti.
Epoca prestatala a durat din sec 8 pana in sec 6 i.Hr iar epoca statala din sec 6 i.Hr pana in sec 6 d.Hr dar cu privire la istoria veche a Romei trebuie sa retinem ca istoriografia romana adica istoria scrisa a Romei a inceput abia in sec 3 i.Hr si inca foarte timid si atunci incat toate imformatiile pe care le detinem in legatura cu evenimentele anterioare secolului 3 ne-au parvenit fie prin surse indirecte de regula prin surse grecesti fie prin traditie si prin legenda. Iata de ce toate acele informatii trebuie privite cu rezerva, trebuie luate sub beneficiul de inventar, nu sunt informatii sigure. Potrivit acelor informatii orasul Roma s-ar fi fondat la 753 i.Hr de catre 3 triburi denumite triburile fondatoare formate din sabini, latini si etrusci. Membrii triburilor fondatoare precum si urmasii lor erau denumiti populus romanus sau patricieni. Alaturi de patricieni in roma prestatala traiau si pledeii care proveneau in principal din randurile autohtonilor, erau localnici insa conducerea cetatii era exercitata numai de patricieni. Prin trei organisme de conducere sociala fara caracter statal. Este vorba despre comitia curiata, despre rege si despre senat. Comitia curiata era o adunare la lucrarile careia participau numai patricieni organizati pe 3 triburi, 30 de curii si 300 de ginti. Si intrucat fiecare dintre curii dispunea de 1 vot aceasta adunare a fost denumita comitia curiata. Ea adopta toate hotararile cu privire la viata cetatii. Regele era ales de comitia curiata si exercita atributiuni de ordin militar si de ordin religios
Intrucat pledii participau la viata economica a cetatii dar nu aveau acces si la conducerea ei cum era si firesc intre patricieni si pledei s-a declansat un conflict care s-a finalizat cu fondarea statului roman caci in dorinta de a solutiona acel conflict pe la jumatatea secolului 6 regele Servius Tulius a initiat doua reforme: o reforma sociala si una administrativa prin care apus bazele statului roman. Prin reforma sociala Servius Tulius a impartit intreaga populatie a Romei in 5 categorii sociale pe criteriul averii. La radul lor categoriile sociale au fost impartite in centurii care erau in acelasi timp si unitati de lupta (formatiuni militare) si unitati de vot. Fiecare venturie dispunand de un vot de aceea aceasta adunare a poporului a fost denumita comitia centuriata (sau adunarea centurilor) iar in virtutea reformei administrative Servius Tulius a impartit teritoriul Romei in circumscriptie administrativ teritoriale (sau cartiere) pe care le-a denumit triburi asadar la Servius Tulius cuvantul trib nu desemneaza o forma de comunitate umana ca in epoca prestatala ci desemneaza un cartier, o circumscriptie umana administrativa. In cazul Romei s-au intrunite cele doua criterii pe baza carora putem distinge intre societatea prestatala si societatea organizata in stat. Avem in vedere criteriul stratificarii sociale care a fost introdus prin reforma sociala si criteriul teritorial introdus prin reforma administrativa (potrivit criteriului teritorial apartenenta individului la comunitatea umana nu se face in legatura cu rudenia de sange asa cum se facea in epoca gentilica ci in functie de teritoriul locuit in sensul ca faceau parte din aceeasi comunitate toti aceea care locuiau pe acelasi teritoriu indiferent daca erau sau nu rude de sange). In istoria sa milenara statul roman a cunoscut 3 forme distincte de organizare. Regalitatea Republica si Imperiul. Epoca Regalitatii a durat de la jumatatea secolului 6 pana la 509 i.Hr. Epoca Republicii a durat de la 509 i.Hr pana la 27 i.Hr iar epoca Imperiului de la 27 i.Hr pana la 565 d.Hr, la randul lui Imperiul a evoluat in doua faze: principatul si dominatul. Principatul a durat de la 27 i.Hr pana la 284 d.Hr , iar dominatul de la 284 d.Hr pana la moartea lui Justinian pana la 565 d.Hr. In epoca Regalitatii pe plan social a continuat sa se manifeste conflictul dintre patricieni si peblei datorita unor discriminari la care erau supusi plebeii pe plan juridic, pe plan politic si pe plan economic. In aceeasi perioada a aparut si sclavia dar in forma domestica, sclavia domestica, in intelesul ca