Analiza structurii comertului exterior romanesc

Analiza structurii comertului exterior romanesc

Analiza structurii comertului exterior romanesc reprezinta una dintre componentele esentiale pentru intelegerea procesului evolutiei si dezvoltarii acestuia precum si a gradului de integrare si participare al economiei nationale la schimburile economice internationale. Avand in vedere efectele de durata induse prin desfasurarea activitatilor de comert international, analiza atenta a acestora constiuie o necesitate in vederea cresrii conditiilor pentru o crestere solida atat la nivel macroeconomic, pentru intreaga economie nationala,  cat si la nivel microeconomic, pentru o firma, indiferent de domeniul de activitate al acesteia.

Realizarea unei analize pertinente presupune utilizarea unor tehnici specifice aplicate unor domenii specifice. Dintre acestea se desprind modelele de analiza-diagnostic ale realizarii cometului exterior si de determinare a factorilor de influenta asupra acestuia. Un loc important in cadrul analizei trebuie acordat studierii mecanismului de formare al preturilor pe plan international in conditiile, pe de o parte, a unei concurente tot mai accentuate pe pietele externe si, pe de alta parte, a rolului de element de competitivitate (diferentiere) jucat de pret pe aceste piete.

Alte domenii importante ale analizei sunt cele ale rentabilitatii si eficientei realizarii comertului exterior in contextul unui grad de competitivitate maxima atat pentru export cat si pentru import. Din punct de vedere al competitivitatii la export trebuie abordate distinct efectele generate de factorii de propulsie ('push efect' - de 'impingere' a exporturilor pe pietele internationale), respectiv de atractie ('pull efect' - de 'atragere' a unor potentiali importatori inspre produsele realizate la nivelul economiei nationale sau al firmei).

Nu in ultimul rand trebuie abordate si aspectele asociate elementelor financiar-contabile ale activitatii de comert exterior. Din aceasta perspectiva intereseaza in mod deosebit maniera de utilizare a resurselor financiar-valutare in procesul derularii (finantare, creditare, decontare) tranzactiilor de comert exterior. Totodata, urmeaza sa fie analizat si nivelul profitului, ca indicator sintetic al eficientei intregii activitati economice si, implicit al celei de comert exterior.

Desigur, instrumentele de analiza enumerate mai sus sunt aplicabile atat la nivel macroeconomic cat si la nivel microeconomic. In cazul nostru, vom realiza o analiza distincta, pentru export si import, a structurii comertului exterior romanesc folosind datele preluate din Anuarul statistic al Romaniei pentru anul 1996.

1. Structura exportului romanes

Pentru a surprinde cat mai bine evolutiile iregistrate la nivelul

exporturilor romanesti in perioada 1990-1996 vom realiza o analiza comparativa a structurii lor, in 1990 si, respectiv 1995. Principalele categorii specifice de produse exportate in 1990, respectiv 1995 sunt redate in

tabelul 3.

Datele care urmeaza in tabelul 3 sunt preluate din Anuarul statistic al Romaniei pe 1996, editat de Comisia Nationala pentru Statistica, paginile 608-612.

Tabel 3. Structura exportului Romaniei, conform sistemului armonizat de descriere si codificare (SH), in 1990 si 1995 (in milioane dolari si %) 

Analizand datele cuprinse in tabelul de mai sus sedesprind  o serie de concluzii interesante referitoare la evolutia comparativa a structurii exporturilor romanesti in perioada imediat urmatoare momentului Decembrie 1989, respectiv dupa 6 ani de tranzitie, la finele anului 1995.

Exporturile romanesti ale anului 1990 purtau, in mod evident, amprenta  perioadei specifice economiei centralizate, in special din punct de vedere al naturii produselor. Astfel, predominau mai ales produsele caracterizate printr-un grad redus de prelucrare industriala dar, concomitent, si printr-un consum energetic ridicat asociat producerii acestora. In aceste conditii, exporturile romanesti nu reprezentau o sursa consistenta de obtinere a unor venituri care sa permita o dezvoltare sanatoasa a agentilor economici si, implicit a economiei nationale.

