|
|
|
Bucataria romaneasca de-a lungul veacurilor
Istoria bucatariei se confrunta cu istoria omenirii. Punctul de plecare al bucatariei il putem localiza odata cu aparitia focului. Descoperirea focului revolutioneaza hrana omului, acum alimentele sufera transformari: prin frigere, ele devin gustoase, aromate, pline de savoare. Dupa foc, fermentatia revolutioneaza obiceiurile alimentare, actiunea fermentatiei nu se reduce numai la conservarea alimentelor, ea transforma textura si gustul acestora, prin fermentatie, fructele si strugurii se transforma in bauturi alcoolice, bere, vinuri, prin fermentatie laptele da nastere la noi produse.
Dezvoltarea bucatariei privita in ansamblul istoriei, parcurge cronologic mai multe perioade:
Inceputurile artei culinare, pana la aproximativ anul 1000 i.e.n alimentatia de baza era carnea, in Egipt se faceau painisoare din grau si erau cunoscute vinul si berea.
Perioada preclasic, pana la caderea Romei, perioada lui Homer si Pericle. In Imperiul Roman, arta culinara era foarte apreciata. Bucatarii prezentau bucatele cu aspectul lor initial; pestele si vanatul trebuiau sa pastreze forma din starea lor vie, principalul mijloc de preparare al hranei era frigerea.
Perioada barbarismului pana in evul mediu tarziu, acum dezvoltarea bucatariei inregistreaza o stagnare. In perioada sec. al XIV-lea, bucataria cunoaste o dezvoltaremult mai mare. La curtile marilor seniori si regi se organizau adevaratele orgii alimentare. Banchetele devin o adevarata manifestare a gloriei si a bogatiei stapanilor.
In perioada clasica, perioada cuprinsa intre mijlocul secolului al XVII-lea si pana lainceputul secolului al XX-lea, bucataria incepe sa devina arta culinara. Parisul devine centrul artei culinare. Prepararea si prezentarea cat mai estetica a bucatelor au o importanta deosebita. Bucatarii francezi devin renumiti nu numai la Paris dar si la curtile imperiale din Europa.
Bucataria romaneasca a fost influentata de-a lungul veacurilor de o serie de factori, cum ar fi : conditiile econimice, conditiile geografice si de clima, gradul de civilizatie, stadiul de dezvoltare al agriculturii si nu in ultimul rand obiceiurile, gusturile si preferintele.
In a doua jumatate a secolului II-lea avem informatii scrise pe placi cerate despre felurile de mancare. La Rosia Montana a fost descoperita o placa cerata cu ocazia " ospatului aurarilor" in care erau scrise preparatele oferite " miel, purcel, paine alba, sare, otet, salata si doau feluri de vin".
Opera lui Mihail Sadoveanu, monumentala monografie epica a poporului roman, inteles in permanentele lui spirituale, in evolutia sa istorica si in relatiile osmotice cu spatuil geografic, aduce nenumarate marturii despre evolutia bucatariei romanseti de-a lungul istoriei, atat la nivelul omului de rand, cat mai ales in casele boieresti, in hanuri si in curtile domnesti. In "Fratii Jderi" Sadoveanu descrie: "prepelita pe masa Domnului era in mare cinste. Prepelitele erau invelite in frunze de teiu si apoi in slanina afumata. Se frigeau in tigla la jaratec de fag. Un rob aducea colaci proaspeti si claponul in cratita lui".
Citind scenele gastronomice descries de unii din marii nosrti scriitori, ne putem da seama despre evolutia bucatariei romanesti de-a lungul anilor, de interesul pe care acestia l-au acordat artei prepararii mancarurilor.
De-a lugul veacurilor bucataria romanesca, pe langa traditiile mostenite de la strabuni si-a imbogatit sortimentele de preparate cu retetele altor popoare. Primele semen de occidentalizare se vad in tara noastra in jurul anului 1700. Tarile Romane n-au fost niciodata in afara Europei. Influenta europeana se regeseste si in planul bucatariei. Imperiul austriac influenteaza Transilvania si Banatul, Rusia influenteaza Moldova, Franta, Italiasi Grecia influenteaza Muntenia, Turcia influenteaza Dobrogea si cu rafinament traditia si arta culinarane-au mai ramas diferite feluri de mancare: ghiveciul, tuslamaua si baclavale de la turci, ciorbele si borsurile de la rusi, gulasul de la unguri, stiuca umpluta de la evrei, s.a. Aceste preparate au fost inbunatatite de bucataria romaneasca in functie de gusturi, obiceiuri si preferinte. De pilda sarmalele sunt mancare turceasca care la origine se prepara din tocatura de berbec cu orez si stafideinvelite in foi de varza, foi de vita sau stevie. Bucataria romanesca si indeosebi cea moldoveneasca a reusit sa transforme o mancare simpla intr-un adevarat "palat de gourmet" asa cum sublinia Al. O. Teodoreanu in "Adevarul Literar si Artistic" in iulie 1933.
