|
|
|
Teoriile biologice
Teoriile prezentate pana acum au facut parte din categoria numita teorii sociologice. Sintetic, vom prezenta cateva lucruri despre teoriile biologice. Dupa cum am mai specificat, nu exista o "teorie miracol" in materie de etiologie a infractionalitatii indifierent de ce natura este ea ci doar situatii particulare in care o anumita teorie sau o suma a acestora se apropie de adevar.
Teoriile biologice trebuie privite cu mare circumspectie pentru ca pot duce foarte usor la discriminari pe criterii rasiale, ereditare etc.
Teoriile biologice stabilesc urmatorii factori predispozanti:
tipul constitutional;
disfunctiile glandulare;
iregularitatile cromozomiale;
activitatea cerebrala anormala;
factorii genetici.
Analizand implicatiile acestor factori, trebuie spus de la inceput ca acestia nu determina un comportament infractional dar pot predispune la aceasta. Problema cercetarii acestor implicatii este foarte dificil de realizat deoarece in universul socialnu se pot produce conditii de laborator in care acesti factori sa fie izolati de alte variabile de genul educatie, experienta etc.
De ex. cercetand doua grupuri, unul de delincventi si unul de non-delincventi, s-a constatat ca in comparatie cu grupul non-delincventilor, delincventii proveneau din familii cu istoric infractional.
Un alt exemplu ar fi cazul studiilor efectuate la inceputul secolului trecut un numar de aproape 4000 de gemeni cu privire la incidenta comportamentului infractionaliar conclizia a fost ca daca un geamaneste implicat intr-un act infractional, fratele sau geaman univitelin va fi si el un infractor cu o probabilitate de 35% iar daca nu sunt gemeni identici cu o probabilitate de 12%
Clasificarea factorilor criminogeni
Factorii sociali ai criminalitatii sau factorii criminogeni se pot clasifica in:
factori geografici, economici, demografici, culturali, politici.
A. Factorii geografici - putem face referire aici la Legea termica a criminalitatii" dar si la studiile americane in materie, care sustin urmatoarele:
temperatura afecteaza echilibrul emotional;
presiunea atmosferica si criminalitatea echivalenta variaza invers proportional (cand presiunea scade creste criminalitatea, de ex,);
umiditatea si criminaliattea violenta variaza invers proportional.
La noi, criminologii apreciaza ca factorii geografici pot constitui circumstante care de la caz la caz favorizeaza savarsirea infractionalitatii (sunt conditii, nu cauze ale criminalitatii).
B. Factorii economici - factorii care au un continut criminogen pronuntat sunt:
1. Industrializarea, cu toate ca prin ea insasi, aceasta este un factor de progres static, s-a constatat ca progresul economic este insotit de o crestere a criminalitatii. Motivele ar putea fi:
a. cresterea masiva a mobilitatii unei intregi populatii rurale in speranta imbogatirii rapide;
b. inlocuirea mediului rural cu cel urban poate produce grave mutatii in structura de personalitate a oamenilor;
c. prin industrializare (sau munca pe banda), se produce o specializare cu efecte de instrainare iar spiritul creator nu se mai manifesta;
d. prin industrializare, se efectueaza echilibrul ecologic ce accentueaza starea de stres a populatie, a muncitorilor;
e. ritmul de industrializare poate constitui un factor criminogen ca urmare a imposibilitatii asigurarii unor conditii social-edilitare minime.
2. Somajul se exercita prin scaderea brsusca si excesiva a nivelului de trai care ataca echilibrul interior al individului, atinge grav structura familiei, autoritatea tatalui se diminueaza etc.
3. Nivelul de trai - pana a nu fi evocata criminalitatea "gulerelor albe" doar saracia era considerata factor criminogen. Sigur, saracia cu dimensiunile ei economice, obiectiva si spirituala, constituie un factor criminogen. Dar pe langa aceasta, se poate adauga si dorinta de imbogatire sau de un trai mai bun care la randul ei impinge spre delincventa, un numar de persoane.
4. Crizele economice - in timul acestora, se acdentueaza scaderea nivelului de trai al paturilor defavorizate, este afectata productia, salariile si somajul.
