|
|
|
32. Rolul si functiile Guvernului
are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului
national economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale.
Guvernul exercita urmatoarele functii:
-functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare;
-functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si
institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;
-functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea
proprietatii publice si private a statului precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil.
-functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern si extern;
-functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si
respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea, sau sub autoritatea Guvernului.
33. Raporturile Guvernului cu Parlamentul
Primul-ministru prezinta Camerei Deputatilor si Senatului rapoartele si declaratiile cu privire la politica Guvernului si raspunde la intrebarile si interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati si senatori.
Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului iar daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.
34. Actele Guvernului
Actele Guvernului pot fi grupate in:
1. acte cu un caracter preponderent politic: declaratii, programe politice
2. acte cu un caracter preponderent juridic:
a)hotarari care pot avea dupa caz un caracter individual sau normativ dar sunt emise exclusiv in vederea organizarii executarii in concret a legii
b)ordonante: au un caracter normativ, reglementeaza relatii sociale din domeniul
legilor cu exceptia legilor organice si a legilor constitutionale. Pot fi emise exclusiv in baza unei legi de abilitare din partea Parlamentului potrivit delegarii legislative.
c)ordonante de urgenta care pot fi emise in baza procedurii delegarii de putere
prevazuta de art.114 din Constitutia Romaniei; au un caracter normativ si au forta juridica a legii si pot reglementa relatii sociale din domeniul legii ordinare sau organice.
Dispozitiile art.27(3) din legea 90/2001 impun si conditii de forma pentru
valabilitatea actelor Guvernului:
. hotararile si ordonantele se semneaza de catre Primul-ministru si se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare
. se publica in Monitorul Oficial al Romaniei
35. Regimul constitutional al Hotararilor de Guvern
l. Potrivit Constitutiei "hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor ".
Hotararile de Guvern sunt praeter legem si secundum lege neputand dispune decat masuri administrative, pentru asigurarea organizarii executarii legilor
2. Hotararile de Guvern realizeaza competenta originara a Guvernului, de autoritate
executiva, adica de autoritate care isi propune in principal sa puna in aplicare legea.
3. Hotararile de Guvern sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instantele
judecatoresti
4. Hotararile de Guvern sunt supuse regulii semnarii de catre primul ministru si
contrasemnarii de ministrii care au obligatia punerii lor in executare.
5. Regula obligativitatii publicarii in Monitorul Oficial, sub sanctiunea inexistentei,in cazul nepublicarii(exceptie- hotararile care au caracter militar si care se comunica numai institutiilor interesate.)
6. Hotararile de Guvern pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual
36. Regimul constitutional al Ordonantelor de Guvern
Delegarea legislativa ce rezuma in esenta posibilitatea acordata Guvernului,
ca in anumite limite si cu respectarea unor conditii sa adopte ordonante, poate fi realizata:
a) prin intermediul unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament, situatie in
care ne aflam in prezenta delegarii de ordin legal, concretizata in adoptarea unei ordonante obisnuite, propriu-zise;
b)poate fi opera legiuitorului constituant insusi, in cazul ordonantei de urgenta
1. Regimul constitutional al ordonantei de Guvern emisa cu lege de abilitare (ordonanta obisnuita):
a) poate interveni numai in domeniile care nu fac obiectul legii organice, rezultand,
per a contrario, ca intervine in domeniul legilor ordinare.
b) legea de abilitare va putea cuprinde doua categorii de clauze:
-clauze cu caracter obligatoriu, respectiv domeniul si data pana la care se pot emite ordonante;
- clauze cu caracter facultativ, respectiv posibilitatea ca ordonanta sa fie supusa aprobarii Parlamentului, daca legea de abilitare cere expres acest lucru.
In functie de situatia de a se supune sau nu aprobarii de catre Parlament, acest tip
de ordonante se clasifica, la randul lui, in doua categorii:
- ordonante care nu se supun aprobarii Parlamentului, deoarece legea de abilitare nu cere expres acest lucru;
- ordonante care se supun aprobarii ulterioare a Parlamentului, deoarece legea de
abilitare impune acest lucru.
c) Pe perioada delegarii, Guvernul poate sa modifice, sa completeze sau sa abroge
propriile ordonante. Dupa expirarea acestei perioade, Guvernul nu mai poate emite
ordonante in domeniul in care a fost abilitat si nu mai poate sa revina asupra celor deja adoptate.
