|
|
|
INDICATORI DE ACTIVITATE ECONOMICA
Structura populatiei tinere (15-29 ani) ocupate,
-mii persoane-
Total populatie tanara
(15-29 ani)
Activa
Inactiva
2620
2445
5065
ocupata
neocupata
2140
479
rata de activitate (51,7%), rata de ocupare (43,6%); rata somajului BIM (18,9%).
Astfel, conform anchetelor AMIGO:
2002
Trim. IV 2004*
15-29 ani
Total populatie
15-29 ani
Total populatie
Rata de activitate
51,7
46,2
49,2
54,4
Rata de ocupare
43,6
20,1
41,9
50
Rata somaj BIM
18,9
8,1
18,2
8,1
Exista un disponibil ridicat de forta de munca tanara;
Rata de ocupare este in jurul valorii medii a ratei de ocupare pe tara
Rata somajului BIM este dubla la tineri (comparativ cu rata somajului BIM pe tara)
Recensamant 2002
Total
15-29 ani,
din care:
15-19 ani
20-24 ani
25-29 ani
Ocupati
7811
43,8
2140
42,3
217
801
1122
Someri
In cautarea unui alt loc de munca
655
3,7
158
3,1
10
58
90
In cautarea primului loc de munca
384
2,2
320
6,3
109
149
62
Elevi/studenti
1540
8,6
1525
30,1
1099
382
43
Pensionari
5074
28,4
18
0,3
1
6
10
Casnice
1647
9,2
509
10,0
67
194
247
Intretinuti de alte persoane
309
1,7
204
4,2
94
71
38
Intretinuti de stat sau organizatii private
97
0,7
39
0,8
9
15
14
Alte situatii
340
1,9
148
2,9
27
60
60
TOTAL
17860
100
5065
100
1636
1739
1689
sondajele de opinie arata faptul ca in perioada 2002-2004, pentru 66,1% dintre tineri gasirea unui loc de munca a reprezentat o problema.
Asteptarile tinerilor fata de un loc de munca se concentreaza in jurul veniturlor pe care le asigura acesta. Celelalte caracteristici ale unui loc de munca au importanta mult mai mica. Am putea spune ca motivatia muncii este preponderent extrinseca la tineri.
doar 23,6% dintre tinerii care au raspuns, considera ca piata educatiei in Romania corespunde in totalitate sau in foarte mare masura cerintelor pietei muncii (interne si internationale);
in ceea ce priveste competentele de care stiu ca au nevoie se degaja competenta lingvistica si cea informatica.
Procentul tinerilor care au raspuns favorabil
2002
2004
Conditiile acceptarii unui loc de munca
67,8 %
66,1%
Sa faci ceva interesant
6,3 %
7,5%
Sa ai siguranta locului de munca
6,2 %
6,1%
Conditii pentru a fi acceptat la un loc de munca bun
Stapanirea limbilor straine
60,3 %
67,9 %
Cunostinte in domeniul calculatoarelor
55,9 %
61,7 %
O buna specializare in domeniul de activitate
42,9 %
37,7 %
In acelasi timp, sunt slab si foarte slab valorizate de tineri folosirea propriilor capacitati si competente la locul de munca, astfel numai 5,2 dintre tineri in anul 2002 si 3,6 in 2004, considera ca la locul de munca trebuie sa-ti ofere posibilitatea valorificarii propriilor competente si capacitati ; precum si importanta sociala a muncii depuse (doar 2,3 dintre tineri in 2002 si 1,6 in 2004), considera munca depusa in functie de importanta sa sociala.
a) Statutul socio-profesional al populatiei tinere ocupate
1999
2002
Trim IV 2004
14-24 ani
25-34 ani
15-24 ani
25-34 ani
14-24 ani
25-34 ani
Salariat
719
57,6
1956
73,9
651
59,3
2133
74,0
586
63,5
1863
74,2
Lucratori pe cont propriu
96
7,7
286
10,8
94
8,6
368
12,8
80
8,7
308
12,3
Patroni (intreprinzatori)
18
0,7
3
0,3
43
1,5
38
1,5
Lucrator familial neremunerat
429
34,4
377
14,2
341
31,0
328
11,4
257
27,8
303
12,1
Membru asoc. coop.
4
0,3
9
0,3
9
0,8
8
0,3
Total
1248
100
2646
100
1098
2880
923
100
2512
100
Tineretul salariat a avut o pozitie vulnerabila, alimentand fie somajul, fie categoria celor neplatiti pentru munca lor in gospodaria familiala (lucrator familial neremunerat).
Intreprinzatorii tineri si patronii sunt, ca pondere, nesemnificativi si raman pe parcursul anilor in aceeasi situatie.