O parte din tarile Europei centrale si de est care parcurg in prezent tranzitia catre economia de piata, se afla intr-o recesiune economica cu consecinte ca: reducerea capacitatii de productie si a productivitatii, pierderea pietelor externe, blocaj financiar. Cresterea exploziva a criminalitatii in aceste tari, poate fi explicata prin impactul acestor factori economici.
C. Factorii demografici acesti factori au fost luati in studiu de la o data relativ recenta. S-a constatat statistic faptul ca exloziile in rata natalitatii, structura demografica si sexelor, mobilitatea geografica si sociala a populatiei reprezinta factori criminogeni importanti.
Dintre acestia amintim:
Familia, cu valentele ei multiple. Orice perturbare in interiorul ei are efecte importante asupra structurii sale de personalitate. Influenta familiilor divortate constituie un factor important pentru copii. Daca copii urmeaza o scoala atunci acest factor criminogen este mai mic.
Religia - unele secte religioase practica infractionalitatea pentru obtinerea unor avantaje materiale. In perioadele de criza economica si politica pot avea loc si fenomene infractionale cu substrat religios (distrugeri de lacase, furturi, profanari). Cu toate acestea, spunem ca religia in ansamblul sau, joaca un rol puternic d einfluenta si preventie in combaterea criminalitatii.
Starea civila - in urma studiilor realizate, s-au trans concluzii conform carora atat barbatii cat si femeile necasatorite sunt mai predispusi sa comita delicte sexuale, in timp ce in cazul sotilor, au fost relevate o serie d einfractiuni desavarsite cu violenta.
Impactul activitatii din timpul liber - se inregistreaza forme potential periculoase de petrecere a timpului liber ca: asocierea in grupuri sau bande ce se angajeaza deliberat in comiterea de infractiuni. Cresterea delincventilor de acest gen este inseparabil legat de problema integrarii sociale. Neintegrarea sociala a tinerilor conduce la stari de frustrare si dezechilibru care poate genera infractionalitate.
Impactul mijlocit de informarea in masa - criminologii au efectuat studii in legatura cu influenta negativa, exercitata de mijloacele d einformare in masa, mentionand pe primul loc, violenta in mass-media si in special video violenta. Ei au constatat ca violenta pe micul/marele ecran, furnizeaza modele de comportament negativ, determina crsterea nivelului agresiv al tanarului etc.
Discriminarea - este de asemenea considerata a fi un factor criminogen important fiind asociat adesea cu judecata. Discriminarea din punct de vedere criminologic, este refuzul de a trata un grup social in conformitate cu aspiratiile sale, ea putandu-se exercita la nivelul claselor sociale, a sexelor, al apartenentei religioase, al grupurilor etnice, al instruirii, al emigrarii. Aceste preferinte nasc prejudecati iar prejudecatile pot naste sentimente de frustrare care in majoritatea cazurilor declanseaza porniri agresive dar si dorinte de revansa din partea celor ce se simt discriminati. Acesta este un caz tipic de conflict de cultura.
Uneori, rolurile se pot inversa astfel incat grupurile ce se considera discriminate, in actiunile lor revendicative, emit pretentii atat de mari incat depasesc chiar drepturile si libertatile majoritatilor.
Influente criminogene internationale - o tara cu granite deschise este expusa penetrarii infractionalitatii organizata pe plan international. Si crima organizata are nevoie de piete noi de desfacere, de retele noi, de filiere necontrolate.
Toxicomania care include consumul de droguri si alcool. Daca pana acum putem spune in legatura cu consumul de droguri si alte fapte penale ce se comit, ca suntem intr-o faza incipienta, alcoolismul este insa un factor criminigen important. Doua sunt starile fundamentale ale acoolismului: alcoolismul acut (betia usoara/grav) si alcoolismul cronic (modifica fundamental mentalitatea individului, determina comiterea infractiunilor cu violenta).
Profesia - majoritatea profesiilor in grade diferite ofera conditii pentru savarsirea de infractiuni. Exemplificam cu criminalitatea gulerelor albe prin care respectivul criminolog arata ca infractionalitatea exista si la persoane socialmente respectabile care ocupa un statut social elevat. Aceasta este criminalitatea oamenilor de afaceri, a cadrelor superioare din administratie, a cadrelor sindicale etc. Aceasta infractionalitate beneficiaza de buna pozitionare sociala dar si de modalitatile rafinate prin care se realizeaza infractiunile.