2. Regimul constitutional al ordonantelor de urgenta
Guvernul va adopta OUG care:
a) intervin in situatii extraordinare, care nu mai necesita existenta unei delegari
speciale, realizate printr-o lege speciala de abilitare, ele fiind adoptate in temeiul delegarii de ordin constitutional.
b) ordonanta de urgenta cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu votul majoritatii membrilor celor doua Camere, ceea ce conduce, implicit, la concluzia ca acest tip de ordonanta poate interveni in domenii ce fac obiectul legilor organice.
c) se supun obligatoriu aprobarii Parlamentului, intrand in vigoare numai dupa
depunerea spre dezbatere, in procedura de urgenta, la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea in Monitorul Oficial. Daca Parlamentul este in vacanta,
el se convoaca in mod obligatoriu, in termen de 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Aceasta este singura situatie in care Guvernul, care raspunde politic in fata Parlamentului, determina intrunirea acestuia in sesiune extraordinara pentru a discuta ordonanta de urgenta care a fost adoptata.
Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta se considera adoptata si se trimite celeilalte Camere, care decide tot in procedura de urgenta.
d) Ordonanta de Guvern nu poate intra in vigoare inainte de publicarea ei in
Monitorul Oficial, nepublicarea atragand dupa sine inexistenta actului, fara nici o exceptie.
e) Aprobarea sau respingerea ordonantei de Guvern se face printr-o lege, in care sunt cuprinse si ordonantele al caror efect a incetat conform articolului 115 (3), prin nerespectarea termenului de abilitare.
f) Constitutia revizuita, prin art. 115 alin. (6), introduce anumite limite ale
interventiei ordonantei de urgenta, respectiv domeniile in care Guvernul nu poate adopta astfel de acte normative
37. Raspunderea membrilor Guvernului
Regimul constitutional al angajarii raspunderii cuprinde:
a) obiectul angajarii raspunderii poate consta:
- intr-un program de guvernare;
- intr-o declaratie de politica generala;
- intr-un proiect de lege, fara a se preciza tipul de lege, respectiv organica sau
ordinara
b) angajarea raspunderii se poate face in fata celor doua Camere ale Parlamentului,
reunite in sedinta comuna.
c) Parlamentul are posibilitatea sa adopte o motiune de cenzura, in termen de trei zile de la data angajarii raspunderii.
d) Angajarea raspunderii Guvernului poate determina urmatoarele actiuni ale
Parlamentului, de care in mod implicit este legat si destinul juridic al problemelor care au facut obiectul angajarii raspunderii:
1) Parlamentul nu initiaza o motiune de cenzura in termenul de 3 zile inseamna nasterea prezumtiei tacite ca actele cu privire la care si-a angajat Guvernul raspunderea au fost acceptate.
2) Parlamentul initiaza o motiune de cenzura, ceea ce poate determina doua situatii:
- motiunea de cenzura este acceptata, ceea ce atrage demiterea Guvernului si implicit respingerea actelor respective;
- motiunea de cenzura este respinsa, ceea ce inseamna ca actele prezentate de Guvern au fost acceptate, ele devin obligatorii pentru Guvern, cand este vorba despre program si declaratia de politica generala, si respectiv aprobate, atunci cand este vorba despre un proiect de lege.
Textul revizuit al Constitutiei - art. 114 alin. (3) - ingaduie ca proiectul de lege sa fie modificat sau completat de Parlament, cu amendamentele acceptate de Guvern.
e) Presedintele se va comporta fata de proiectul de lege respectiv ca fata de orice alta lege, adoptata prin procedura obisnuita. El are, in acest fel posibilitatea:
- sa ceara reexaminarea legii de catre Parlament, situatie in care articolul 114 (4)
impune ca reexaminarea sa se faca in sedinta comuna a celor doua Camere;
- sa se adreseze Curtii Constitutionale, atunci cand apreciaza ca legea prezinta
anumite aspecte de neconstitutionalitate.
38. Administratia centrala de specialitate
39. Generalitati privind administratia centrala de specialitate
autoritate publica - orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale, care actioneaza in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public.
autoritatile publice se divid in:
- autoritati publice propriu-zise
- autoritati publice asimilate.
Administratia Publica Centrala de Specialitate cuprinde:
- Ministerele, organizate numai in subordinea Guvernului;
- Alte organe de specialitate, organizate in subordinea:
● Guvernului
● Ministerelor
● Sau ca autoritati administrative autonome.
Autoritatile Administratiei Publice Locale sunt urmatoarele:
- Consiliile Locale,
- Primariile,
- Consiliul Judetean.
- Presedintele Consiliului Judetean.
40. Categorii de autoritati centrale de specialitate
Categorii
a) ministerele, care se organizeaza numai in subordinea Guvernului;
b) alte organe de specialitate care se pot organiza :
- in subordinea Guvernului;
- in subordinea ministerelor;
- ca autoritati centrale autonome.