Membrii asociatiilor cooperatiste, nesemnificativ ca pondere si in scadere, arata lipsa de interes a tineretului pentru activitatile din mediul rural
Populatia curent activa de 15 ani si peste,
pe grupe majore, pe ocupatii si pe grupe de varsta
Judetul/Grupa de varsta
Grupe majore de ocupatii
Romania
15-29 ani
total
total
Personal legislativ si de conducere
343.015
3.9
44.280
1.7
Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice
72730
8.2
179.734
6.9
Tehnicieni, maistri si asimilati
861.546
9.7
214.611
8.2
Functionari administrativi
41190
4.7
94.750
3.6
Lucratori operativi in servicii, comert si asimilati
757.628
8.6
26091
10.1
Agricultori si lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit
1.974.103
22.3
547.716
20.9
Mestesugari si lucratori calificati
1.801.411
20.3
466.059
17.8
Operatori la masini, utilaje si asamblori de masini, echipamente si altele
864.474
9.8
228.770
8.7
Muncitori necalificati
659.577
7.4
211.572
8.1
Ocupatii nedeclarate
23.206
0.3
6.711
0.3
Someri in cautarea primului loc de munca
384.541
4.3
320.603
12.2
TOTAL
8.851.565
100
2.620.314
100
b) Ocuparea pe ramuri ale economiei nationale
-mii persoane-
Trim. IV 2004
15-24 ani
25-34 ani
1.Agricultura, silvicultura, exploatare forestiera, economia vanatului
308
33,8
573
22,8
2. Industria prelucratoare
226
24,8
582
23,2
3. Comert
129
14,2
354
14,1
4. Altele (cele 14)
248
27,2
1003
39,9
Total
911
100
2512
100
Aproape trei sferturi din populatia tanara ocupata este ocupata in principal in 3 ramuri ale economiei nationale (agricultura, industria prelucratoare si comert). Restul tinerilor ocupati sunt distribuiti in proportii foarte mici pe celelalte 14 ramuri ale economiei nationale.
Nu exista o participare diversificata si in ramuri de interes pentru tineri sau in ramuri bine platite cum ar fi: activitatile financiar bancare (0,5%), tranzactii imobiliare (1,4%), posta si telecomunicatii (0,8%) etc.
c) O situatie aparte o reprezinta ocuparea in mediul rural:
-mii persoane-
(15-29 ani)
Din care in:
15-24 ani
25-34 ani
1340
57,8%
291
11,1 %A
538
20,6 %
Agricultura
774
12,8%
89
16,3 %
197
35,7 %
Industria prelucratoare
Fata de 1998, cand peste 70% din tinerii ocupati din rural ii regasim in principal, in doua ramuri ale economiei (agricultura si industria prelucratoare), in 2004 desi se mentine aceeasi tendinta de ocupare a tinerilor cu preponderenta in agricultura si industria prelucratoare, procentul tinerilor ocupati in 2004 in aceste sectoare de activitate este de 56,3%.
Restul tinerilor sunt distribuiti pe celelalte 15 ramuri ale economiei nationale.
Faptul ca in agricultura veniturile sunt mici si aleatorii, conditiile de munca foarte grele, lipsa investitiilor, ritmul scazut de modernizare (automatizare, mecanizare, informatizare), starea generala economica precara, si care s-a reflectat mai cu seama in agricultura, au dus la scaderea vertiginoasa a numarului tinerilor rezidenti in rural si ocupati in agricultura, de la 60 % in 1998 la doar 20,6% in 2004.
Ca statut ocupational (rural) :
mii persoane
2003
Trim. IV 2004
15- 24 ani
25-34 ani
15-24 ani
25-34ani
Salariat
201
13,6
536
36
202
13,4
509
33,9
Patron
0,4
5
24,5
8
26,7
Lucrator pe cont propriu
63
3,7
266
15,5
60
4,1
255
17,3
Lucrator familial neremunerat
270
20,6
341
26
244
21,4
292
25,6
Lucratori ai asociatiilor agricole
3
21,6
4
31
7
26,5
Statutul ocupational si-l impart intre salariat si lucrator familial neremunerat, amandoua avand caracteristici de vulnerabilitate sub aspect ocupational.
media ratei somajului in 2002 in tarile membre U.E. a fost de 6,1% din totalul populatiei active; tarile U.E. cu cele mai inalte rate ale somajului fiind:
10,5
10,2
Italia
9,5
Finlanda
9,1
la polul opus se situeaza Luxemburgul cu o rata a somajului de 2% si Olanda cu 2,7 %, precum si tari care nu fac parte din U.E., Elvetia 2,6 % sau Norvegia 3,6%;
Romania cunoaste in 2002 o rata relativ scazuta a somajului de 6,6%, fata de Bulgaria 19,7%, Lituania 17,4%, Letonia 13,1% sau Estonia 12,6%. Romania se situeaza alaturi de Cipru (4%), Malta (5%), Slovenia (6,6%), printre tarile europene cu un nivel scazut al ratei somajului.
