|
|
|
In ritmul actual de
proliferare, cabinetele din marile orase vor falimenta, in timp ce in mediul
rural este o criza acuta.
Colegiul medicilor dentisti din Romania este pe cale sa propuna Ministerului
Sanatatii legiferarea limitarii numarului de cabinete stomatologice care pot
exista intr-o localitate, in functie de populatie. Masura ar urma sa fie
coroborata cu instituirea unor facilitati pentru stomatologii care isi deschid
cabinete in zone mai putin cautate. O asemenea initiativa incalca insa
principiile liberei concurente. Pe de alta parte, daca se continua in sistemul
si ritmul actual, multe cabinete vor falimenta din pricina concurentei prea
mari intalnite in marile orase.
Orasele mici si Romania rurala se confrunta cu o criza acuta de stomatologi,
existand multe localitati cu mii de locuitori in care nu se afla vreun cabinet.
Avem circa 11.500 de medici stomatologi la o populatie de 21,7 milioane de
suflete, adica un medic la aproape 1.900 de locuitori - potentiali pacienti.
Problema e ca distributia dentistilor nu este deloc uniforma. Majoritatea si-au
deschis cabinete in marile orase, unde somajul este mai mic si clientela ceva
mai instarita. Asa se face ca in Bucuresti si in alte cateva municipii s-a
ajuns ca unui stomatolog sa-i revina 600-700 sau chiar mai putini locuitori. De
pilda, Capitala, oras cu aproximativ doua milioane de locuitori, beneficiaza de
serviciile a nu mai putin de 3.650 de dentisti, ceea ce inseamna un medic la
547 de locuitori. Recensamantul valabil in urma cu o luna arata ca, tot in
Bucuresti, functioneaza 892 de cabinete individuale, 649 de firme cu mai multe
cabinete si 126 de cabinete scolare.
N ormele care inainte de '90 erau folosite in stabilirea repartitiilor pentru
dentistii care intrau "in paine", iar acum au doar titlu de recomandare, in
consonanta cu recomandarile Uniunii Europene, spun ca numarul minim de
locuitori (potentiali pacienti) care revin unui stomatolog trebuie sa fie de
1.500 in orasele mari si medii, respectiv de 3.000 in orasele mici si in mediul
rural.
Tarifele: de zece ori mai mici ca "afara"
Din pricina uriasei devieri de la acest principiu, stomatologia este pe cale de
a deveni o afacere falimentara in Romania. Aparent, cresterea concurentei (in
marile orase) ar trebui sa fie un fapt pozitiv, care sa determine scaderea
preturilor. Insa preturile practicate de dentistii autohtoni sunt de aproape
zece ori mai mici decat in tarile occidentale, in conditiile in care aparatura
si materialele de lucru sunt de import. Asadar, se face un rabat enorm la
manopera. Costul manoperei este foarte aproape de pragul minim acceptabil, iar
coborarea sub prag ar insemna falimentul pentru majoritatea cabinetelor
stomatologice. Tot la falimente in cascada se va ajunge in cazul continuarii
scaderii numarului de potentiali pacienti care revin unui dentist. Evident,
aceasta diminuare duce si la diminuarea numarului pacientilor pe unitatea de
timp (luna), respectiv la scaderea incasarilor sub marja generatoare de profit.
Nici solutia cresterii tarifelor peste baremurile actuale nu ar functiona,
pentru ca s-ar pierde o buna parte din clientela cu venituri medii, respectiv
din randul persoanelor care fac mari sacrificii si in prezent pentru a-si
ingriji dantura la un cabinet particular.
Risc major pentru sanatate
Dincolo de problemele (de ordin economic) pe care le vor avea de intampinat
stomatologii si, prin recul, clientii acestora, se ridica o alta, mult mai
grava: starea de sanatate a populatiei. Se stie ca o dantura nesanatoasa este sursa
multor boli grave, care afecteaza intregul organism. Iar un individ cu o
dantura sanatoasa, care nu sufera de maladii congenitale si traieste intr-un
mediu nepoluat, nu are, practic, de ce sa se teama in privinta sanatatii.