Administratia centrala de specialitate cuprinde doua categorii de organe:
1) organe subordonate, fiind vorba despre o subordonare fata de Guvern sau fata de ministere;
2) organe autonome centrale, care nu se afla in subordinea nici unei alte autoritati
administrative
Moduri de infiintare a organelor centrale de specialitate:
a) infiintarea, potrivit legii, a ministerelor;
b) infiintarea prin lege organica a autoritatilor centrale autonome;
c) prin acte ale Guvernului si ministerelor, carora le este recunoscuta competenta de a infiinta organe de specialitate in subordinea lor, in urmatoarele conditii:
- o asemenea competenta sa le fie recunoscuta expres de lege;
- sa se obtina avizul Curtii de Conturi .
41. Actele organelor administratiei centrale de specialitate
-membrii Guvernului indeplinesc acte si fapte juridice prin intermediul carora duc la indeplinire atributiile respective.
-in indeplinirea sarcinilor care le revin, ministerele emit ordine si instructiuni; ordinele pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual , pe cand instructiunile pot avea numai caracter normativ.
In practica se mai regasesc si multe altele, cum ar fi:
- Ministerul Finantelor emite precizari, norme tehnice, conventii;
- Banca Nationala care este autoritate centrala autonoma emite ordine, circulare,
principii, norme, norme metodologice, norme obligatorii etc
- Ministrii, la randul lor, emit si ei acte care poarta diferite denumiri, cum ar fi:
circulare, decizii, precizari, rezolutii, ordine, norme metodologice etc.
42. Principii de organizare si functionare a administratiei publice locale
Orice stat isi imparte teritoriul si populatia in anumite zone de interese - unitati administrativ-teritoriale care de-a lungul istoriei au purtat diverse denumiri: judet, tinut, regiune, oras, comuna, etc
In toate aceste unitati administrativ-teritoriale statul a creat autoritati publice, care sa-l reprezinte si sa actioneze in acestea pentru realizarea intereselor sale, dar si ale locuitorilor respectivi.
Statul a creat autoritati si la nivel central, care sa-l reprezinte si sa asigure realizarea intereselor care se pun la acest nivel
43. Principii constitutionale
A. Principiul descentralizarii
Descentralizarea serviciilor publice reprezinta transferarea unora din atributii din
competenta autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate catre un organism determinat, un serviciu public determinat, din unitatile administrativ-teritoriale
B. Principiul autonomiei locale
Autonomia locala este dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in interesul legii.
Colectivitatea locala reprezinta totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala.
Autonomia locala se exercita de consiliile locale si Primari, precum si de Consiliile Judetene, autoritati ale administratiei publice locale
C. Principiul deconcentrarii serviciilor publice
- consta in atribuirea competentei de a lua anumite decizii unor organe care isi exercita atributiile intr-o circumscriptie determinata si care raman supuse controlului ierarhic al autoritatilor centrale.
Serviciile deconcentrate sunt autoritati administrative care depind de un minister sau un alt organ al administratiei publice de specialitate, care beneficiaza de o anumita putere de decizie si care au competenta materiala specializata si o competenta teritoriala locala
D. Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale
Consiliile locale, consiliile judetene si Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct,secret si liber exprimat
Functiile si demnitatile publice,
civile si militare pot fi ocupate,in
conditiile legii de persoanele care au cetatenia romana
si domiciliul in
Consiliile locale si judetene se aleg pe circumscriptii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de lista, iar Primarii comunelor si oraselor se aleg pe circumscriptii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.
E. Principiul legalitatii
aplicat la administratia publica locala inseamna ca tot ce tine de aceasta, adica alegerea, constituirea, exercitarea atributiilor precum si adoptarea hotararilor sau emiterea altor acte administrative precum si orice alte activitati trebuie sa se desfasoare numai pe baza si in conformitate cu legea.
F. Principiul consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit
Primarul poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local, ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in conditiile legii.
44. Aspecte generale privind principiile constitutionale
Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe trei
principii
Principiul descentralizarii,
Principiul autonomiei locale,
Principiul deconcentrarii serviciilor publice.
Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul urmatoarelor principii:
Principiul autonomiei locale,
Principiul descentralizarii serviciilor publice,
Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale,
Principiul legalitatii,
Principiul consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit.
