Analiza Soldurilor Intermediare de Gestiune

Analiza Soldurilor Intermediare de Gestiune

Dupa natura lor veniturile intreprinderii se detaliaza in: venituri din exploatare, venituri financiare si venituri extraordinare

Vanzarile. Se face distinctia intre vanzari de marfuri si productia vanduta. Vanzarile de marfuri privesc acele intreprinderi care cumpara marfuri pentru a le vinde fara a le transforma. Productia vanduta priveste intreprinderile industriale ce achizitioneaza materii prime, le transforma si vand produsele. Marimea vanzarilor este caracterizata de cifra de afaceri.

Productia stocata cuprinde variatiile de stocuri de produse finite si semifabricate.

Productia imobilizata reprezinta lucrarile facute de intreprindere pentru ea insasi si este formata din productia imobilizata corporala. Imobilizari corporale obtinute din productia proprie si in curs si productia imobilizata necorporala realizata pe cont propriu pentru nevoi proprii si lucrari si proiecte de cercetare pe cont propriu, brevete, licente si alte drepturi realizate pe cont propriu.

Subventiile din exploatare cuprind subventiile primite de  unitatea patrimoniala pentru acoperirea pierderilor , pentru diferente de pret la produsele subventionate.

Alte venituri din exploatare formate din : venituri din creante recuperate de la clienti si debitori diversi (754), alte venituri.

Venituri din provizioane privind exploatarea evidentiaza veniturile obtinute din reluarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea imobilizarilor, pentru deprecierea activelor circulante.

Veniturile financiare a entitatii se compun din:

Venituri din titluri si creante imobilizate formate din:

- venituri din participatii adica dividendele incasate de agentul economic pentru participatiile la capitalul altor societati.

- venituri din imobilizari financiare, adica pretul de vanzare al imobilizarilor cedate.

- venituri din creante imobilizate,dobanzile aferente imprumuturilor pe termen lung si  scurt, altor societati comerciale.

Venituri din titluri de plasament cedate - diferenta favorabila dintre valoarea totala a titlurilor de plasament si pretul de cesiune.

Venituri din diferente de curs valutar, diferentele favorabile de curs valutar rezultate din operatiunile curente efectuate in devize.

Alte venituri financiare cuprind:

- venituri din dobanzi pentru disponibilitatea de cont (766)

- venituri din scontarile obtinute la unitatea patrimoniala de la furnizarii sai

- alte venituri ca diferenta intre valoarea contabila si valoarea de piata a titlurilor de plasament imediat negociabile

Venituri din provizioane - este vorba de reluarea provizioanelor privind activitatea financiara, imobilizarile financiare, pentru deprecierea titlurilor de plasament.

- Operatii de gestiune, adica veniturile ce nu sunt legate de activitatea normala, dar se refera la activitatea de exploatare cum ar fi: bunuri primite prin donatie sau titlu gratuit, drepturi de personal neridicate dupa prescrierea lor, lipsurile constate la inventariere si imputarea vinovatilor.

- Operatii de capital ce evidentiaza veniturile obtinute din cedarea activelor.

- Provizioane - prezinta veniturile extraordinare din reluarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli privind deprecierea imobilizarilor si a debitorilor diversi.

La  fel ca si veniturile, cheltuielile intreprinderii , dupa natura lor, se structureaza in: cheltuieli din exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare.

Sunt cheltuieli ce regrupeaza toate fluxurile ce privesc exploatarea, activitatea de productie, normala si curenta a intreprinderii. In componenta lor intra elementele:

Costul marfurilor vandute, a carei marime  se calculeaza astfel: cumparari de marfuri aferente perioadei - variatia stocului de marfuri

Materii prime si materiale consumabile

Combustibil, energie, apa

Alte cheltuieli materiale, post complex ce include elementele: cheltuieli cu obiecte de inventar, baracamente si amenajari provizorii, cheltuieli privind materialele nestocate, cheltuieli cu animalele si pasarile.

Suma acestor elemente reprezinta totalul cheltuielilor materiale.

Lucrari si servicii executate de terti unde includem: cheltuielile cu intretinerea si reparatiile (611), cheltuieli cu chirii si locatii de gestiune, cheltuieli cu studii si cercetari (614) si

Cheltuieli cu alte servicii executate de terti cuprind: cheltuielile cu colaboratorii, cheltuielile privind comisioanele si onorariile, cheltuieli de protocol, reclama, publicitate, cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari, cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, cheltuieli cu serviciile bancare.