Logic, daca tratamentul cariilor va deveni un lux pe care din ce in ce mai
putini si-l vor putea permite, este limpede ca si numarul celorlalte boli se va
inmulti. Implicit, cheltuielile statului cu sanatatea vor creste. Deja efectele
disparitiei dentistilor de la tara se vad. Locuitorii satelor si comunelor sunt
nevoiti sa strabata uneori zeci de kilometri pentru a ajunge la un cabinet
stomatologic, iar multi renunta si indura, consecintele neintarziind sa apara.
Prin urmare, impasul la care s-a ajuns trebuie urgent depasit. Solutia care va
fi discutata in septembrie, in Consiliul Colegiului Medicilor Dentisti din
Romania, urmand a fi aproape cert adoptata si propusa spre legiferare
Ministerului Sanatatii, este cea a limitarii numarului de cabinete
stomatologice ce pot fi deschise intr-o localitate, in functie de marimea
populatiei.
O solutie neconcurentiala
Limitarea, respectiv interzicerea infiintarii de noi cabinete in localitatile
cu aglomerare de stomatologi, este o masura care ar ingradi libera concurenta
si ar fi cu siguranta dezavuata de toti studentii de la stomatologie, care nu
au inca "sacii in caruta". Dar dr. Alexandru Brezoescu, presedintele Colegiului
Medicilor Dentisti din Bucuresti (CMDB) si al Asociatiei Medicilor Stomatologi
din Municipiul Bucuresti (AMSMB), spune ca, din doua rele, trebuie aleasa cea
care poate salva stomatologia romaneasca de la colaps. "Legea 308, dupa care ne
desfasuram activitatea, permite o asemenea reglementare. Deja inghesuiala este
prea mare in Bucuresti si marile orase. Eu nu cred ca ar trebui sa se coboare
sub pragul de un dentist la mia de locuitori", mentioneaza dr. Brezoescu.
Presedintele CMDR precizeaza insa ca sunt necesare si alternative pentru cei
care vor dori sa-si deschida cabinete stomatologice in viitor, neavand la
dispozitie decat zone mai putin populate si sarace: "Trebuie gandite facilitati
pentru medicii stomatologi care profeseaza la tara sau in orasele mici, astfel
incat sa se creeze un echilibru intre profitul pe care l-ar obtine aici sau
acolo". Un punct de vedere complementar a exprimat si Dan Grigorescu, secretar
general al Colegiului Medicilor Stomatologi din Romania (CMSR) si
vicepresedinte al Asociatiei Medicilor Stomatologi cu Practica Privata din
Romania (AMSPPR): "De anul trecut, numarul medicilor stomatologi din Bucuresti
a crescut de la 2.800 la peste 3.600. Nu stiu unde s-ar putea ajunge in ritmul
asta. Sunt deja orase ca Timisoara, Oradea sau Suceava, in care Colegiile
judetene respective au decis, de comun acord cu autoritatile locale, sa nu mai
permita infiintarea de noi cabinete. Alte localitati mari pregatesc masuri
similare. In septembrie vom discuta pentru a propune Ministerului Sanatatii
reglementarea situatiei la nivelul intregii
tari". Doctorul Brezoescu
atrage insa atentia ca masura luata in orasele pomenite de Dan Grigorescu nu
are o baza legala si, ca atare, poate fi atacata cu succes in justitie: "Oricat
de justa ar fi masura, este nevoie ca mai intai Ministerul Sanatatii sa se
pronunte si sa se emita un ordin in acest sens". Este insa putin probabil ca
ministrul Mircea Cinteza sau succesorul acestuia sa avizeze un asemenea ordin.