45. Autoritatile administratiei publice judetene
46. Consiliul judetean
Consiliu judetean se constituie ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct,secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale
Atributii principale:
coordoneaza activitatea consiliilor locale, in vederea realizarii serviciilor de interes judetean;
organizeaza si conduce serviciile judetene si aproba regulamentele de functionare a acestora;
adopta bugetul judetean si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
stabileste orientarile generale privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, precum si amenajarea teritoriului;
administreaza domeniul public si privat al judetului;
asigura construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor de interes judetean, precum si a drumurilor de legatura cu judetele vecine;
alege, dintre consilieri, presedintele, vicepresedintele si delegatia permanenta a consiliului judetean;
adopta regulamentul consiliului;
aproba statutul personalului din serviciile publice judetene, organigramele si numarul de personal;
stabileste impozite si taxe judetene, precum si taxe judetene pe timp limitat;
asigura conditii pentru organizarea si desfasurarea activitatilor stiintifice, cultural-artistice,
sportive si de tineret;
47. Atributiile Consiliului judetean
Are o dubla natura:
- de autoritate a autonomiei judetene;
- de autoritate a administratiei publice judetene.
a) atributii privind organizare si functionare a aparatului de specialitate a consiliului judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean.
b) atributii privind dezvoltarea economico- sociala a judetului
c) atributii privind gestionarea patrimoniului judetului.
d) atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine
e) atributii privind cooperarea interinstitutionala.
f) alte atributii prevazute de lege.
48. Presedintele consiliului judetean
Presedintele consiliului judetean are urmatorul statut:
indeplineste functia de reprezentare a judetului in relatiile
cu celelalte autoritati publice, cu persoane fizice sau juridice din
- raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene
- raspunde de buna functionare a aparatului propriu de specialitate pe care il conduce si controleaza, si care i se subordoneaza
-asigura respectarea prevederilor constitutiei, a legilor, si celorlalte acte juridice obligatorii si a hotararilor Consiliului judetean.
49. Mandatul, functionarea si actele Consiliului Judetean
Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani
- Forma de lucru a consiliului judetean este sedinta ordinara, care are loc in fiecare luna.
- se poate intruni si in sedinta extraordinara, ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin o treime din numarul consilierilor sau la solicitarea Prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean.
Sedintele consiliului judetean sunt legal constituite in prezenta majoritatii consilierilor judeteni in functie.
Actele consiliului judetean sunt hotararile
- ele se comunica in mod obligatoriu Prefectului, de catre secretarului judetului.
- sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instantele judecatoresti de contencios administrativ.
- se semneaza de catre presedinte sau de vicepresedintele care a condus sedinta si se contrasemneaza de catre secretar.
- sunt acte administrative supuse regimului juridic al actelor administrative, cu toate dimensiunile acestuia (caracter executoriu, se bucura de prezumtiile de legalitate, autenticitate si veridicitate etc),
pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual.
Presedintele consiliului judetean, organ unipersonal si executive, emite dispozitii, care pot avea atat caracter normativ cat, si caracter individual.
Aceste dispozitii devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta public (cele normative) sau sunt comunicate persoanelor interesate (cele individuale).
50. Raspunderea consiliului judetean
51. Dizolvarea de drept a consiliului local
Dizolvarea de drept a Consiliului judetean are loc in urmatoarele cazuri:
- consiliul judetean nu se intruneste timp de doua ?consecutiv;
- in situatia in care, in trei sedinte ordinare consecutive nu a adoptat nici o hotarare;
- in cazul in care numarul consilierilor s-a redus sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti.
52. Dizolvarea prin referendum a consiliului local
Referendumul este consultarea corpului electoral asupra unei probleme sau asupra unui text constitutional sau legal care vor deveni perfecte din punct de vedere juridic numai in cazul unui raspuns pozitiv
Referendumul se organizeaza in conditiile legii, ca urmare a cererii adresata Prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale judetului, sau, in cazul dizolvarii consiliului local al localitatii.
Referendumul judetean, ca si cel local, se organizeaza de catre o comisie numita prin ordin al Prefectului, compusa dintr-un reprezentant al Prefectului, un judecator, iar secretariatul este asigurat de institutia Prefectului.
El este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot.
53. Consiliul Local si Primarul
54. Consiliul Local
55. Statutul constitutional si legal al Consiliului Local
"Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale alese si Primarii alesi, in conditiile legii".
Consiliul local este calificat ca fiind una din autoritatile publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase. Ele reprezinta astfel o autoritate a autonomiei locale cu caracter deliberativ.
Consiliul local reprezinta o autoritate colegiala a administratiei publice locale, aleasa
in vederea solutionarii problemelor de interes local
56. Raporturile consiliului local cu celelalte autoritati ale administratiei
publice
Raporturile dintre administratia publica judeteana si cea locala se bazeaza pe urmatoarele principii:
- principiul autonomiei;
- principiul legalitatii;
- principiul responsabilitatii;
- principiul cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.