Principalele grupe de produse exportate in 1990 includeau:

*produse minerale (sare, sulf, pietre, ipsos, var si ciment, combustibilii si uleiurile minerale, materiile bituminoase), volumul exportului acestora atingand 1136 milioane dolari si o pondere de 19,7 % din totalul exporturilor.

Principala categorie de produse exportate in cadrul acestei grupe a fost

aceea a combustibililor si uleiurilor minerale, respectiv a materiilor bituminoase, cu 1048 milioane dolari, respectiv 92,2 % din totalul grupei;

*metalele comune si articolele realizate din acestea (fonta, fier, si otel, produse

din fonta, fier si otel, aluminiu si produse din aluminiu), volumul exporturilor acestora atingand 949 milioane dolari si o pondere de 16,4 % din totalul exporturilor.

Principala categorie de produse exportate la nivelul grupei a fost aceea a fontelor, fierului si otelului, cu 522 milioane dolari, respectiv 55 % din totalul categoriei;

*masinile, aparatele si echipamentele electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile, volumul exporturilor acestora atingand 947 milioane dolari reprezentand 16,4 % din totalul acestora.

Principala categorie de produse exportata la nivelul acestei grupe era aceea a reactorilor nucleari, boilerelor, masinilor si dispozitivelor mecanice (790 milioane dolari, 83,4 % din totalul grupei).

* mijloacele si materialele de transport (incluzand vehiculele si echipamentele pentru caile ferate si de comunicatii, automobilele, tractoarele si alte vehicule terestre, vapoare, nave si alte structuri plutitoare) atingand un volum de 770 milioane dolari si o pondere de 13,3 % din totalul exporturilor, rezultate sustinute mai ales de categoria automobile, tractoare si alte vehicule terestre detinand 65 % din totalul grupei.                  

La o distanta semnificativa de aceste patru grupe de produse era plasata grupa produselor textile si a articolelor textile incluzand filamente sintetice sintetice si artificiale, fibre sintetice sau artificiale discontinue, articole si accesorii de imbracaminte, atingand un volum de 573 milioane dolari reprezentand 9,9 % din totalul exporturilor romanesti.                        

In ceea ce priveste restul grupelor de produse se remarca o participare redusa in cadrul exporturilor, iesind in evidenta grupele 'marfuri si produse diverse' cu 413 milioane dolari, reprezentand 7,1 % din totalul exporturilor (avand ca suport categoria 'mobila, articole de iluminat si alte articole similare' detinand 89,6 % din totalul grupei), respectiv 'produse din lemn - exclusiv mobilier' cu 180 milioane dolari si 3,1 % din totalul exporturilor.                 

Anul 1995 a adus o restructurare a exporturilor romanesti, caracterizata atat prin modificarea principalelor grupe de produse exportate cat si printr-o participare a mai multor ramuri economice (grupe de produse) la realizarea acestuia. Din pacate, unele dintre grupele de produse exportate au cunoscut un declin semnificativ reducandu-si contributia la realizarea unui volum semnificativ al exporturilor romanesti.           

Principalele grupe de produse exportate in 1995 erau urmatoarele:

* grupa produselor textile si a articolelor din textile, incluzand filamentele sintetice sau artificiale, fibrele sintetice sau artificiale discontinue si articolele si accesoriile de imbracaminte si reprezentand 1570 milioane dolari si 19,8 % din totalul exporturilor. Contributia cea mai semificativa   a revenit ultimei categorii de produse cu 1340 milioane dolari, reprezentand 85,3 % din totalul grupei;