Consiliul Concurentei a decis deja ca este neconcurentiala limitarea numarului
farmaciilor in functie de numarul locuitorilor, iar Ministerul Sanatatii va
trebui sa se conformeze, emitand un ordin care sa pemita infiintarea de noi
farmacii.
80.000 de dolari pentru un cabinet modern
Claudia Turcan si Sorin Sarbu sunt doi tineri medici stomatologi care au trecut
prin greutatile inerente practicarii profesiei in Romania. Au facut facultatea
la stat, practicand cu materiale aduse de acasa, cumparate cu bani stransi prin
joburi de vacanta. Fac parte din promotia 2002. Dupa stagiatura de un an la
Budimex, si-au facut propria firma - Dental Help - si s-au lansat in afacere pe
cont propriu. Sorin a cautat prin Bucuresti cateva luni, vizionand circa 50 de
locatii pana a gasit-o pe cea potrivita pentru deschiderea cabinetului.
Preparativele au durat o jumatate de an, exclusiv din pricina birocratiei
aberante. Decisi sa lucreze dupa regulile si cu tehnologiile stomatologiei
moderne, cei doi au investit foarte mult in dotarea cabinetului, iar dupa un an
de la lansare au deja 280 de clienti fideli, unii venind din alte colturi ale
Bucurestiului, din alte orase sau chiar din Statele Unite. Stagiul lui Sorin in
cabinete din Los Angeles isi spune aici cuvantul. Tarifele fiind "de cartier",
castigurile nu sunt deloc spectaculoase: in lunile de vara, cu o clientela mai
sporadica, dupa ce isi achita toate "angaralele" (circa 1.500 de euro), raman chiar
pe zero, fara bani de "buzunar". Dar au o strategie de marketing prin care
spera sa creasca "audienta" si, respectiv, veniturile, astfel incat sa-si
amortizeze investitia in doi-trei ani si sa treaca pe profit. Au primul cabinet
stomatologic din Bucuresti certificat ISO (investitia necesara: 40 de milioane
de lei vechi si 800 de euro) si sunt convinsi ca asta va conta. Au investit
pana acum 80.000 de dolari, bani imprumutati, si luna aceasta inchid cabinetul
pentru modernizari suplimentare - inca 6.000 de euro, la prima strigare. Din
septembrie, printre altele, pacientii lor vor putea viziona, chiar in timpul
tratamentului, diverse programe (TV-DVD) pe mici monitoare amplasate in stanga
scaunului stomatologic. Pe aceste monitoare se proiecteaza si imagini
intraorale, astfel incat se pot vedea cariile in toata "splendoarea" lor si
efectele tratamentului. Intentioneaza sa se doteze si cu un aparat pentru
analizarea culorii danturii, care costa 6.000 de dolari, precum si cu un
distribuitor de arome calmante de la Zepter (circa 700 de dolari). Structura
cheltuielilor de pana acum arata cam asa: 32.000 euro apartamentul; 3.800 euro
- aparatul pentru radiografii dentare; 2.000 dolari - aparatul pentru
developarea radiografiilor; 4.000 dolari - doua scaune stomatologice (second
hand, cele noi sarind de 4.000 euro bucata); 1.000 euro - lampa pentru
fotopolimerizare; 1.200 euro - camera video intraorala; 800 euro - autoclav;
430 euro - aparat pentru sigilarea pungilor de plastic; 1.800 euro - mobilier;
5.000 euro - instrumentar; 3.000 euro - birotica (calculator, imprimanta, casa
de marcat, telefoane etc.). Consumabilele reprezinta o cheltuiala serioasa -
circa 35.000 lei grei anual, iar aproximativ 600 de euro/luna sunt necesari
pentru plata diverselor servicii - intretinere, lumina, telefon, Internet,
curatenie, service aparatura, contabilitate etc. Se adauga rata la credit si
salariul asistentei. Ce cred Claudia si Sorin despre problema cu care se
confrunta breasla lor? "Concurenta cerne graul de neghina".
