Tipologia leasingului. Avantaje si limite.

Tipologia leasingului. Avantaje si limite.

Clasificarea operatiunilor de leasing

Extinderea operatiunilor de leasing in lume a dus la modalitati diferite de organizare si finantare a lor, cuprinse intr-un sistem de criterii de clasificare a acestor operatiuni.

1. Pe plan mondial, din punctul de vedere al tipologiei operatiunilor de leasing, cea mai utilizata clasificare imparte acest tip de operatiuni in doua mari categori: operatiuni de leasing financiar si operatiuni de leasing operational. Daca aceasta clasificare este generalizata la nivel mondial, nu acelasi lucru putem spune despre criteriile are stau la baza acestei clasificari, criterii ce difera de la tara la tara, dar care in linii generale respecta aceleasi principii

1. Leasingul financiar

In aceasta forma de leasing exista trei parti: finantatorul, utilizatorul si, respectiv, furnizorul bunului. Utilizatorul selecteaza bunul si negociaza pretul si termenul de livrare cu furnizorul, apoi negociaza conditiile de incheiere a contractului de leasing cu finantatorul. Finantatorul (de regula o firma de leasing) achizitioneaza bunul vizat si il ofera utilizatorului prin contract de leasing.

O forma particulara este leasing-ul parghie. Finantatorul furnizeaza celui care da cu chirie o mare parte din fonduri necesare pentru achizitionarea bunului respectiv. Cel care da cu chirie trebuie sa ramburseze imprumutul contractat pentru achizitia bunului. Redeventa contractului de leasing variaza functie de conditiile financiare in care a fost obtinut imprumutul.

O operatie de leasing poate fi clasificata drept financiara daca:

- riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing;

- partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;

- perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata normata de utilizare a bunului, chiar daca in final dreptul de proprietate nu este transferat.

- ratele lunare sunt compuse din capital si dobanda, la care se aplica TVA-ul;

se pot deduce cheltuielile cu: dobanda, amortizarea si diferentele rezultate din cursul valutar;

- bunurile ce fac obiectul contractului de leasing se inregistreaza ca mijloace fixe in contabilitatea utilizatorului;

- la finele contractului de leasing, utilizatorul are posibilitatea de a alege intre a returna bunul, a-l achizitiona sau a prelungi contractul de leasing;

- contractul se incheie pe asa numita durata de baza( prima inchiriere) care de obicei, coincide cu durata normala de utilizare a bunului;

- la incheierea contractului se specifica cine este responsabil de plata reparatiilor, intretinerii, impozitelor, asigurarilor si altor cheltuieli. De obicei, sarcina platii acestor cheltuieli revine locatarului caz in care contractul se numeste net, iar daca sarcina revine locatorului, leasing-ul se numeste si full-service sau mentenanta.

Trebuie remarcat, astfel, ca in general o operatie de leasing financiar este indreptata catre achizitia bunului finantat. Oricum, fie datorita duratei mari de utilizare, fie datorita sumelor mari achitate de Utilizator se poate usor constata ca Utilizatorul, la finele contractului, poate considera practic proprietatea asupra bunului ca fiind asumata.

2. Leasingul Operational

Spre deosebire de leasing-ul financiar, leasing-ul operational presupune, in adevaratul sens al cuvintului, folosirea bunului finantat pe o perioada limitata de timp, fara asumarea unor riscuri si beneficii aferente proprietarului, in general, pentru rezolvarea punctuala a unor activitati specifice.
Astfel, Utilizatorul este practic decis, inca de la semnarea contractului, asupra returnarii bunului finantat la finele perioadei de leasing, urmind ca Locatorul sa preia riscul de realizare a valorii ramase neamortizate la finele contractului.