*grupa metalelor comune si a articolelor din acestea, incluzand fonta, fierul si otelul, produsele realizate din acestea si aluminiul si produsele realizate din aluminiu, reprezentand 1437 milioane dolari si 18,2 % din totalul exporturilor. Ca si in 1990, principala contributie a revenit categoriei fonta, fier si otel, cu 912 milioane dolari, respectiv 63,5 % din totalul grupei;

* grupa produselor minerale, incluz=nd articole ca sarea, sulful, pietre, ipsos, var si ciment, combustibili si uleiuri minerale, materii bituminoase, cu 731milioane dolari reprezentand 9,2 % din totalul exporturilor. Cu 628 milioane dolari reprezentand 85,9 % din totalul grupei, categoria combustibili, uleiuri minerale, materii bituminoase a asigurat practic participarea grupei in cadrul exportului.

*grupa produselor chimice, incluzand produse anorganice si organice, respectiv ingrasaminte, cu un volum de 722 milioane dolari reprezentand 9,1 % din totalul exporturilor.

O participare remarcabila la realizarea exporturilor romanesti este aceea a grupelor 'masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile', cu 656 milioane dolari, reprezentand 8,3 % din totalul exporturilor si 'incaltaminte, palarii, umbrele si articole similare', cu 428 milioane dolari, reprezentand 5,4 % din totalul exporturilor romanesti ale anului 1995.

O evolutie nefavorabila au cunoscut, in perioada 1990-1995, o serie de grupe de produse avand contributii semnificative la inceputul intervalului analizat in formarea exporturilor romanesti. Din acest punct de vedere se distinge grupa 'mijloace si materiale de transport'' al carei volum global s-a redus de la 770 milioane dolari la 428 milioane dolari, respectiv de la 13,3 % la 5,4 % din totalul exporturilor romanesti, reducere determinata de diminuarea de peste 6 ori a exporturilor de vehicule si echipamente pentru caile ferate si de comunicatii si de peste 2,5 ori a celor de automobile, tractoare si alte vehicule terestre.

Tot nefavorabila poate fi apreciata si evolutia inregistrata la nivelul grupei 'masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunet sau imagine', al carei declin s-a concretizat in reducerea volumului global al exporturilor de la 947 milioane dolari la 656 milioane dolari, respectiv de la 16,4 % la 8,3 % din totalul exporturilor romanesti.                          

In concluzie, se poate afirma ca evolutia ascendenta in plan cantitativ a exporturilor romanesti in perioada 1990-1995 ascunde o serie de elemente cu caracter negativ referitoare la structura acestora. Perioada analizata este una a unei cresteri insuficiente a exporturilor comparativ cu potentialul economiei nationale, reflectand semnificativ problemele cu care se confrunta atat aceasta cat si agentii economici romani pe pietele internationale. Pe de alta parte, structura exporturilor romanesti reflecta si tendintele de restructurare ale ramurilor economiei nationale, care au condus la declinul unora respectiv la ascensiunea altora. Nu in ultimul rand, trebuie amintite modificarile generate de reorientarea geografica a comertului exterior si, implicit, a exporturilor romanesti, incercarea de penetrare a altor piete decat cele 'uzuale' pentru produsele romanesti soldandu-se cu reusite sau, dimpotriva, cu esecuri sau, cel putin, limitari ale accesului la nivelul acestora.      

2. Structura importurilor romanesti

Evolutia importurilor romanesti in perioada 1990-1995 a urmat in linii generale aceleasi coordonate ca si in cazul exporturilor, crescand de la 5793 milioane dolari - in 1991 - (dupa un varf de 9202 milioane inregistrat la finele anului 1990) la 10278 milioane dolari in 1995.                         

