|
In abordarea pregatirii intreprenoriale, ca dealtfel a trainingului in general, s-au conturat doua tipuri cu un continut sensibil diferit.
Trainingul bazat pe insusire de cunostiinte de catre participant (intreprinzator), dominat de cadrul didactic in calitate de expert in predarea cunostiintelor Frecvent, acest tip de training se bazeaza pe fluxuri informationale unidirectionale de la cadrul didactic, ce ofera cunostiinte, la cursant, care preia informatii. Este un invatamant riguros programat, procesele de invatare derulandu-se in cadrul unor perioade prestabilite.
Trainingul bazat pe modificarea comportamentului ca urmare a insusirii si dezvoltarii de cunostiinte, aptitudini, valori, atitudini, in care rolul decisiv il are cel ce se pregateste - in cazul nostru intreprinzatorul
In cadrul acestor abordari, trei parti majore sunt implicate in pregatire - cursantul, trainerul si mediul organizational.
La baza acestui tip de invatare se afla modele, cum ar fi cel elaborat de Kolb, cunoscut sub denumirea de ciclu de invatare experimentala . Esenta sa este reprezentata in figura urmatoare :
Figura nr. 8. Ciclul de invatare experimentala a lui Kolb
Din examinarea modelului rezulta cu pregnanta puternica implicare a cursantului si rolul major pe care il au experimentele proprii.
Acest tip de invatare, in functie de continut si mod de realizare, se poate divide in patru categorii principale1, asa cum se poate vedea in figura nr. 9. Fiecare categorie prezinta diferite caracteristici din punct de vedere al modului in care sunt concepute, conduse, derulate si formalizate procesele de invatare implicate. De remarcat ca, dintre cele patru categorii de invatamant sau pregatire delimitate, trei - cu mentor, experential si la distanta - se inscriu predominant in trainingul bazat pe rolul major al cursantului, centrat pe modelarea comportamentului.
Invatare condusa
15 - 40 %
Derulare Derulare Formalizata Informala
Invatamant
experential Atribuirea
de anumite actiuni Transferuri
laterale Conceptii
de benchmarking Parasirea
zonei de confort Invatamant
la distanta Training
bazat pe computer Invatamant
deschis la distanta Autodiagnosticare Networking
cu persoane omoloage
15 - 25 % 10 - 25 %
Autoinvatare
Figura nr. 9. Categoriile de invatare
Alain Gibb1 a aplicat la domeniul intreprenorial cele doua tendinte majore ale procesului de invatare, rezultand abordarile inscrise in tabelul nr. 8.
Abordarile pregatirii intreprenoriale
Tabelul nr. 8
Nr. crt.
Conventionala (clasica)
Intreprenoriala (moderna)
1
Atentie majora acordata continutului proceselor de training
Atentie majora acordata derularii proceselor de training
2
Condusa si dominata de profesor
"Proprietatea" asupra invatarii detinuta de catre intreprinzator
3
Expertiza in "inmanarea cunostiintelor"
Profesorul este facilitatorul si colegul intreprinzatorului in procesele de invatare
4
Accent pe "know-what" (cunostiinte)
Accent pe "know-how"
5
Participantii primesc pasiv cunostiintele
Participantii genereaza cunostiinte
6
Programare riguroasa, rigida a proceselor de invatare
Sesiuni de pregatire flexibile si responsive la nevoi
7
Obiectivele proceselor de pregatire sunt impuse
Obiectivele proceselor de pregatire sunt negociate cu participantii
8
Greselile sunt "vanate" si eliminate
Greselile sunt utilizate ca sursa de invatare
9
Accent pe teorie
Accent asupra practicii
10
Focalizare pe domenii si/sau subiecte
Focalizare multidisciplinara si/sau pe probleme
Desi antiteza este pe alocuri fortata, in esenta, elementele din tabel puncteaza diferentele majore dintre pregatirea intreprenoriala clasica sau conventionala si cea moderna.
O abordare mai complexa are cunoscutul specialist suedez Bengt Johannisson, care elaboreaza o taxonomie centrata pe competentele intreprenoriale, tratate atat din perspectiva individuala, cat si contextuala, in conditiile structurarii procesului de invatare pe mai multe nivele , asa cum se poate vedea in tabelul nr. 10.
Tabelul nr. 10
Nr.
crt.
Nivel de invatare
Competente
Individuale
Contextuale
1
Know-why - de ce ?
(atitudini, valori, motivatii)
Incredere in sine
Motivatia succesului
Perseverenta
Acceptarea riscului
Spirit intreprenorial
Disponibilitate pentru mentor
Disponibilitate pentru modele intreprenoriale
2
Know-how - cum ?
(abilitati de specialitate)
Abilitati profesionale
Structuri ocupationale si economice complexe
3
Know-who - cine ?
(abilitati sociale)
Capacitate de networking (relationala)
Retele sociale si de productie
4
Know-when - cand ?
(perspicacitate)
Experienta si intuitie
Traditii industriale
5
Know-what - ce ?
(cunostiinte)
Cunostiinte enciclopedice
Informatii institutionale
Retele de informatii
Pregatire de specialitate
Viata culturala variata
La baza conceperii acestei taxonomii s-au avut in vedere concomitent cele doua principii ale procesului de invatare - learning by reading si learning by doing sau action-learning. In mod firesc, accentul cade pe cel de al doilea principiu, care, dupa cum a demonstrat practica, genereaza rezultate intreprenoriale superioare.
Aceasta abordare corespunde termenului englezesc de learning, care inseamna invatare, in care rolul decisiv il are cel ce invata - cursant, student etc.
Citat dupa *** Redesign Management Development in The New Europe, European Training Foundation, Torino, 1998, p 32
1 A.Rajan, Leading People, Create Publications, London, 1996
1 A.Gibb, Entrepreneurship and Small Business Management: Can We Afford to Neglect Them in Twenty First Century, Business School, Durham University, 1991