Cel care da bunul cu chirie este producatorul sau firma de leasing, care detine dreptul de proprietate asupra bunului respectiv, utilizatorul detinand numai dreptul de folosire a bunului. Deseori, cel care da cu chirie este obligat prin contractul de leasing sa asigure si service-ul de intretinere; intr-un asemenea caz se vorbeste de service lease. Un element foarte important este clauza anularii. Utilizatorul bunului poate sa decida sa nu mai plateasca chiria, inainte de expirarea termenului de inchiriere, atunci cand bunul respectiv s-a uzat moral inacceptabil de mult sau nu mai este necesara prelungirea contractului din cauza declinului activitatii chiriasului. Platile prevazute prin contract nu acopera in intregime costul bunului, iar durata contractului este mult mai mica decat durata normala de utilizare a bunului, cel care da cu chirie asteptandu-se fie sa vanda bunul la incheierea contractului de leasing, fie sa inchirieze bunul si altor chiriasi.

Spre deosebire de leasing-ul financiar, leasing-ul operational presupune, in adevaratul sens al cuvintului, folosirea bunului finantat pe o perioada limitata de timp, fara asumarea unor riscuri si beneficii aferente proprietarului, in general, pentru rezolvarea punctuala a unor activitati specifice.

O operatie de leasing poate fi clasificata drept operationala daca:

- ratele lunare sunt compuse din amortizare si beneficiu;

- bunurile ce fac obiectul contractului de leasing se inregistreaza ca mijloace fixe in contabilitatea firmei de leasing;

- la finele contractului de leasing, utilizatorul este obligat sa inapoieze bunul;

- avansul nu este obligatoriu;

- durata contractului de leasing este mult mai mica decat durata de viata economica a bunului inchiriat;

- din pretul de vanzare al bunului se recupereaza prin chirii, in perioada de baza, numai o parte din valoarea acestuia si nu integral ca si in cazul leasingului financiar;

- de regula, contractul de leasing operational se combina cu cel de service si intretinere cand costul acestor servicii se include in ratele de leasing sau pe langa contractul de leasing, sau pe langa contractul de leasing se incheie separat si unul de service;

- o caracteristica a leasingului operational este ca , adesea, dupa expirarea perioadei de baza exista o clauza de anulare ( reziliere) care da posibilitatea locatarului sa renunte la locatie si sa restituie echipamentul inainte de expirarea contractului; aceasta este o facilitate importanta pentru locatar deoarece echipamentul poate fi inapoiat daca se uzeza moral ca urmare a evolutiei tehnologice sau daca locatorul nu mai are nevoie de el datorita declinului afacerilor.

Leasingul operational este folosit mai ales de societatile de leasing sau de producatorii care dispun de marfuri foarte cautate pe piata si la cre detin pozitii-cheie. De exemplu , bine cunoscutele copiatoare Xerox sunt inchiriate de firma Rank Xerox pe baza unor contracte reziliabile lunar, clauza contractuala mai mult comerciala, caci, detinand pe piata mondiala o pozitie forte, nu exista nici un fel de neincredere privind pierderea clientilor.

Se constata insa, ca devine din ce in ce mai dificil de caracterizat un contract de leasing prin prisma stabilirii caracterului financiar sau operational.
Daca pana la aparitia Codului Fiscal (ianuarie 2004) care a modificat Ordonanta de Guvern nr. 51/1997 privind operatiunile si societatile de leasing se apreciaza ca vina apartine exclusiv legiuitorului, in prezent constatam ca vorbim doar de o incetatenire a caracterizarii contractului de leasing operational ca fiind unul de inchiriere regula fiind aceea a contractului de leasing financiar.

O asemenea concluzie, la unison in peisajul mioritic, nu este sustinuta decat de 2 argumente legale, din care cel putin unul este exclus de legiuitor.

Dar inainte de prezentarea propriei opinii in acest sens apreciem ca utila compararea definitiei actuale a leasingului financiar respectiv operational, mai precis a operatiunii de leasing, cu definitia anterioara modficarii de catre aparitia Codului Fiscal.