Intre administratia publica locala si cea judeteana nu exista raporturi de subordonare.
Raporturi de subordonare nu exista nici intre consiliul judetean si Prefect, consiliul local si Prefect, consiliul judetean si local si Guvern.
57. Componenta si constituirea consiliului local
Consiliile locale sunt organe deliberative ale autonomiei locale cu caracter colegial, fiind astfel formate din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
Prefectul este cel care stabileste, prin ordin, numarul consilierilor Acest numar variaza, in functie de numarul locuitorilor:
- 9consilieri pentru localitatile care au pana la 1.500 de locuitori
- 27 de consilieri pentru localitatile care au peste 400.000 de locuitori.
- Consiliul general al Municipiului Bucuresti are un numar de 31 consilieri
Validarea se face de catre judecatoria in a carei raza se afla unitatea administrativ teritoriala, de un judecator desemnat de presedintele instantei.
Constituirea consiliului local se realizeaza in termen de 25 de zile de la data cand au avut loc alegerile
Prefectul este cel care face convocarea consiliului nou ales in sedinta de constituire.
Pentru ca sedinta de constituire sa aiba caracter legal, se impune participarea majoritatii consilierilor alesi si validati
Conducerea lucrarilor de constituire se realizeaza de catre consilierul cel mai in varsta, asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri
58. Statutul consilierului local
Pentru a putea fi ales in functia de consilier sau de Primar trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
- implinirea varstei de 23 de ani inclusiv pana in ziua alegerilor;
- persoanelor respective sa nu le fie interzisa asocierea in partide politice;
- persoanele care
candideaza sa aiba cetatenia romana si
domiciliul in
- persoanele respective sa aiba domiciliul in unitatile administrativ teritoriale in care urmeaza sa fie alese
Functia de consilier este incompatibila cu :
a) functia de Primar sau vicePrimar;
b)functia de Prefect sau subPrefect;
c) calitatea de functionar public sau angajat cu contract de munca in aparatul propriu al consiliului local respectiv sau in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean
ori al Prefecturii din judetul respectiv;
d) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat,
administrator, membru in consiliul de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
e) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala de interes national care isi are sediul sau care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
f) functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
g) calitatea de senator sau deputat;
h) functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile assimilate acestora;
Mandatului consiliului local, care este de patru ani si se exercita de la data constituirii, pana la data constituirii consiliului nou ales
59. Atributiile consiliului local
Din punctul de vedere al competentei sale materiale (rationale materiale), consiliul local dispune de competenta materiala generala in unitatea administrativ-teritoriala in care a
fost ales si functioneaza.
Din punctul de vedere al competentei teritoriale (rationale loc), consiliul local are competenta locala limitata la unitatea administrativ-teritoriala respectiva.
a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al Primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local.
aproba statutul localitatii si regulamentul de organizare si functionare a consiliului local;
statul de functii al aparatului de specialitate al Primarului, al institutiilor si serviciilor publice de interes local;
exercita in numele localitatii, drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome.
b) atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului.
aproba, la propunerea Primarului, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare, bugetul local, contractarea sau garantarea de imprumuturi;
stabileste impozitele si taxele locale;
aproba documentatia pentru lucrarile de investitii, strategiile de dezvoltare economico sociala
duce la indeplinire masurile necesare in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor.
c) atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau
municipiului
hotaraste cu privire la modalitatile de punere in valoare a bunurilor proprietate publica sau privata a unitatii administrativ - teritoriale;
avizeaza sau proba documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism
atribuie denumiri de strazi, piete, obiective de interes local.
d) atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni;
asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice din domeniul educatiei, sociale, sanatate, cultura, sport, tineret, ordine publica, situatii de urgenta, protectia mediului, a monumentelor istorice, evidenta persoanelor, cai de comunicatie, canalizare si alte servicii prevazute de lege.
e) atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern.
hotaraste cooperarea sau asocierea cu alte unitati
administrativ teritoriale din
Atributiile principale ale consiliilor locale (comunale, orasenesti, municipale)
a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz;
stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;
b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in conditiile legii;
d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii;
e) aproba, la propunerea Primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;
g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii;
h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei sau orasului, dupa caz, in conditiile legii;
i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes local; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii,
conducatorii serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice din
subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local; exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
k) analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si financiare necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase;
l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes local;
m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru
lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare in vederea realizarii
acestora
n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa; urmareste si controleaza activitatea acestora;
o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar insuficient, acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;
q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de imbunatatire a activitatii acestora;
r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in conditiile legii;
s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local;
v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetatean de onoare al comunei sau al orasului;
x) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea comunei sau orasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari;
y) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
z) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii.