Impozite, taxe si varsaminte asimilate: cheltuieli cu impozitul pe salarii, cheltuieli cu impozitul pe cladiri, cheltuieli cu alte impozite si taxe.

Cheltuieli cu personalul format din:

- salariile personalului

- asigurari si protectie sociala adica contributia unitatii la asigurari sociale si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj

Alte cheltuieli de exploatare cuprind pierderile din creante suportate de societate si alte cheltuieli de exploatare.

Amortizari si provizioane (681) suportate de agentul economic: amortizarea aferenta imobilizarilor corporale si necorporale, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli ce privesc exploatarea, provizioanele pentru deprecierea materiilor prime, materiale, produse, provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale.

Au in componenta elementele:

Creante imobilizate (663) cuprind valoarea pierderilor privind creantele legate de participatii.

- Titluri de plasamente (664) diferenta nefavorabila din vanzarea titlurilor de plasamente calculata ca valoarea totala a titlului de plasamente si pretul de cesiune.

- Diferente de curs valutar evidentiaza cheltuielile privind diferentele de curs valutar suportate de agentul economic si cuprind:

- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii creantelor si datoriilor in valuta

- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor bancare in devize a disponibilitatilor in devize existente in casa.

Alte cheltuieli financiare includ cheltuielile privind dobanzile (666) datorate (valoarea dobanzilor datorate) cheltuielile privind conturile acordate clientilor sau debitorilor pentru achitarea anticipata, alte cheltuieli financiare.

Amortizari si provizioane cuprind valoarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli ce privesc contabilitatea financiara, provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare, valoarea provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament.

Cheltuieli extraordinare privind operatiile de gestiune cum ar fi :pierderi din calamitati la materiile prime, materiale, produse finite, semifabricate, debitele prescrise sau debitorii insolvabili scosi din evidenta, amenzi si penalitati.

Cheltuieli privind operatiile de capital suportate de agent cum ar fi :valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale sau necorporale create.

Cheltuieli extraordinare privind amortizarile si provizioanele suportate de agentul economic ce privesc cheltuieli pentru constituirea provizioanelor.

2. Calculul soldurilor intermediare de gestiune

Structura contului de profit sau pierdere pe cele trei tipuri de activitati permite calcularea soldurilor de acumulari banesti potentiale, destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG).

Calculul soldurilor intermediare de gestiiune reprezinta si o anliza structurla a rezultatelor intreprinderii ce are la baza gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor. Marimile ce le compun sunt, de fapt, indicatori partiali de rentabilitate  calculati ca diferenta dintre veniturile respectiv cheltuielile generate de un anumit tip de activitate.

Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabila a contului de profit sau pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitatea intreprinderii ca: marja comerciala, productia exercitiului, valoarea adaugata, excedentul brut din exploatare, rezultatul exploatarii, rezultatul curent si rezultatul net al exercitiului. Corespondenta dintre datele contului de Profit sau pierdere si soldurile intermediare de gestiune se prezinta in tabelul 5.1.

Tabelul 5.1. Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

Soldurile intermediare de gestiune reprezinta, de fapt, etape succesive in formarea rezultatului final. Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului+marja comerciala) si incheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercitiului).

Fiecare sold intermediar de gestiune reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare.

Marja comerciala (Mc)

Se refera la activitatea comerciala desfasurata de agentul economic, de distributie sau la partea pur comerciala a intreprinderilor producatoare;

Devine  semnificativa ca informatie in activitatea de analiza si gestionare cu cat ea este determinata mai detaliat, respectiv pe produse sau grupe de produse. Este denumita si marja bruta si se exprima adesea ca procent din cifra de afaceri (volumul vanzarilor).

Productia exercitiului (Pe)

Se calculeaza, de catre intreprinderile cu profil industrial. Include valoarea bunurilor si serviciilor "fabricate" de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.

Cuprinde trei elemente: productia vanduta, productia stocata (variatia stocurilor) si productia imobilizata.

Nefiind un sold intermediar de gestiune, ci un post al contului de rezultate, cifra de afaceri reprezinta un indicator global al vanzarilor, din activitatea de distributie si cea de productie (obtinut prin insumarea vanzarilor de marfuri si a productiei vandute).

Valoarea adaugata (Va)

Reprezinta plusul de valoare (bogatie) obtinut peste consumurile intermediare provenite de la terti.

