|
|
|
Pretul pamantului
In economia de piata pamantul se vinde si se cumpara. Are, deci, un pret.
In conditiile in care pamantul a fost socotit un factor pur originar, 'dar al naturii', determinarea pretului pamantului s‑a redus la o problema de actualizare. Prima incercare de acest fel apartine lui William Petty. In stradania sa de a calcula pretul pamantului el si‑a dat seama ca acesta reprezinta suma actualizata a rentelor viitoare ce se pot obtine de pe suprafata respectiva. A luat perioada de calcul ca fiind circumscrisa intervalului considerat necesar pentru ca trei generatii sa traiasca impreuna. Datele statistice i‑au aratat ca aceasta perioada este de 21 ani. De aici, valoarea pamantului era determinata ca fiind egala cu de 21 ori valoarea rentei anuale medii.
Pe filiera si pastrand modelul gandirii lui Petty, astazi, pretul pamantului (Pp) se determina ca fiind renta anuala (Ra) capitalizata la dobanda zilei (d) dupa formula:
(10.14.)
Daca, de exemplu, de pe suprafata de teren supusa vanzarii se spera la o renta anuala de 10 milioane lei, la o rata a dobanzii de 10% pretul pamantului va fi de 100 milioane lei.
lei
Desi formula rentei capitalizate la dobanda zilei prezinta interes si pune in evidenta doi factori principali de care depinde pretul pamantului, ea nu mai poate fi aplicata in mod singular. Si aceasta pentru ca astazi nu mai putem vorbi de pamant doar ca 'dar al naturii'. Investitiile succesive pentru a‑i ameliora conditia l‑au transformat in pamant - capital. Iar pretul pamantului capital, atunci cand face obiectul pietei libere, este supus influentei urmatorilor factori:
a) Cererea si oferta de teren. In fapt, cea care fixeaza pretul mai sus sau mai jos este cererea, limitarea naturala a pamantului facand oferta inelastica.
b) Cererea si oferta de produse agricole. Ca si in cazul altor factori de productie, cererea de teren este una implicita. Ea deriva din cererea pentru serviciile pe care respectivul teren le poate oferi (produse agricole, loc pentru constructii, plantatii pomicole, viticole, silvice etc.).
c) Posibilitatea folosirii alternative a terenului. Un teren care se preteaza unor multiple folosinte este socotit mai valoros.
d) Rata dobanzii influenteaza invers proportional nivelul pretului pamantului. Faptul este explicabil prin aceea ca proprietarul terenului va pretinde la vanzarea lui o suma egala cu capitalul care, depus la banca cu dobanda zilei, ii aduce anual un venit egal cu renta obtinuta daca ar arenda terenul.
e) Marimea rentei anuale influenteaza direct proportional pretul pamantului.
f) Cantitatea de capital investita si regasibila in infrastructura, drenari, desecari, instalatii de irigatie etc. poate contribui la cresterea pretului pamantului.