sclavii erau putini la numar si erau tratati ca membrii inferiori ai familiei romane. Pe plan politic in perioada Regalitatii statul s-a intemeiat pe 3 factori. Adunarile poporului, regele si senatul. Adunarile poporului erau doua: comitia curiata din epoca anterioara si comitia centuriata. Cele mai importante atributii reveneau comitiei centuriata caci comitia curiata exercita numai unele atributii in domeniile religios si privat. Regele a devenit un veritabil sef de stat care exercita atributiuni militare administrative si judiciare. Si senatul s-a transformat intr-un organism al statului insa hotararile sale nu erau obligatorii pentru rege ci aveau caracter consultativ. In 509 d.Hr , dupa alungarea ultimului rege s-a proclamat Republica Romana. In epoca republicii pe plan social conflictul dintre patricieni si peblei a continuat insa ca urmare a concesiilor succesive facute de patricieni prin secolul 3 numai dispunem de criterii pentru a distinge intre patricieni si peblei dar pe fondul dezvoltarii economiei de schimb au aparut alte categorii sociale astfel au aparut nobilii si cavalerii. Nobilii erau inaltii demnitari ai statului, erau magistratii romani, precum si urmasii lor. Ei militau pentru consolidarea republicii de vreme ce o detineau, ce aveau parghiile puterii in republica. Pe cand cavalerii erau denumiti oameni noi, ei erau oameni de afaceri (camatari, bancheri, negustori) si sustineau necesitatea instaurarii unui stat centralizat, puternica, autoritar, singurul in masura sa asigure ordinea sociala necesara comertului. Acest conflict s-a adancit tot mai mult si a degenerat in razboaiele civile de la sfarsitul republicii, cele 4 razboaie civile la sfarsitul carora prin victoria cavalerilor s-a instaurat imperiul sub forma principatului. Tot in aceasta perioada a republicii au aparut si proletarii. Proletarii romani erau oameni saraci care nu aveau alta avere decat copii. Neavand mijloace de subzistenta fiind saraci ei traiau pe seama statului. Insa acesti proletari erau cetateni romani, aveau cetatenie si prin urmare dreptul de vot iar voturile lor puteai fi cumparate, incat Cezar spunea ca datorita acestei mase parazitare care poate fi manevrata Republica Romana devenise o simpla forma, o forma goala de continut. In epoca Republicii sclavia a devenit clasica adica a atins nivelul clasic al dezvoltarii sale in sensul ca viata economica a societatii romane se baza in principal pe munca sclavilor. Pe plan politic in epoca republicii statul roman s-a intemeiat pe 3 factori constitutionali: adunarile poporului, senatul si magistratii. Adunarile poporului au fost in numar de 4: comitia curiata, comitia centuriata, concilium plebis si comitia tributa. Primele 2 adunari au fost mostenite din epoca Regalitatii insa pe cand rolul comitiei centuriata a sporit in mod constant comitia curiata nu s-a mai intrunit incepand din secolul 3. concilium plebis era adunarea plebeilor, a plebei. Initial aceasta adunare adopta hotarari obligatorii numai pentru plebei, cu timpul insa hotararile acestei adunari au devenit obligatorii si pentru patricieni. Din acel moment patricienii au inceput sa participe si ei la lucrarile acestei adunari ca sa isi apere interesele. Din acel moment concilium plebis s-a transformat in comitia tributa adica o adunare la lcurarile careia participau toti cetatenii romani organizati pe triburi (cartiere), fiecare trib dispunand de 1 vot. Si intrucat numarul triburilor (cartierelor) a crescut pana la 35 in aceasta adunare se exprimau 35 de voturi. Cat priveste senatul el a devenit in perioada republicii principalul factor de echilibru in stat prin componenta si competenta sa caci senatul administra tezaurul public administra provinciile, intre timp statul roman s-a extins. Tot senatul coordona politica externa a statului si supraveghea respectarea de catre cetateni a traditiilor si moravurilor poporului roman. In sens formal senatul nu putea legifera intrucat legile erau votate numai de popor, de adunarile poporului, totusi senatul putea influenta procesul de legiferare intrucat legile votate de popor intrau in vigoare numai daca erau ratificate de senat.