Permite aprecierea contributiei intreprinderii la crearea produsului intern, evidentiaza si gradul de integrare pe verticala.

La nivel microeconomic, valoarea adaugata este un indicator ce permite masurarea puterii economice a intreprinderii.

Se poate determina prin doua procedee:

Ca diferenta intre productia exercitiului (obtinuta prin raportarea marjei comerciale la productia exercitiului) si consumurile de bunuri si servicii furnizate de la terti (consumurile intermediare) pentru productia respectiva.

Prin aditionarea elementelor ce compun valoarea adaugata respectiv remuneratiile tuturor factorilor ce participa la procesul productiei, inclusiv a statului, cat si autofinantarea intreprinderii, respectiv, cheltuielile de personal, cheltuieli financiare, impozitele, taxele si varsamintele asimilate, legate de activitatea intreprinderii, cheltuielile cu amortismentele, impozitul pe profit, partea de rezultat trecut la rezerve, alte elemente de valoare adaugata.

Excedentul brut al exploatarii (EBE)

Corespunde rezultatului economic al intreprinderii generat de operatiile de exploatare independent de politica financiara, politica de amortizare si de provizioane constituite, fapt pentru care este considerat indicator esential in analiza finaciara si in efectuarea analizelor comparative,in spatiu,  intre intreprinderi.

Rolul excedentului brut al exploatarii, poate fi urmarit sub trei aspecte:

a) este o masura a performantelor economice ale intreprinderii. Un EBE suficient de mare va permite intreprinderii reinnoirea imobilizarilor sale prin amortizari, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite si asigurarea finantarii sale care antreneaza cheltuieli financiare, iar diferenta va fi distribuita statului (impozit pe profit), actionarilor (dividende) si/sau conservata prin autofinantare.

b) este independent de politica financiara, de politica de investitii (nu tine cont de deciziile intreprinderii privind modalitatile de calcul a amortizarii), de politica de dividend (deciziile intreprinderii privind repartizarea profitului net), de politica fiscala si de elementele extraordinare (nu ia in calcul impozitul pe profit si rezultatul extraordinar)

c) reprezinta o resursa financiara fundamentala pentru intreprindere.

EBE constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei globale a intreprinderii, deci punctul de pornire in tabloul fluxurilor de trezorerie.

EBE se calculeaza prin doua modalitati:

Metoda substractiva:

Metoda aditiva:

Rezultatul exploatarii (Re)

Evalueaza rentabilitatea economica a unei intreprinderi si corespunde activitatii normale si curente a intreprinderii, include si operatiunile efectuate in exercitiile anterioare dar aferente exercitiului curent. Nu este luata in calcul activitatea corespunzatoare operatiilor financiare si extraordinare.

Permite compararea performantelor intreprinderilor ce au politici financiare diferite.

Cunoaste doua modalitati de calcul:

• ca diferenta dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) si totalul cheltuielilor din exploatare (Che)

Aceasta relatie de calcul  fundamenteaza strategii si politici pe care le adopta managementul intreprinderii pentru a ameliora rezultatul sau. Variantele posibile sunt: majorarea veniturilor sau diminuarea cheltuielilor, in conditiile mentinerii constante a celuilalt factor; sporirea ambelor componente cu respectarea restrictiei ca ritmul cresterii veniturilor sa devanseze ritmul de crestere al cheltuielilor.

• pornind de la marimea EBE:

Rezultatul curent (Rc)

Reprezinta rezultatul tuturor operatiilor curente, obisnuite ale intreprinderii, fiind determinat atat de rezultatul exploatarii curente, cat si de cel al activitatii financiare, permitand si aprecierea impactului politicii financiare a intreprinderii asupra rentabilitatii.

Rezultatul extraordinar (Rex)

Sintetizeaza rezultatul concretizat in profit sau pierdere generat de operatii de gestiune sau capital cu caracter extraordinar si se calculeaza astfel :

Marimea rezultatului extraordinar constituie o informatie importanta, in special pentru potentialii investitori.

Rezultatul net al exercitiului (Rn)

Exprima, in marimi absolute, rentabilitatea neta sau pierderile aferente activitatii intreprinderii, dupa deducerea din veniturile totale a cheltuielilor totale si a impozitului pe profit.

Rezultatul net al exercitiului este marimea care urmeaza sa fie supusa deciziei de repartizare de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, dupa caz.