60. Functionarea consiliului local
Forma de lucru a consiliului local este sedinta ordinara, care are caracter lunar, la cererea
Primarului.
Exista si sedinte extraordinare, care pot avea loc ori de cate ori este necesar, la cererea Primarului sau a o treime din numarul membrilor consiliului.
Pentru a fi legal constituite, legea impune prezenta majoritatii consilierilor in functie
Sedintele sunt conduse de un presedinte de sedinta, ales pentru o perioada de 3 luni, care va conduce sedintele consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta.
Se utilizeaza doua modalitati de vot:
-votul deschis, este cel care permite identificarea votantului. In acest caz, libertatea acestuia este ingradita de posibilitatea de a suporta diverse consecinte, ca urmare a vointei exprimate;
-votul secret, este cel care asigura anonimatul votantului, astfel incat libertatea de vointa a votantului este respectata
Lucrarile fiecarei sedinte sunt consemnate intrun proces-verbal, semnat de consilierul care conduce sedinta si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
61. Actele consiliului local
Consiliul local adopta hotarari, care se comunica in mod obligatoriu Primarului localitatii si Prefectului judetului.
Cu votul majoritatii membrilor prezenti se adopta acele hotarari care privesc bugetul local, contractarea de imprumuturi, impozite si taxe locale, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau transfrontaliera.
Hotararile privind patrimoniul se adopta cu votul a doua treimi din numarul total al consilierilor in functie.
Hotararile consiliului local se semneaza de catre presedintele de sedinta si se contrasemneaza de secretar.
Din punctul de vedere al naturii lor juridice, hotararile consiliului local sunt acte administrative, care pot avea caracter normativ sau individual.
In functie de acest caracter poate fi stabilita data intrarii in vigoare a hotararii, fiind
vorba despre:
* data aducerii la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ;
* data comunicarii hotararilor cu caracter individual.
62. Raspunderea consilierilor
Forme ale raspunderii consilierilor:
a) o raspundere administrativ disciplinara, care se poate concretiza in urmatoarele sanctiuni:
- suspendarea de drept din functie a consilierului, care poate interveni numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv
b) o raspundere administrativ patrimoniala, care intervine in baza articolelor 52 si 126 (6) din Constitutie si a Legii nr. 554/2004;
c) o raspundere penala, care poate atrage dupa sine, interventia suspendarii consilierului impotriva caruia s-a luat masura arestarii preventive.
63. Primarul
Comunele si orasele au cate un Primar si un vicePrimar, iar orasele resedinta de judet, cate 2 vicePrimari, alesi in conditiile legii. VicePrimarii nu pot fi in acelasi timp si consilieri. Primarul
participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
Primarii sunt alesi de populatia cu drept de vot din unitatea administrativ - teritoriala respectiva, pe baza scrutinului uninominal.
Primarul fiind definit ca autoritate executiva, el are drept principale atributii organizarea executarii si executarea in concret a legilor, hotararilor de guvern, precum si a hotararilor consiliului local.
Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza.
Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile legii.
64. Statutul Primarului
Primarul reprezinta autoritatea administratiei publice cu character executiv
Dublu statut al Primarului:
a) autoritatea care reprezinta colectivitatea teritoriala care l-a ales, sau, intro formula consacrata in limbajul juridic francez "agent al colectivitatii teritoriale";
b) autoritate ce reprezinta puterea statala la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, sau, in acelasi limbaj, "agent al statului" la nivelul comunei, orasului (municipiului).
65. Mandatul Primarului
Este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului in fata consiliului local pana la data depunerii juramantului de catre Primarul nou ales .
Mandatul poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
66. Incompatibilitatile functiei de primar
Functia de primar este incompatibila cu:
a) functia de consilier local;
b) functia de Prefect sau subPrefect;
c) calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca, indiferent de durata acestuia;
d) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat,
administrator, membru in consiliul de administrataie sau cenzor sau orice functie de conducere sau de executie la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, la regiile autonome de interes national sau local, la companiile si societatile nationale, precum si la institutiile publice;
e) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala;
f) functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes national;
g) calitatea de comerciant persoana fizica;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) calitatea de senator sau deputat;
j) functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta functie asimilata acestora;
k) orice alte
functii publice sau activitati remunerate, in
neguvernamentale
Pe durata exercitarii mandatului, Primarul nu poate detine functia de consilier judetean.