Pentru a surprinde evolutia structurala a importurilor romanesti vom realiza o analiza comparativa a acestora in 1991 si, respectiv, 1995. Principalele categorii specifice de produse importate in 1991, respectiv 1995 sunt redate in tabelul 4. Am considerat necesara excluderea din analiza a rezultatelor anului 1990 datorita  modului specific in care au fost realizate acestea (determinate de decizia guvernantilor de a forta, pe de o parte, importurile de bunuri de consum ca o compensatie a perioadei de privatiuni in consum de dinainte de 1990 si, pe de alta parte, a importurilor de materii prime necesare industriei romanesti, sistate inainte de 1989).

Datele incluse in tabelul 3 sunt preluate din Anuarul statistic al Romaniei pe 1996, editat de Comisia Nationala pentru Statistica, paginile 612-617.

Tabel 4. Structura importului Romaniei, conform sistemului armonizat de descriere si codificare (SH), in 1990 si 1995 (milioane dolari si %)

Din analiza datelor cuprinse in tabelul de mai sus se desprind cateva concluzii interesante referitoare la evolutia comparativa a structurii importurilor romanesti in perioada 1990-1995.                         

Importurile romanesti ale anului 1991 reflecta in mod evident realitatile economiei romanesti aflata la inceputul perioadei de tranzitie. Principalele produse importate erau  cele destinate prelucrarii industriale (diferite materii prime si echipamente industriale, al caror import fusese sistat catre sfarsitul anilor '80 in incercarea disperata de a limita efortul valutar al statului cautand sa-si achite intr-un ritm fortat datoria externa, acestea fiind secondate de bunuri de consum alimentare sau nealimentare). In aceste conditii, importurile romanesti au constituit o sursa de dezechilibru macroeconomic prin contributia lor la crearea si extinderea deficitului balantei comerciale nationale, efectele asociate propagandu-se la nivelul intregii economii nationale.

Principalele grupe de produse importate in 1991 includeau:

* grupa 'produse minerale' (sare, sulf, pietre, ipsos, var si ciment, combustibilii si uleiurile minerale, materiile bituminoase), volumul importului acestora atingand 2626 milioane dolari si o pondere de 45,3 % din totalul importurilor.

Principala categorie de produse importate in cadrul acestei grupe a fost aceea a combustibililor si uleiurilor minerale, respectiv a materiilor bituminoase, cu 2297 milioane dolari, respectiv 87,5 % din totalul grupei;

*grupa 'masini, aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat si reprodus sunet si imagine', volumul importurilor acestora atingand 838 milioane dolari si o pondere de 14,5 % din totalul importurilor.

Principala categorie de produse importate la nivelul grupei a fost aceea a reactorilor nucleari, boilerelor, masinilor si dispozitivelor mecanice, cu 556 milioane dolari, respectiv 66,3 % din totalul categoriei;

*grupa 'produse chimice', incluzand produse anorganice sau organice si ingrasaminte chimice, volumul importurilor acestora atingand 410 milioane dolari reprezentand 7,1 % din totalul acestora.

Principala categorie de produse importate la nivelul acestei grupe era aceea aingrasamintelor chimice (235 milioane dolari, 57,3 % din totalul grupei).In apropierea acestor grupe de produse se plasau grupele produselor

vegetale (inclusiv fructe comestibile), cu 369 milioane dolari reprezentand 6,4 % din volumul total al importurilor, respectiv produsele alimentare, bauturile si tutunul atingand un volum de 360 milioane dolari reprezentand 6,2 % din totalul importurilor romanesti.                          

Anul 1995 a adus, in mod similar cu situatia exporturilor, o restructurare a importurilor romanesti, caracterizata in principal printr-o stabilitate a acestora la nivelul principalelor grupe de produse importate dar, concomitent, si printr-o diversificare a grupelor de produse importate. Din pacate, aceste importuri au servit intr-o pondere mai mare consumului decat unor utilizari productive generand astfel efecte macroeconomice negative, resimtite la nivelul economiei nationale.                      

Principalele grupe de produse importate in 1995 erau urmatoarele:

* grupa 'produse minerale' (sare, sulf, pietre, ipsos, var si ciment, combustibili si uleiurile minerale, materiile bituminoase), volumul importului acestora atingand 2484 milioane dolari si o pondere (redusa la jumatate fata de anul 1991) de 24,2 % din totalul importurilor.

