|
|
|
ASPECTE ALE STRESULUI LA TINERII SOCIETATII CONTEMPORANE
Aspecte
teoretice
Stresul a capatat in ultimii ani o amploare nemaipomenita datorita noilor
conditii de viata si de munca ale oamenilor. El afecteaza inca de la varste
fragede viata individului prin inducerea unor stari de boala cu grave
consecinte fizice, psihice si sociale.
Introducerea conceptului de stres in limbajul medical apartine lui Hans Selye,
care desemna prin el actiunea de suprasolicitare a organismului de catre un
evantai de factori fizici, chimici, biologici, capabili sa produca un ansamblu
de modificari morfofunctionale, modificari ce imbraca forma « sindromului
general de adaptare ». Aceasta cuprinde totalitatea mecanismelor nespecifice,
considerate astfel tocmai pentru ca ele apar la actiunea oricaror agenti
declansatori care asigura resursele adaptative ale organismului in fata
agresiunii care ii ameninta homeostazia.
Teoria despre stres isi are radacinile in constatarile fiziologice de la
inceputul secolului cu privire la implicarea glandelor endocrine in realizarea
mecanismului de adaptare al organismului. In aceste teorii se face distinctia
intre reactiile adaptative specifice (de exemplu hipertofia musculara indusa de
efort, transpiratie indusa de caldura) si reactii adaptative nespecifice date
(paloarea pielii, cresterea ritmului respirator, cresterea ritmului cardiac,
cresterea presiunii sangvine, greata, voma, diaree) la stimuli externi.
Toate raspunsurile nespecifice evolueaza in trei stadii distincte:
- de alarma;
- de rezistenta;
- de epuizare.
In fiecare dintre aceste stadii se inregistreaza modificari fiziologice,
biochimice si comportamentale. Trebuie insa facuta distinctie intre « stimulul
de alarma », care este capabil sa declanseze reactia de alarma a organismului
si agentul stresant capabil sa dezlantuie si sa sustina sindromul general de
adaptare. De asemenea, stresul ca reactie a organismului la actiunea agentului
stresor nu se confunda cu acesta din urma.
Organismul poate sa nu reactioneze totdeauna prin stres la acelasi agent
stresor, dupa, cum, in cazul stresului psihic, acelasi agent stresor poate avea
semnificatii diferite pentru indivizi diferiti.
Orice situatie de viata care solicita mecanismul adaptativ genereaza stres.
Nimeni nu poate si nu trebuie sa evite stresul, el reprezinta viata insasi. De
aici apare si ipoteza existentei a doua forme de stres: stres negativ sau
distress si stres pozitiv sau eustres [Iamandescu I. B.]. Distresul este cel
care genereaza « maladia de adaptare » sau boala de stres, desi cercetarile au
aratat ca ambele tipuri de stres pot fi daunatoare in anumite conditii, mai
ales ca este o chestiune de conditionare daca percepem o experienta ca fiind
placuta sau neplacuta. Evenimentul in sine este mereu un stresor, fie ca este
vorba de caldura sau frig, de vesti bune sau rele, de pierderea banilor sau de
castig banesc. Orice emotie sau experienta de viata solicita mecanismele
adaptative ale organismului.
Agentii stresori pot fi: fizici, psihologici si sociali, fiecare generand un
tip de stres specific (fizic, psihic si social), existand si forme combinate.
Dupa durata de actiune a agentului stresant (si a stresului) deosebim stresul
acut - unde factorul stesant poate actiona minute si chiar ore, si stresul
cronic - in care factorul stresant poate actiona zile, pana la luni de zile.
Dupa continuitatea si frecventa factorilor stresanti se pot distinge, pe de-o
parte, stresori continui- a caror actiune este neintrerupta, si stresori
discontinui - a caror actiune este intrerupta; iar pe de alta parte, stresori
unici si stresori repetati.
In ceea ce priveste efectele benefice sau nocive ale stresului, a fost pusa in
evidenta existenta unei relatii intre nivelul de stres si performantele
realizate de individ. S-a constatat ca, in general, nivelul redus de stres
conduce la performante scazute. Stresul moderat stimuleaza personalitatea si
conduce la imbunatatirea performantelor, in timp ce la nivelurile foarte
ridicate ale stresului, performantele se diminueaza. Nivelurile foarte ridicate
de stres determina anxietate (ce decurge din asumarea riscurilor), teama de
esec, suprasolicitare care, de asemenea, diminueaza performantele, in timp ce
stresul moderat determina motivare optima, solicitare optima, implicare si
performante crescute. In aceste sens, a fost formulata legea Yerkes Dodson ce
sustine ca exista o relatie de « U » intors intre performanta si starea de
alerta, nivelul optim de performanta obtinandu-se la un nivel al starii de
alerta care variaza cu complexitatea sarcinilor de efectuat [Hayes N., Orrell
S.] Pe termen scurt, nici foarte frecvent, nici foarte intens, stresul este un
factor de dinamism, combativitate si creativitate.
Metodologia studiului
Problematica stresului este una extrem de complexa, cu implicatii in toate
domeniile vietii pentru absolut toti indivizii societatii contemporane.
Evenimentele majore de viata coreleaza cu problemele din toate domeniile de
viata: familial, profesional, relational, financiar.