67. Atributiile Primarului
Principalele atributii ce revin Primarului sunt:
a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean;
b) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe Prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local ia masuri pentru
organizarea acestei consultari, in conditiile legii;
d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari, privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si informari asupra modului de aducere la
indeplinire a hotararilor consiliului local;
e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;
f) exercita functia de ordonator principal de credite;
g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate;
h) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii economici si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea fiind obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre;
i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii;
j) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;
k) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;
l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica;
m) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in conditiile legii;
o) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;
p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local;
q) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului,
instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii;
r) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora;
s) conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social;
s) indeplineste functia de ofiter de stare civila;
t) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;
t) propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate;
u) numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes local;
v) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei sau al orasului;
x) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;
y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
68. Actele Primarului
Primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.
Se comunica in mod obligatoriu Prefectului, in cel mult 5 zile lucratoare de la semnare.
69. Raspunderea Primarului
Regimul juridic al raspunderii Primarului este guvernat de urmatoarele principii:
a) in exercitarea atributiilor sale, Primarul este ocrotit de lege, ceea ce nu exclude interventia unor forme de raspundere.
Articolul 66(1) prevede ca Primarul indeplineste o functie de autoritate publica.
b) se instituie, prin articolul 154, o raspundere administrativa, civila, contraventionala sau penala, dupa caz, pentru primar, viceprimar, consilieri, prefecti, subprefecti, secretari generali, precum si pentru personalul din aparatul propriu pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor care le revin, potrivit legii.
c) legea consacra doua sanctiuni specifice raspunderii administrativ disciplinare a Primarului, si anume suspendarea din functie si demiterea.
70. VicePrimarul
VicePrimarul este ales in mod indirect, respectiv de catre consiliul local, cu votul majoritatii consilierilor in functie. Durata mandatului vicePrimarului este egala cu durata
mandatului consilierilor.
Organul care l-a ales pe viceprimar este indrituit sa-l si schimbe din functie.Hotararea de schimbare a vicePrimarului se ia de majoritatea consilierilor in functie, la propunerea Primarului
sau a o treime din numarul consilierilor
VicePrimarul este subordonat Primarului si inlocuitorul de drept al acestuia.
Pe durata exercitarii mandatului de vicepriumar, acesta isi pastreaza si statutul de consilier local, fara a beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut.
In caz de vacanta a functiei de primar, atributiile sale sunt exercitate de drept de catre viceprimar, sau de unul din viceprimari, pe care consiliul local l-a desemnat cu votul secret al majoritatii membrilor sai, in cazul in care sunt doi viceprimari. In acelasi mod va fi desemnat si consilierul care urmeaza sa indeplineasca atributiile vicePrimarului care a fost desemnat sau exercita de drept atributiile Primarului.
71. Secretarul unitatii administrativ -teritoriale
Fiecare unitate administrativ teritoriala (comuna, oras, municipiu, judet) si fiecare subdiviziune a municipiilor are un secretar, salarizat din bugetul local.
Secretarul unitatii administrativ teritoriale are astfel statut de functionar public de conducere, dupa cum urmeaza:
legea impune studii superioare juridice sau administrative pentru functia de secretar;
se consacra in mod expres interdictia pentru secretarii unitatilor administrativteritoriale de a putea fi membri ai unui partid politic, sub sanctiunea eliberarii din functie, precum si aceea de a fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu Primarul sau cu vicePrimarul, respectiv cu presedintele sau a vicepresedintii consiliului judetean;
recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea sau incetarea raportului de serviciu al functionarului public si regimul disciplinar care i se aplica este cel prevazut de Lgea nr.
188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare;
Secretarul unitatii administrativ- teritoriale indeplineste urmatoarele atributii,
a) avizeaza, pentru legalitate, dispozitiile Primarului, presedintelui consiliului judetean, hotararile consiliului local si a celui judetean;
b) participa la sedintele consiliului local si a celui judetean;
c) asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre autoritatile autonome locale si judetene si intre acestea si Prefect;
d) organizeaza arhiva si evidenta statistica a hotararilor consiliului local si a celui judetean, a dispozitiilor Primarului si presedintelui consiliului judetean;
e)asigura transparenta si comunicarea catre autoritatile si institutiile publice, persoanele interesate, a actelor cerute in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.
f) pregateste sedintele consiliilor locale si judetene, intocmeste procesul verbal de sedinta, redacteaza hotararile.
72. Serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate
Consiliul local poate sa infiinteze si sa organizeze institutii si servicii publice de interes local, in conformitate cu specificul si nevoile locale, cu respectarea legii si in limita fondurilor financiare de care dispune fiecare unitate administrativ-teritoriala.