rata somajului de lunga durata, in Romania in 2002, in randul populatiei tinere cu varste cuprinse intre 15-24 de ani, este insa mare, tripla fata de rata somajului pe totalul populatiei active, existand tendinta cronicizarii somajului in randul populatiei tinere
Tara
Rata somajului
Rata somajului 15-24 ani
Somajul de lunga durata ca proportie din total someri
M
F
M
F
Romania
6,6
17,6
17,4
48
51
rata inalta a somajului in randul populatiei tinere, precum si tendinta cronicizarii somajului in randul populatiei tinere (somajul de lunga durata este foarte mare in randul tinerilor), reprezinta o tendinta care se manifesta la nivel mondial (globalizarea). Dintre tarile europene care se confrunta cu asemenea tendinte in anul 2002 sunt
Nr.crt.
Rata somajului
Rata somajului 15-24
Somajul de lunga durata ca proportie din total someri
M
F
M
F
1.
Slovenia
6,4
15,1
17,5
65
65
2.
Bulgaria
19,7
42
34,5
62
62
3.
Italia
9,5
25
32,2
61
62
4.
Slovacia
19,2
38,4
35,7
4
58
Grecia
10,2
21
35,7
47
57
6.
Germania
7,9
9,1
7,5
49
52
7.
Cehia
8,1
16
17,3
50
52
8.
Belgia
6,6
14,3
16,6
2
51
9.
Romania
6,6
17,6
17,4
48
51
Somerul inregistrat, conform definitiei MMSS, reprezinta persoana apta de munca ce nu poate fi incadrata din lipsa de locuri de munca disponibile, si care s-a inscris la agentiile de ocupare si formare profesionala (LG. 1/1991 republicata).
a) Dimensiunea somajului
- mii persoane -
2001
Trim. IV 2004
Total someri din care:
749
800
261
34,8%
246
30,7
25-34 ani
221
29,5%
228
28,4
Tinerii reprezinta o sursa principala de alimentare a somajului total (peste 40%).
Cei mai afectati sunt cei de pana la 25 ani.
b) Durata somajului
-mii persoane-
Total someri BIM
2001
Trim. IV 2004
749
800
Total tineri someri din care:
15-24 ani
25-34 ani
15-24 ani
25-34 ani
261
34,8
221
29,5
246
30,7
228
28,4
Sub 6 luni
102
13,6
75
10
80
10
46
5,8
6-11 luni
56
7,5
35
4,7
43
5,4
47
5,9
12-23 luni
60
8
56
7,5
57
7,2
38
4,7
24 de luni si peste
42
5,6
56
7,5
65
8,1
95
11,9
Durata medie a somajului
12,5 luni
18,5 luni
16,6
23,7
Somajul se cronicizeaza: scade ponderea celor ce beneficiaza de ajutor de somaj pe timp de 9 luni, creste ponderea tinerilor someri de lunga durata.
Masurile active de ocupare nu au fost eficiente; pregatirea tanarului pentru cerinta reala a pietei muncii nu a fost corelata cu o orientare profesionala eficienta.
c) Structura somajului pe categorii
-mii persoane-
Total someri BIM
2001
2002
749
845
Total tineri someri din care:
15-24 ani
25-34 ani
15-24 ani
25-34 ani
261
34,8
221
29,5
287
34
255
30,2
Persoane cu studii superioare
8
1,1
16
2,2
12
1,46
21
2,5
Persoane cu studii medii
176
23,5
147
19,7
181
21,5
171
20,2
Muncitori din care :
73
9,7
56
7,5
93
11
62
7,4
Persoane fara scoala absolvita
4
0,5
2
0,2
4
0,5
2
0,2
-mii persoane-
Total someri BIM
2003
Trim. IV 2004
691
800
Total tineri someri din care:
15-24 ani
25-34 ani
15-24 ani
25-34 ani
214
31,1
208
30,1
246
30,7
228
28,4
Persoane cu studii superioare
7
1,1
17
2,5
18
2,3
21
2,6
Persoane cu studii medii
139
20,1
130
18,8
151
18,8
152
18,9
Muncitori din care :
66
9,5
43
6,2
76
9,5
55
6,8
Persoane fara scoala absolvita
2
0,2
* include si tinerii disponibilizati prin O.U. 98/99
Cea mai afectata categorie - muncitorii, urmata de cea a tinerilor cu studii medii.
Au existat deficiente in necorelarea pietei educatiei cu piata muncii, programele de educatie alternativa, programele de informare in legatura cu cerintele pietei muncii nu au fost eficiente.
A Nota: a scazut populatia tanara ocupata in agricultura la sate!!!! de la 57, 8 % in 1998 si 63 % in 2002 (trim. IV), la 20% in 2004.