Principala categorie de produse importate in cadrul acestei grupe a fost aceea a combustibililor si uleiurilor minerale, respectiv a materiilor bituminoase, cu 2195 milioane dolari, respectiv 88,4 % din totalul grupei;

*grupa 'masini, aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat si reprodus sunet si imagine', volumul importurilor acestora atingand 2113 milioane dolari si o pondere de 20,5 % din totalul importurilor.

Principala categorie de produse importate la nivelul grupei a fost aceea a reactorilor nucleari, boilerelor, masinilor si dispozitivelor mecanice, cu 1424 milioane dolari, respectiv 67,4 % din totalul categoriei;

*grupa 'produse textile si articole din textile', incluzand filamentele sintetice sau artificiale, fibrele sintetice sau artificiale discontinue si articolele si accesoriile de imbracaminte, reprezentand 1209 milioane dolari si 11,8 % din totalul importurilor. Repartizarea pe categorii de produse in interiorul grupei a fost relativ echilibrata, importurile servind atat pentru alimentarea pietei bunurilor de consum cat si pentru asigurarea cu resurse a sectorului consumului intermediar.

*grupa 'produse chimice', incluzand produse anorganice si organice, respectiv ingrasaminte, cu un volum de 926 milioane dolari reprezentand 9,0 % din totalul importurilor si fiind, de asemenea uniform repartizate in interiorul grupei.

Contributii semnificative la realizarea importurilor romanesti au avut si grupele 'produse alimentare, bauturi si tutun', cu 581 milioane dolari, reprezentand 5,6 % din totalul importurilor si 'metale comune si articole realizate din acestea', cu 549 milioane dolari, reprezentand 5,3 % din totalul importurilor romanesti ale anului 1995.                  

Daca pentru exporturile romanesti reducerile inregistrate la nivelul unor grupe de produse au constituit o regula, exceptiile nefacand altceva decat sa o confirme, in cazul importurilor se pare ca aceasta regula functioneaza exact invers: in general, acestea au crescut pentru toate grupele de produse. Excep]ia notabila din acest punct de vedere este accea a grupei 'produse vegetale', volumul importurilor reducandu-se de la 369 milioane dolari la 154 milioane dolari, respectiv de la o pondere, in totalul importurilor, de 6,4 % la 1,5 %.   

In concluzie, se poate afirma ca perioada 1990-1995 a fost una a

importurilor semnificative pentru economia romaneasca. Din pacate, orientarea acestora nu a fost intotdeauna realizata pentru a le valorifica in circuitul prelucrarii industriale ci, mai degraba, pentru a satisface o serie de nevoi de consum. Consecintele generate astfel au afectat economia nationala, pe de o parte prin descurajarea productiei interne a unor bunuri similare inlocuite in consum prin bunuri importate dar, pe de alta parte, si prin reducerea gradului de competitivitate a exporturilor romanesti, acestea ajungand sa inglobeze in structura lor peste 60 % componente provenind din import.In ambele cazuri, consecinta principala a fost cresterea preturilor produselor atat pe piata interna cat si pe piata externa si, implicit, reducerea consumului intern si ingreunarea accesului prioduselor romanesti pe pietele externe.

Perioada analizata este una a unei cresteri insuficiente a exporturilor comparativ cu evolutia accentuata a importurilor fiind specifica unei economii aflate la limita unei crize macroeconomice. Rezultatele pozitive ale procesului de tranzitie trebuie sa includa si o serie de mutatii in sfera comertului exterior romanesc, prin transformarea exportului intr-o sursa de inputuri financiare necesare economiei nationale respectiva importului intr-o sursa de asigurare al unui nivel de consum (final sau intermediar) adecvat cerintelor pietei interne.