Evenimentele majore de viata si problemele familiale, profesionale,
relationale, financiare au repercusiuni asupra personalitatii, sanatatii si
stilului de viata.
Cu cat o persoana este supusa unui numar mai mare de agenti stresori cu atat
personalitatea isi consuma mai mult resursele in vederea adaptarii, iar dupa ce
se depaseste un anumit prag (specific fiecarui individ, in functie de o serie
de variabile), apare dezechilibrul si decompensarile. Cealalta fata a monedei
este aceea ca, personalitatile usor accentuate, cu dezechilibre diverse ca
intensitate si penetranta sunt vulnerabile la conflictele familiale,
profesionale, expunadu-se agentilor stresori.
Corelatiile negative atrag atentia asupra faptului ca, in ceea ce priveste
extraversia, persoanele extraverte « se apara » mai bine de stres, iar in ceea
ce priveste minciuna, aceasta poate fi interpretata ca o tendinta la conformism
a celor cu un nivel scazut al stresului.
Stresul interiorizat la nivelul personalitatii, mai ales sub forma
comportamentului hiperactiv de tip A, se afla in stransa legatura cu problemele
familiale, relationale si financiare, dar nu si cu cele profesionale. In
privinta efectului stresului asupra sanatatii, situatia este similara
Corelatiile
stilului de viata cu celelalte domenii ale existentei afectate de stres, se
grupeaza in doua categorii :
pe de o parte factorii externi, ca profesia , mediu sunt influentati si
influenteaza la randul lor stilul de viata, fiind factori incontrolabili,
asupra carora individul nu poate interveni si ceea ce poate sa faca este, in
principal, sa-si schimbe stilul de viata cu afectarea personalitatii si a
sanatatii. Pe de alta parte, necorelarea cu factorii interni, problemele familiale,
relationale, profesionale, arata faptul ca aceste probleme nu modifica
semnificativ stilul de viata.
a) nivelul stresului coreleaza negativ
cu varsta . Cu cat inaintam in varsta, cel mai probabil, evenimentele stresante
sunt percepute si receptate din prisma experientei de viata. Problemele
familiale, relationale, profesionale, financiare, odata cu confruntarea lor in
timp si intarirea statutului socio-profesional capata o amploare mai redusa si
aceasta pentru ca personalitatea se ajusteaza si isi formeaza si exerseaza
abilitatile de coping la stres. De asemenea, simptomele neurovegetative se
manifesta mai rar si cu o intensitate mai redusa odata cu inaintarea in varsta
. Deschiderea "cu incredere" catre ceilalti poate avea si un rol "protector" fata
de agentii stresori, scala de extraversie coreland pozitiv cu varsta .
Configuratia personala data de structura de personalitate si de contextul de
viata este cea care are ultimul cuvant in « captarea », « prelucrarea »
agentilor stresori.
b) in legatura cu mediul de provenienta tinerii din mediul rural sunt supusi
unui numar mai mare de agenti stresori decat cei de la oras. Doar sub raportul
problemelor financiare si a celor legate de mediul de viata si social exista
diferente semnificative intre tinerii apartinand celor doua medii Situatia
socio-economica dificila a populatiei rurale: lipsa locurilor de munca,
scolarizarea slaba, numarul mare de copii intr-o familie, alcoolismul
parintilor, familii destramate sunt surse reale ale stresului care isi pun amprenta
in mod semnificativ asupra sanatatii tinerilor. In schimb, in ceea ce priveste
personalitatea, nu exista diferente semnificative intre tinerii proveniti din
cele doua medii in privinta nevrotismului, in schimb psihotismul este
semnificativ mai ridicat in cazul celor din mediul rural in ceea ce priveste studiile , se constata
diferente semnificative intre grupele de
studii in ceea ce priveste nivelul stresului,
Analizand
situatia pe domenii de viata, nu au aparut diferente semnificative intre categoriile
de studii. In schimb, efectele stresului sunt diferite atat asupra
personalitatii si a simptomelor, cat si asupra stilului de viata.
Din
perspectiva asistentei psihologice a tinerilor se impune aplicarea de metode
specifice pentru prevenirea si combaterea stresului. . Factorii specifici
progresului tehnic echivaleaza cu suprasolicitarea psihica prin cresterea
exigentelor profesionale. Iar pe de alta parte, modul de viata al societatii
contemporane, orientat puternic spre confort sporit creeaza o dilema la care
fiecare dintre noi suntem nevoiti sa ii raspundem zilnic.
BIBLIOGRAFIE
1.
Cooper C., Cooper R., Eaker L., (1988), "Living with stress",
2. Cracsner C.E., (2003), "Elemente de psihologie militara", Bucuresti, Ed.
Academiei de Inalte Studii Militare
3. Derevenco P.,
4. Floru R., (1974), "Stresul psihic", Bucuresti, Ed. Enciclopedica Romana
5. Hayes N., Orrell S., (1997), "Introducere in psihologie", Bucuresti, Ed. ALL
6. Iamandescu B.I., (1993), "Stresul psihic si bolile interne", Bucuresti, Ed.
ALL
7.
8. Mineka S., Kelly K.A., in Streptoe A., Appels A., (1989), "Stress, Personal
Control and Health", Bruxelles, John Wiley & Sons