Bucataria romanesca incepe sa fie cunoscuta si peste hotare. Iordache Ionescu, patronul restaurantului din Covaci unde s-a nascut mititeii de astazi, si trimite bucatarul, pe "nea Radu" si
pe lautarul Cristache
Ciolac la expozitia de
Bucataria romaneasca poate fi definita ca un tot unitar, dar daca analizam structura mancarurilor din punct de vedere sortimental, al modului de preparare, al condimentarii, al structurii si asocierii diferitelor materii prime, vom constata ca exista particularitatile zonale, regionale. Fiecare provincie istorica are un specific aparte care s-a mentinut, s-a completat si s-a imbogatit din punct de vedere sortimental si calitativ.
Bucataria din Moldova se caracterizeaza prin mancaruri fine, rafinate si gustoase. La prepararea mancarurilor se foloseste in special carnea de pasare si pestele, dar si carnea de porc, vaca, vanatul precum si legumele, laptele ouale si branzeturile. Ciorbele se acresc cu bors, se imbunatatesc cu smantana si oua. Mancarurile sunt mai dietetice, se realizeaza fara rantajuri prajite, cu ceapa inabusita si faina dizolvata in apa. Sosurile sunt albe dar si colorate cu pasta de bulion si boia de ardei.
Bucataria Moldoveneasca nu este foarte aglomerata in condimente, se foloseste mararul, patrunjelul, cimbrul, ardei iute, (chiparus) hasmatuchi,usturoi, leustean, s.a. Renumitele sarmale moldovenesti sunt fine si delicate, ele se obtin din carne tocata, sunt sarmale mici, cate 8-10 sarmale mici infasurate toate intr-o foaie de varza.
'Hanul trei sarmale' din Iasi, condus de maestrul in arta culinara Stefan Mgyesi, pastreaza traditia bucatariei moldovenesti, aici se mananca cele mai delicioase sarmale si multe alte mancaruri specifice zonei.
In Moldova se mananca mult dulciurile de bucatarie realizate din alua turi cu diferite umpluturi din legume, fructe, branzeturi. Nu putem sa vorbim despre bucataria din Moldova, daca nu amintim de preparate cum ar fi: alivenci, racituri de pasare, piftie de porc, ciorba de potroace, borsul moldovenesc, saramura de peste,sarmale, mamaliguta, parjoale moldovenesti, tochitura moldoveneasca, cozonac moldovenesc, pasca moldoveneasca, poale'n brau, placinte cu dovleac. cu branza, cu mere, cu varza,. etc. .
Bucataria din Dobrogea este influentata in primul rand de fauna, de clima, dar si de bucataria orientala. La prepararea mancarurilor se foloseste mult pestele, vanatul si carnea de oaie dar si carnea de pasare, vaca si porc. Dobrogea este bogata in legume si fructe, lapte, branzeturi si oua. Mancarurile din Dobrogea redau cu prisosinta bogatia materiilor prime de care dispune aceasta zona.
Mancarurile din bucataria dobrogeana sunt usoare, gustoase, la pregatirea acestora se foloseste mult untdelemnul, untul si margarina. Ciorbele se acresc cu bors, zeama de varza dar si otet, sunt realizate din legume si mai ales peste. Se folosesc mult gustarile din legume proaspete sub forma de salata in combinatie cu oua, branza, smantana. Sosurile sunt colorate cu pasta de rosii, se obtin din legume inabusite cu faina dizolvata in apa si 'stinse' cu supa de oase. Preparatele de baza sunt insotite de garnituri din orez, legume dar si paste fainoase. Se foloseste mult laptele batut, iaurtul dar si branza telemea care se consuma ca atare dar si in pregatirea altor mancaruri.