In acceptiunea art. 2 din OG 51/1997, definitiile erau urmatoarele:

e) leasing financiar este operatiunea de leasing care indeplineste una sau mai multe dintre urmatoarele conditii:

1. riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing;
2. partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;
3. utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata;
4. perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata normata de utilizare a bunului, chiar daca in final dreptul de proprietate nu este transferat;
f) leasing operational este operatiunea de leasing care nu indeplineste nici una dintre conditiile prevazute la lit. e).

In modificarea adusa de Codul Fiscal - art. 7 - definitiile in vigoare sunt urmatoarele :

7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;

b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;
c) perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;

8. contract de leasing operational - orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar;

Dupa cum se constata deja in acceptiunea Codului Fiscal discutam de contractul de leasing si nu de operatiunea in sine. Putem constata ca, cel putin numeric, pentru a defini un contract de leasing operational trebuie ca acesta sa indeplineasca doar una din cele 3 conditii expres si limitativ enumerate de legiutor in Codul Fiscal (anterior existau 4 conditii).

Sa intelegem, ca o prima concluzie, ca regula este contractul de leasing operational iar exceptia este cel financiar, in sensul in care contractul de leasing operational care indeplineste una din conditiile expres prevazute de Codul Fiscal devine financiar.

In atare conditii, un contract de nenumit daca prezinta toate elementele prevazute de OG 51/1997 devine contract de leasing iar daca indeplineste cel putin una din conditiile expres prevazute de lege devine leasing financiar.

Revenind la cele 2 argumente, in opinia sustinatorilor echivalentei contractului de leasing operational cu unul de inchiriere, apreciem ca unul porneste de la definitia ratei de leasing operational care reprezinta cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante.

Cel de-al doilea argument are natura fiscala in sensul in care rata de leasing in situatia contractului operational este integral deductibila - situatie izbitor de asemanatoare cu cea a contractului de inchiriere. In ambele cazuri rata de chirie, respectiv de leasing, este integral deductibila.

In aceste conditii se cuantifica interesul din ce in ce mai pronuntat pentru leasing operational - ratiune strict contabila care prezinta un important are si un avantaj juridic.
Avantajul juridic este extrem de important si se refera la dreptul de optiune al utilizatorului de la finalului contractului de leasing (atentie dreptul de optiune pentru achizitie trebuie exercitat ulterior semnarii contractului de leasing - de regula la finalul contractului, important fiind ca optiunea sa nu se exercita odata cu semnarea contractului acesta devenind prin efectul legii contract de leasing financiar).
Optiunea utilizatorului consta inclusiv in aceea de a deveni proprietar al bunului obiect al contractului de leasing.

In situatia contractului de inchiriere aceasta optiune nu exista. In situatia in care un contract de inchiriere ar prevedea posibilitatea optarii pentru a deveni proprietarul bunului in sistem inchiriere contractul ar deveni de leasing.
Revenind la primul argument - acela al definitiei ratei de leasing operational, apreciem ca aceasta precizand expres ca reprezinta cota de amortizare de principal la care se adauga un beneficiu stabilit de parti.
Dar acest beneficiu de regula este cuantificat pana la o dobanda pe care partile o stabilesc si care nu difera (de regula) de cea de la leasingul financiar.

Prin urmare, chiar in conditiile in care am admite ca reprezentarea ratei de leasing operational are alte baze de calcul fata de cea a leasingului financiar in realitate ele reprezinta aceeasi situatie.

Totusi ne intrebam ce rol mai are asigurarea FULL CASCO pe care PROPRIETARUL bunului este obligat sa o incheie. In aceste conditii transferul riscurilor este preluat de societatea de asigurari.
Pentru a evita o astfel de interpretare societatile de leasing evita afisarea primei de asigurare - incluzand-o in cuantumul ratei de leasing marind astfel beneficiul societatii de leasing si cu acest cost.

Pentru a fi leasing finaciar, un contract de leasing trebuie sa indeplineasca cel putin una din expres prevazute in art .7 din Codul Fiscal.

