NIGERIA - Elemente de ordin istoric, Organizarea constitutionala

NIGERIA

1.1.1. Elemente de ordin istoric

In timpurile vechi, pe teritoriul Nigeriei de astazi au fiintat statele Kanem-Bornu, Yoruba, Benin si Haussa. In secolele XI si XVI, pe teritoriul Nigeriei s-a raspandit religia islamica. Delta fluviului Niger devine, in secolul XVII-XVIII principala piata de sclavi a Africii Occidentale. De fapt, inca din secolul XVI coastele Nigeriei sunt strabatute de negutatorii de sclavi portughezi, olandezi si englezi. Disputa dintre puterile colonizatoare asupra acestei zone geografice se sfarseste cu victoria britanicilor, care transforma orasul Lagos in colonie britanica, in anul 1861.

In 1886 orasul Lagos isi schimba statutul in acela de protectorat^[1]

Valea raului Niger este exploatata de Compania Nationala Africana, devenita ulterior Royal Niger Company, a carei activitate inceteaza in 1899.

In 1900 sunt organizate, pe teritoriul Nigeriei de azi, doua protectorate britanice - Nordul Nigeriei si Sudul Nigeriei, careia i se alatura Lagos-ul. Cele doua protectorate se unesc in 1914 intr-o singura colonie mai mare. In 1954 Nigeria devine o federatie, iar din anul 1960, in 3 octombrie, isi proclama independenta in cadrul Commonwealth-ului britanic. La 1 octombrie 1963 se transforma in republica federala, primul sau presedinte fiind Nnamdi Azikiwe. Istoria Nigeriei - cel mai mare stat african ca populatie - in perioada ce a urmat obtinerii independentei, a fost marcata de o serie de evenimente. Dintre acestea mentionam: preluarea puterii de catre militarii condusi de generalul Yakubu Gowon (1966), sciziunea Biafrei (1970), preluarea puterii de catre alte grupuri militare conduse de generalul Olusegun Obasanjo (1975), alegerea unui nou presedinte civil, Shehu Shagari (1970), o noua lovitura de stat militara condusa de generalul Mohammedu Buhari (1983), o alta lovitura militara de stat condusa de generalul Ibrahim Babangida (1985), regimurile militare instaurate ca urmare a loviturilor de stat din 1993, 1994, care alterneaza cu scurte perioade de guvernare civila. Din 1992, Nigeria este impartita in 30 de provincii si 589 de guvernorate locale. Actualul Presedinte si sef al Guvernului este Abdusalam Abubakar (9 iunie 1998).

1.1.2. Organizarea constitutionala.

Actuala Constitutie a Nigeriei a fost promulgata in 1989. Ea este o forma revizuita a Constitutiei din 1979, modificata, dupa legile de stat militare din 1983 si 1985.

Actuala Constitutie a fost pregatita de Adunarea Constituanta, ale carei lucrari au inceput in mai 1988. Ea era compusa in total din 567 membri, dintre care 117 numiti de guvernul federal si 450 alesi de catre consiliile locale. Limitele puterilor Adunarii Constituante au fost definite de seful statului, generalul Babangida, care a precizat ca ea nu va putea modifica sistemul bipartid asupra caruia se convenise, nici sa fie create noi state ori sa fie modificat sistemul prezidential. Lucrarile Adunarii s-au desfasurat in cadrul unor comisii. Pe parcursul lucrarilor s-au manifestat divergente intre musulmani, care doreau extinderea tribunalelor Sharia pana la nivel federal, si populatia crestina care doreau o totala interzicere a tribunalelor de tip Sharia^[2]

La 3 mai 1989, Adunarea Constituanta a terminat elaborarea proiectului de Constitutie, iar interdictia constituirii partidelor politice a fost ridicata. Un numar de partide au fost constituite, dar dintre acestea numai doua urmau sa fie aprobate. Totodata, au fost arestati o serie de fosti politicieni, impotriva carora fusesera indreptate lovituri de stat militare, considerandu-se ca acestia nu respectasera interdictia constituirii de partide. In final, Adunarea Constituanta a adoptat un sistem tripartit de guvernare si a recunoscut principiul separatiei puterilor, implicand autoritatile federale la nivelul statelor si la nivel local. La nivel national nu a fost considerta posibila adoptarea unui sistem dualist in Nigeria, impartindu-se prerogativele de guvernare intre autoritatile centrale si cele ale statelor, dupa modelul consacrat de Constitutia S.U.A.

Constitutia Nigeriei, in forma actuala, cuprinde 331 de articole si sapte anexe. Ordinea tratarii problemelor este urmatoarea: prevederi generale, obiectivele si directiile principale ale politicii statului, cetatenia, drepturile fundamentale, legislativul (legislatura, Adunarea Nationala, Camera Adunarii Statelor), executivul (executivul federal, executivul la nivelul statelor), instantele judecatoresti, consiliile guvernarii locale, capitala federala, prevederi suplimentare si diverse.