De-a lungul istoriei, si mai ales dupa primul razboi mondial, odata cu dezvoltarea statiunilor de pe malul Marii Negre, bucataria din Dobrogea, sufera influenza marilor bucatarii europene, mancarurile sunt fine, delicate, gustoase, se imbunatateste sortimentul de mancaruri dar si calitatea acestora. Bucataria dobrogeana de pe litoralul Marii Negre poate rivaliza cu oricare alta bucatarie cu traditie.
In statiunile de pe litoralul Marii Negre exista astazi unitati care se evidentiaza in mancaruri traditionale si specifice Dobrogei cum ar fi: restaurantul 'Rustic' si 'Panoramic' din Neptun conduse de Mardare Gheorghe si Dan Parvulete si respectiv Fenin Alexandru, unde turistilor li se ofera preparate traditionale dobrogene, restaurantul 'Histria' din Satul de Vacanta din Mamaia cu specific pescaresc, condus de Dorel Albu si Florentin Tophler si multe alte unitati de renume a turismului romanesc.
Dintre mancarurile specifice bucatariei dobrogene amintim: ciorbele pesca resti, ciorba de burta, marinatele din peste, saramura de crap, pestele la protap, crapul umplut, carnatii de oaie, mielul la protap, saslacul, chebabul, musacaua, chefirul, garniturile de orez, dar si baclavalele, sarailiile, dulciuri le cu stafide si rahat.
Bucataria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate, ingeniozitate, delicatete. Ea a suferit de-a lungul vremii influenta greceasca, orientala, finetea si rafmamentul bucatariei franceze si pana in zilele noastre influenta italieneasca. Bucataria din Muntenia, foloseste un sortiment variat de legume, carne, produse din came, peste, lapte, paste fainoase, fructe.
Bucataria traditionala din Muntenia se poate caracteriza prin mancaruri gustoase. Ciorbele sunt realizate din carne de pasare si vaca dar si din legu me, ele sunt acrite mai ales cu bors, se foloseste mult leusteanul care le da un gust aparte. Ciorbele, mai ales cele din legume, sunt imbunatatite cu orez, dar si cu 'zdrente' obtinute din oua cu faina. Ciorba de burta si tuslamaua sunt foarte cautate. La prepararea mancarurilor se foloseste untdelemnul, untul dar si untura mai ales in timpui iernii. Sosurile sunt de regula colorate si se obtin din rosii vara si bulion in timpul iernii. Salatele sunt intr-un sortiment foarte diversificat, se obtin din legume proaspete sau fierte in combinatii cu fructe, oua, branzeturi, 'legate' intre ele cu sosuri si mai ales cu maioneza care este un 'liant' foarte apreciat.
Mancarurile sunt obtinute din carne si legume sau numai din legume proaspete sau conservate, mult apreciatele: tocanite, musaca, ostropelul din carne de pasare, pestele gatit la cuptor sau fript cu diferite garnituri, sarmalele cu mamaliguta, stufat de miel.
Hanurile de altadata din Muntenia si marile restaurante, amintim numai Hanul lui Manuc si restaurantul Capsa, au fost renumite inca din secolul trecut printr-o bucatarie rafinata. Astazi, marile restaurante din Bucuresti si de pe Valea Prahovei sunt recunoscute in preparate specifice bucatariei romanesti, preparate care au fost imbunatatite si rafinate, adaptate la gustul turistilor straini.
Printre preparatele specifice bucatariei din Muntenia, amintim: ciorba de burta, ciorbele taranesti din carne de vaca si porc, sarmalele cu mamaliguta, renumitii mititei, tuslamaua, fripturile la gratar si pestele, garniturile din legume, cartofi, paste fainoase si dulciurile de bucatarie cum ar fi budincile din paste fainoase, placintele, papanasi, compoturile din fructe, dulciurile de cofetarie cu frisca si ciocolata.
Bucataria din Oltenia pastraza si astazi obiceiul de a pregati mancarea in oale de pamant la 'test', tehnologie care ofera un gust deosebit mancarurilor, ele poarta parfumul bucatariei noastre taranesti.
In bucataria olteneasca se folosesc legumele proaspete, pestele, carnea de pasare, vaca si porc, lactatele si branzeturile. Se pregatesc cum numai oltenii stiu s-o faca, gustoasele ciorbe de praz si de stevie, fiertura olteneasca, care este o ciorba de pasare si legume fierte in oala de pamant in spuza pe vatra. Sunt recunoscute sarmalele gatite in oale de pamint la 'test'.