De precizat ca raportat la legea amortizarii - un bun mobil de genul autoturismelor se poate amortiza pe o perioada ce poate fi cuprinsa intre 4 si 6 ani, motiv pentru care perioada de 75% din durata normala de amortizare poate fi de la 3 ani pana la 48 de luni. Acest aspect necesita o atentie sporita in situatia contractelor pe termene mai mari.

In interpretarea contractelor ca fiind financiare sau operationale, cele mai interesate autoritati publice sunt cele vamale precum si cele ale adminsitratiilor financiare.
Daca in cazul adminsitratiilor financiare interesul este acela al deductibilitatii, in cazul autoritatilor vamale - caracterizarea era extrem de importanta pana la aparitia Codului Fiscal prin prisma achitarii taxelor vamale la un cuantum al valorii reziduale care trebuia sa reprezinte cel putin 50 %+1 din pretul de furnizor in cazul leasingului operational fata de cel financiar care trebuia sa se materializeze la 20% din pretul de furnizor.

In prezent la toate contractele de leasing se poate realiza transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala care in opinia noastra poate fi si 1 leu, drepturile de import in schimb fiind raportate la cel putin 20% din pretul de furnizor al bunului obiect al contractului.

Concluzionam pe scurt si apreciem ca operatiunea de leasing si implicit contractul de leasing si-a dobandit o personalitate aparte, admitand totusi ca exista asemanari cu contractul de vanzare cumparare cu plata in rate, cu contractul de inchiriere sau chiar cu contractul de credit.
In schimb, incetatenirea echivalentei contractului de leasing operational cu cel de inchiriere este fortata si neintemeiata.

3. "Sale and lease back"

Proprietarul bunului (teren, cladire, echipament) vinde bunul respectiv si incheie simultan o intelegere cu cumparatorul pentru a inchiria bunul respectiv in anumite conditii. Cumparatorul bunului poate fi o banca, o firma de asigurari, o societate de leasing, un investitor particular.

Vanzatorul primeste imediat pretul de cumparare al bunului si utilizeaza bunul, platind redevente noului proprietar (cumparatorul).
              "Sale and lease back" este o operatiune de leasing in care Utilizatorul este si furnizorul bunului finantat, Locatorul achizitionind de la acesta bunul la o valoare agreata.

Printr-o astfel de operatie se realizeaza finantarea Utilizatorului, prin scoaterea in afara bilantului contabil a unui bun aflat in proprietate, urmind ca acesta sa fie reachizitionat la finele contractului de leasing.
Evident, evaluarea bunului ce face obiectul contractului este hotaritoare si apartine in exclusivitate Locatorului.

2. Dupa modalitatile de finantare a operatiunilor de leasing exista: leasing cu finantare interna - cand finantatorul utilizeaza surse proprii de finantare( leasing in forma clasica, leasing furnizor) si leasing cu finantare externa - cand finantatorul utilizeaza resurse externe pentru finantarea leasingului ( leasing cu finantare bancara, leasing leverage, leasing cu credit furnizor);

Leasingul in forma clasica este acea operatiune de leasing in care finantatorul ( societatea de leasing ) dispune de resurse proprii utilizate in achizitionarea bunului care va face obiectul contractului de leasing. In acest caz, bunul este achizitionat din surse financiare proprii, iar in structura ratelor de leasing, beneficiarul va plati dobanda pe care ar fi platit-o unei banci daca i-ar fi acordat un imprumut. Aceasta dobanda va acoperi riscul de plasament al sumelor antrenate. Adeseori, dobanda perceputa acopera profitul vizat de finantator din operatiune si trebuie sa fie atractiva pentru beneficiar.

Leasingul furnizor este situatia extrem de simpla cand furnizorul coincide cu societatea de leasing. In acest caz, nu mai sunt necesare fonduri pentru achizitionarea bunului de catre societatea de leasing deoarece aceasta este insasi furnizorul. Aceasta modalitate de finantare este desigur si cea mai ieftina dar destul de rar intalnita in practica.