C. Factori politici - in criminogeneza influenta factorilor politici apare ca deosebit de puternica in 2 cazuri: razboiul si revolutia.
Razboiul conventional este mai putin criminogen decat razboiul civil care constituie cea mai inalta expresie a unei crize politice de pe teritoriul unui stat si care are efecte puternice din punct de vedere criminogen.
Revolutia este o stare de criza de mare amploare finalizata pe cale conventionala prin care se urmareste inlaturarea de la putere a unui grup, schimbarea puterii si oranduirii social politice. Momentul de criza se repercuteaza grav asupra sistemului legislativ care nu mai este respectat dar si asupra organelor de control care fie sunt eliminate, fie nu-si mai pot indeplini atributiile. Atat in timpul desfasurarii revolutiei dar si in perioada de tranzitie ce urmeaza pentru motivele aratate, criminalitatea cunoaste o adevarata explozie. Revenirea in limitele normale, este dificila presupunand modificari structurale de ordin politic, social, economic dar nu in ultimul rand readaptarea structurii de personalitate a indivizilor.
Contactul cu mediul judiciar si penitenciar
In criminologie cand este vorba de factorii de conducere la criminalitate, se fac studii cu privire la infractorii pedepsiti si care au de ispasit o pedeapsa dar in special cu privire la recidivisti. In aceste studii se cauta a se identifica influentele negative pe care recidivistii. In aceste studii se cauta a se identifica influentele negative pe care recidivistii le exercita asupra altor persoane, influente care cumulate cu altele devin factori criminogeni. Inca din momentul cercetarii penale si al arestarii preventive se produce un prim efect asupra criminalului si anume: socul psihologic al contactului cu politia, cu organele de urmarire penala care este un moment de emotie specifica dar si un moment de trezire, de constientizare asupra conduitei sale negative. In momentele urmatoare ale cercetarii, ale ascultarii, ale confruntarii cu martorii, cu victima, momentul interogatoriului, individul se afla sub o presiune morala, intr-o stare de agitatie, de lupta.
Cum cei mai multi banuiti nu au recunoscut imediat fapta, organele de cercetare intensifica cercetarea, adunarea de probe, manifestand severitate si chiar duritate. De asemenea, in timpul detinerii prevcntive pana la judecata, elintra in contact cu alti detinuti iar influenta acestoraeste inevitabila si in majoritatea cazurilor, negativa. Se naste si se intareste constiinta ca el este considerat un infractor. In acelasi timp, slabesc sau se destrama legaturile cu familia si locul de munca.
Traieste momente de deprimare, framantare iar pentru a se apara, recurge la acte de nesinceritate, la minciuna, la simulare. O traire tensionata o are infractorul si in timpul judecatii cand i se pune si isi pune problema vinovatiei dar aceasta este o vedere subiectiva, el socotind ca judecarea nu este facuta dupa lege si dreptate ci dupa voia judecatorului. In timpul executarii pedepsei pe langa unele efecte morale pozitive, se produc si efecte fizice si morale negative care nu de putine ori sunt adevarate sechele in viata condamnatului.
Izolarea celulara, sau in camere comune in penitenciar, forteaza si siluieste constiinta, psihicul condamnatului impingandu-l spre izolare si instrainare morala. Viata in comun produce alte efecte de genul supuneriifata de unii condamnati, tensiune psihica si uneori cu dorinta puternica de evadare. Se cladesc relatii cu condamnatii inraiti, recidivisti care dupa eliberare se vor putea reinoda sau reface. Din punct de vedere sexual, exista problema pedepsei de lunga durata sau a celei in regim celular cand apar dereglari ale vietii sexuale. Din punct de vedere social, efectele negative se intind asupra condamnatului, el fiind stigmatizat ca infractor, semn de care nu va scapa usor. In timpul executarii pedepsei, el este rupt de familie, de locul de munca, de tot ce inseamna lumea pentru el. Sunt si cazuri inverse cand condamnatul se invata cu inchisoarea si se rupe de lumea oamenilor liberi. Familia la randul ei traieste o situatie jenanta greu suportata de celalalt sot sau de copii. De cele mai multe ori intervine divortul si familia se destrama.