Influenta vecinilor s-a resimtit si in bucataria din Oltenia: ghiveciul calugaresc, tocana calugareasca si altele. Cand vorbim de bucataria olteneasca, nu putem sa nu amintim preparatele specifice acestei zone: ciulama de pui cu mamaliguta, rosiile umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura olteneasca, saramura de peste si renumitii carnaciori oltenesti.
Bucataria din Transilivania a suferit de-a lungul istoriei influenta
bucatariei austro - ungare.
In Ardeal se foloseste mult slanina afumata, bine pregatita,
care se consuma in tot timpul anului, chiar
si vara, fie ca e tare, sau este folosita la prepararea diferitelor mancaruri. Mancarurile obtinute in bucataria din
Transilvania, sunt mancaruri grase, gustoase si piperate, se realizeaza pe baza de
carne si in special carne de porc, se folosesc legumele, zarzavaturile, laptele si branzeturile precum i ouale.
Ciorbele se acresc cu otet sau zeama
de varza si se imbunatatesc, 'se dreg' cu galbenusuri de oua,
smantana si faina, specific acestor
ciorbe este tarhonul. La obtinerea mancarurilor se foloseste untura de porc si rantasul obtinut din ceapa
inabusita si faina pufin rumenita. Sosurile sunt in general albe dar si colorate cu boia de ardei. Salatele,
ca de altfel si sosurile se Indulcesc
cu zahar. Se mananca mult paprica cu galuste din faina si oua fierte in apa
cu sare. Bucataria din Transilvania
este renumita prin preparate ca: balmus,, bulz. supa de chimen, supa de varza alba cu smantana, ciorba
ardeleneasca de pore sau vaca, ciorba
de carne cu tarhon, varza 'a
In bucataria din Transilvania, vom gasi pe langa mancarurile specifice zonei si mancaruri de pe tot cuprinsul tarii, aceste mancaruri au fost adaptate la preferintele si obiceiurile locuitorilor din aceasta parte a tarii.
Bucataria banateana este puternic influentata ca si bucataria din Transilvania de bucataria austro-ungara, dar si de bucataria greceasca, italieneasca si franceza. Mancarurile pregatite in Banat sunt realizate din carne de porc in special, cu legume prajite si inabusite in untura sau ulei, cu sosuri din faina, condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei, chimen.
Bucataria din Banat se caracterizeaza prin mancaruri gustoase, grase, hranitoare. Ciorbele se acresc cu lamaie, se imbunatatesc cu smantana si se condimenteaza cu tarhon. Supele se pregatesc cu taitei de casa dar si cu rantas. Taiteii de casa se folosesc mult atat la prepararea gustarilor, a mancarurilor dar si la obtinerea dulciurilor. Din taitei de casa se obtin renumitele preparate 'iofca' cu varza, cu branza, cu nuca, cu lapte, cu mac, cu branza de vaci, mai exista si gulasul care se prepara in mai toate bucatariile banatene.
Mancarurile se caracterizeaza prin sosuri cu rantas obtinut din faina incinsa care 'se stinge' cu supa de oase sau supa de zarzavat si imbunatatite cu smantana. Rantajul se foloseste chiar si la sarmale. Se mananca mult papricasul cu galuste obtinute din faina si oua fierte in apa cu sare.
Sarmalele banatene se pregatesc din carne tocata cu satarul, ele sunt mari, nu au finetea celor din Moldova dar sunt gustoase.
Exista in Banat un preparat numit 'Varga Beles' care este o budinca din taitei de casa cu branza de vaci si stafide, invelita in foaie de placinta si coapta in cuptor. Exista renumitele pogacele obfinute din aluat cu jumari, care se servesc la tuica.
La prepararea mancarurilor se foloseste mult carnea de porc, vaca, pasare si mai putin pestele. Printre mancarurile traditionale din aceasta zona amintim: zacusca, ciorba de vital, sarmale batranesti, ceapa umpluta, mancare banateana cu carne de porc, budinci. aceste mancaruri scot in evidenta caracteristicile bucatiriei banatului. Aceleasi preparate le putem gasi si in alte zone dar fiecare zona are ceva specific atat din punct de vedere al dozarii materiilor prime, al condimentarii dar si al tehnologiei folosite. Toate acestea conduc la obtinerea acelui preparat specific zonei.