Inchiriaza bunul

Leasingul cu finantare bancara se caracterizeaza prin aceea ca societatea de leasing finanteaza bunul pe baza unor resurse financiare atrase, de obicei, de la banci. In acest caz, dobanda perceputa de banca este transferata beneficiarului prin ratele de leasing. Aceasta modalitate de finantare a fost considerata ca fiind cea mai uzitata in practica pana in 2004-2005, deoarece volumul operatiunilor de leasing depasea cu mult potentialul financiar al societatilor de leasing.

Achita bunul       Acorda credite Inchiriaza bunul

Livreaza bunul

Leasingul leverage este utilizat frecvent in tranzactiile cu echipamente de mare valoare cum ar fi avioane, in care societatea de leasing finanteaza numai o parte din valoarea bunului, restul fiind acoperit de diferiti creditori ( societati de finantare) care, contra unei dobanzi, isi vor recupera sumele avansate din ratele de leasing incasate de la beneficiari. Acesti creditori nu vor solicita societatii de leasing rambursarea sumelor in afara clauzelor prevazute in contractul de leasing, asumandu-si astfel riscul operatiunii. Garantia rambursarii sumelor o reprezinta garantiile oferite in cadrul contractului de leasing de catre beneficiar societatii de leasing.

Rambursare credit

Achita bunul                    Inchiriaza bunul

Livreaza bunul

Pentru societatea de leasing, ineditul consta in pozitia de debitor pe care si-o asumafata de finantator. In calitate de debitor, ea trebuie sa efectueze plati de dobanzi pentru capitalul imprumutat, a carui marime depinde de gradul de parghie financiara utilizat ( gradul de indatorare), aceste plati influentand marimea si periodicitatea fluxurilor de numerar nete ale locatorului [1].

Leasingul cu credit furnizor apare in situatia in care furnizorul livreaza bunul pe credit, urmand a incasa contravaloare sa de la societatea de leasing pe masura incasarii ratelor de leasing de catre aceasta de la beneficiari. Si in acest caz, ratele de leasing ar trebui majorate cu dobanda aferenta vanzarii pe credit( practic a vanzarii in rate). Aceasta modalitate de finantare poate fi considerata ca fiind cea mai accesibila deoaece este mai ieftina, dar si penru ca nu implica banci sau alte institutii de creditare in finantare cu toate riscurile si obligatiile pe care le presupune. Desigur, furnizorul va fi nevoit sa faca o estimare proprie a rentabilitatii privind vanzarea bunurilor pe credit, respectiv in rate.

Crediteaza Achita bunul Inchiriaza bunul

esalonat

Livreaza bunul

3. In functie de pozitia furnizorului in contractul de leasing, distingem:leasing direct si leasing indirect.

Leasingul direct se realizeaza prin incheierea contractului intre producator si utilizatorul bunului ce facce obiectul operatiunii, finantarea fiind asigurata de furnizor ( producator). In acest caz, furnizorul este identic cu locatorul, acesta din urma putand fi producatorul, dar si comerciantul bunului respectiv.

Leasingul indirect presupune existenta societatilor specializate de leasing, care preiau creditarea, prestarea de servicii, contractarea, finantarea si controlul platii ratelor, asumandu-si riscurile acestor operatiuni. In acest caz, in plus fata de contractul de locatie incheiat intre societatea de leasing si beneficiar se mai incheie si alte contracte, cum ar fi : un contract de vanzare-cumparare incheiat intre producator si societatea de leasing si un contract de mandat intre societatea de leasing si beneficiar. Societatile de leasing pot fi:

a) Societati de leasing generale - sunt societati care au ca obiect de activitate leasingul de echipamente industriale, al bunurilor de folosinta indelungata si al imobilelor, cu destinatie comerciala sau industriala, imobile cu destinatie de locuinta sauleasingul fondului de comert. La randul lor, aceste societati pot aparea fie ca firme independente, fie ca sucursale ale unor societati financiare.

b) Societati de leasing intermediare - desfasoara o activitate de mijlocire. Proprietatea asupra echipamentelor inchiriate apartine celor care au furnizat fondurile de investitii ( societati si banci cu un capital foarte mare) care, urmaresc de fapt, pe aceasta cale evaziunea fiscala ( se realizeaza operatiuni triunghiulare cu ajutorul unor societati Off-Shore).

c) Societati de leasing integrate - sunt constituite de catre mari unitati producatoare care au infiintat societati societati de leasing proprii pentru a beneficia de avantajele financiare ce rezulta din aceste tranzactii. Printre aceste firme senumara marii producatori de calculatoare, electronice si din industria aeronautica etc.