Potrivit Constitutiei Nigeriei, aceasta tara este un stat federal, dar in acelasi timp un stat a carui suveranitate este indivizibila, in care prevaleaza suprematia Constitutiei. Din punct de vedere al organizarii, Nigeria cuprinde 21 de state si teritoriul capitalei Nigeriei: Akwa Ibon, Anambra, Bauchi, Bendel, Benue, Vorno, Cross River, Gongola, Imo, Kaduna, Kano,  Katsina, Kwara, Lagos, Niger, Ogun, Ondo, Oyo, Plateau, Rivers si Sokoto.

In ceea ce priveste puterile, Constitutia specifica in mod expres ca puterea legislativa apartine Adunarii Nationale, compusa din Senat si Camera Reprezentantilor; puterea executiva la nivel national apartine Presedintelui, pe care o poate exercita direct sau prin guvernul federatiei, iar la nivel local ea apartine guvernatorilor si guvernelor locale.

In ceea ce priveste puterea judecatoreasca, se precizeaza ca aceasta apartine tribunalelor, care sunt Curtea Suprema a Nigeriei, curtile de apel, inaltele curti federale, Curtea de apel Sharia, inaltele curti ale statelor, curtile Sharia de apel ale statelor, si alte instante.

Cu privire la cetatenie, sunt de remarcat acele prevederi care dispun ca toti locuitorii Nigeriei au o singura cetatenie - cetatenia nigeriana, care poate fi dobandita fie prin nastere, fie prin beneficiul naturalizarii.

Constitutia Nigeriei enumera o serie de drepturi fundamentale ale omului, printre care dreptul la viata, dreptul la demnitatea persoanei umane, dreptul la libertatea personala, dreptul de a fi audiat, dreptul la viata personala, la libertatea expresiei, a religiei, dreptul de a se deplasa, interzicerea oricaror discriminari s.a.

Asa cum s-a aratat, Adunarea Nationala a Nigeriei se compune din doua Camere: Senatul si Adunarea reprezentantilor. Senatul cuprinde 109 membri. El se compune din trei senatori de fiecare stat si unul din partea Capitalei teritoriului federal, Abuja, alesi pe termen de patru ani.

In actuala Adunare Nationla, Partidul democratic popular (majoritar), care a obtinut 56,4% din voturi, detine 215 mandate^[3]

Adunarea Nationala se compune din 360 de deputati alesi pe circumscriptii, pe o durata de patru ani.

In afara Adunarii Nationale cu cele doua componente ale sale, in Nigeria mai fiinteaza si o Camera legislativa in fiecare stat membru al federatiei, avand dreptul de a dezbate si elabora legi aplicabile numai pe teritoriul statului in cauza.  

Puterea executiva apartine Presedintelui Federatiei Nigeriene, care este si seful statului si comandantul suprem al fortelor armate. Pentru ca o persoana sa fie aleasa in aceasta functie, trebuie sa fie cetatean nigerian prin nastere si sa fi implinit varsta de 35 de ani. Actualul presedinte al Nigeriei este Olusegun Obasanjo, de la 29 mai 1999.

Organizarea alegerilor este stabilita de Comisia nationala electorala. Alegerile se desfasoara sub forma unui scrutin, la care participa membrii Adunarii Nationale si membrii adunarilor statelor, fiind necesar numai votul majoritatii simple a celor prezenti.

Constitutia Nigeriei prevede posibilitatea numirii unui vicepresedinte al Federatiei Nigeriene. Atat Presedintele, cat si vicepresedintele, pot fi inlaturati din functie ca urmare a unei proceduri in care rolul hotarator revine Adunarii Nationale, ca urmare a solicitarii scrise a cel putin unei treimi din membrii acesteia, prin care li s-ar aduce invinuiri grave.

Demiterea unuia sau altuia dintre cei doi demnitari nu poate avea loc decat ca urmare a unei motiuni, adoptata cu o majoritate de doua treimi. In asemenea situatie, presedintele Senatului va desemna o comisie compusa din sapte persoane pentru a investiga acuzatiile aduse, cel caruia i se aduce acuzatia avand dreptul de a se apara. In termen de 3 luni de zile comisia urmeaza sa prezinte un raport Adunarii Nationale. In cazul in care acuztiile sunt considerate neintemeiate, nu se va intreprinde nici o procedura ulterioara. In situatia in care, insa, acuzatiile ar fi considerate intemeiate, fiecare Camera va lua in dezbatere raportul, in termen de 14 zile. Printr-o rezolutie adoptata cu votul a doua treimi ai membrilor fiecarei Camere va putea fi adoptat raportul comisiei, cel in cauza (presedintele sau vicepresedintele) urmand sa fie destituit din functie.

In ceea ce priveste ministrii guvernului federal, ei sunt numiti de Presedinte, in conformitate cu prevederile Constitutiei, in Nigeria neexistand functia de prim ministru.

La nivelul statelor, functia executiva se exercita de guvernatorii statelor, care sunt alesi conform unei proceduri stabilite de Constitutie.

Puterea judecatoreasca apartine instantelor judecatoresti, in fruntea carora se afla Curtea Suprema a Nigeriei, care are si prerogative de Curte Constitutionala. De asemenea, la nivelul statelor exista curti supreme, curti de apel si tribunalele Sharia, care judeca potrivit dreptului musulman.

La nivel local functioneaza consiliile de guvernamant locale, alese pe trei ani, a caror competenta se extinde asupra problemelor de interes local. In fruntea acestora se afla un presedinte si un vicepresedinte.