Servicii publice pot fi desfasurate si de persoanele private, in aceste conditii fiind aplicabile prevederile dreptului administrativ privind concesiunea, inchirierea sau administrarea de bunuri si servicii.
Aparatul propriu de specialitate al Primarului se numeste si se elibereaza din functie de catre primar, iar personalul din serviciile publice ale comunei sau orasului se numesc sau se elibereaza din functie de catre conducatorii acestor servicii, in conditiile legii.
Primarie reprezinta o structura functionala cu activitate permanenta, formata din primar, viceprimar, secretar, aparatul propriu de specialitate al Primarului.
Primaria are misiunea de a duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile Primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
73. Administratorul public
Administratorului public ii pot fi delegate de catre primar atributii de coordonare a aparatului propriu de specialitate sau a serviciilor publice de interes local precum si calitatea de ordonator principal de credite.
74. Prefectul
Constitutia adoptata in anul 1991 prevede: "Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitaŃile administrativ-teritoriale".
Prefectului i s-au stabilit sarcini de administratie generala, cum ar fi:
coordonarea pe plan local a activitatii serviciilor teritoriale ale ministerelor,
exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor administrative ale autoritatilor publice locale.
Prefectul este un organ unipersonal al administratiei publice, investit cu o competenta materiala generala si teritoriala limitata la nivelul judetului in care functioneaza.
"Prefectul este ajutat de un subPrefect".
Conditiile cerute de lege persoanei fizice pentru numirea in functia de Prefect sau subPrefect "studii superioare si varsta de cel puŃin 30 de ani". Aceste conditii sunt cumulative si obligatorii
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice.
Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al Primarului, in cazul in care considera actul ilegal.
75. Numirea si eliberarea din functie a Prefectului. Incompatibilitati
Numirea si eliberarea din funcŃie a Prefectului se face prin hotarare de Guvern. Legea impune conditia pentru Prefect de a avea studii superioare de lunga durata.
Functia de Prefect este incompatibila cu:
a) calitatea de deputat sau senator;
b) functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti;
c) functia de consilier local sau de consilier judetean;
d) o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial;
e) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru in consiliul de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;
f) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la litera e);
g) functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la litera e);
h) calitatea de comerciant persoana fizica;
i) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
j) o
functie politica incredintata de un stat strain, cu
exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile
la care
76. Atributiile Prefectului
Atributii principale
- asigura realizarea intereselor nationale, respectarea legilor si a ordinii publice;
- exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative autoritatilor publice locale si judetene;
- avizeaza numirea sau eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate in judete si in municipiul Bucuresti;
- dispune luarea masurilor corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor cetatenilor, prin organele legal constituite;
- raspunde, in conditiile stabilite de lege, de pregatirea si aducerea la indeplinire a masurilor de aparare care nu au un caracter militar; autoritatile militare si organele locale ale Ministerului de Interne au obligatia sa informeze pe Prefect asupra oricaror problem care pot avea importanta pentru judet;
- prezinta, anual, Guvernului un raport asupra starii generale economice, sociale, culturale si administrative a judetului.
Alte atributii prevazute de lege
- convocarea consiliilor locale in sedinta de constituire
- numirea si eliberarea din functie a secretarilor consiliilor comunale si orasenesti
- convocarea consiliului judetean in sedinta de constituire
- asistarea la sedintele delegatiei permanente a consiliului judetean
-convocarea comisiei administrative
Prefectul emite ordine, in conditiile legii. Ordinele Prefectului sunt acte administrative de autoritate. Ele pot fi normative sau individuale.
Ordinele Prefectului care stabilesc masuri cu caracter tehnic si de specialitate, sunt emise dupa consultarea organelor sau serviciilor de specialitate si sunt contrasemnate de conducatorii acestora.
77. Oficiile Prefecturale
Prefectul poate organiza prin ordin, in cadrul numarului de posturi si al fondurilor aprobate anual, oficii Prefecturale cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor.
Oficiile Prefecturale sunt parti componente ale institutiei Prefectului. Ele sunt conduse de un sef al oficiului Prefectural, a carui functie este echivalenta cu cea de director executiv.
Colegiul Prefectural se compune din Prefect, subprefecti si conducatorii serviciilor deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului care isi au sediul in judetul respectiv.
Atributiile colegiului Prefectoral privesc armonizarea activitatii serviciilor deconcentrate care isi au sediul in judetul respectiv, precum si implementarea programelor, politicilor, strategiilor si planurilor de actiune ale Guvernului la nivelul judetului sau al localitatilor acestuia.