4. Dupa continutul ratelor de leasing, leasingul poate fi brut sau net

Leasingul net se caracterizeaza prin aceea ca ratele de leasing se calculeaza numai pe baza pretului net de vanzare al obiectului contractului, fara sa includa costul intretinerii sau al reparatiilor.

Leasingul brut ( full-service leasing) este caracterizat prin aceea ca ratele de leasing includ cheltuielile de intretinere, service, reparatii si asigurare. De obicei, in cazul leasingului operational se incheie si un contract de full-service sau acesta este integrat celui anterior. Aceasta forma de leasing se intalneste la instalatiile complexe sau acolo unde se doreste cucerirea pietei si reprezinta o modalitate de permanentizare sau/si adancire a relatiilor dintre firme. Adeseori, in cadrul acestui tip de leasing, furnizorul asigura instruirea si specializarea personalului clientelei, aceasta pentru exploatarea cat mai rationala si a obiectului contractului de leasing.

5. In functie de durata contractului de leasing, distingem: leasing pe termen scurt, pe termen mediu si leasingul pe termen lung.

Leasingul pe termen scurt consta in inchrierea bunurilor pe o durata de cateva ore, zile sau luni mai multor beneficiari. Amortizarea se realizeaza prin inchirierea pe termene scurte mai multor clienti.

Leasingul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin inchirierea consecutiva a acestora mai multor beneficiari pe termen scurt, de 2-3 ani.

Leasingul pe termen lung se practica frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentru cladiri complet utilate, durata fiind de circa 20-30 ani.

6. Dupa particularitatile tehnicii de realizare, se disting diferite forme de leasing: lease-back, leasing actionar, leasing experimental, time-sharing, master leasing, leasing cu operator intercalat, operatiuni de hire-renting.

Lease-back-ul este o forma speciala a leasingului, continutul economic al acestei operatiuni, ca si in cazul leasingului obisnuit, fiind de creditare. Diferenta este ca in cazul operatiunii "clasice", societatea de leasing cumpara bunul de la o intreprindere producatoare-exportatoare si il inchiriaza unei terte firme, pe cand, in cazul lease-back-ului, societatea de leasing cumpara bunul chiar de la firma utilizatoare pentru a i-l reinchiria cu promisiunea de a i-l vinde ulterior la un pret scazut. Acest tip de operatiune se utilizeaza de regula pentru bunurile imobiliare, dar uneori si pentru bunurile mobiliare, ele permitand o finantare pe termen lung in conditii mai simple decat prin procedee traditionale. Utilizatorul isi procura fondurile necesare pe care urmeaza sa le restituie esalonat, iar la expirarea contractului va plati restul din pret, redobandindu-si bunul.

Lease-back-ul indeplineste astfel functia de imprumut ipotecar, deoarece proprietatea dobandita de cumparator (finantator) reprezinta intr-un anumi fel echivalentul dreptului real al unui creditor ipotecar.

In SUA, acest contract se bucura de importante facilitati fiscale, cum ar fi, de exemplu, exonerarea de orice taxa asupra vanzarii, dac institutia financiara creditoare inchiriaza de indata bunul fostului proprietar. Practicarea contractului de lease-back s-a raspandit mai ales pentru bunurile din domeniul informaticii, electronicii, respectiv pentru bunurile mobile de mare valoare.

In concluzie, caracteristicile principale ale operatiunii de lease-back sunt:

o      utilizatorul dobandeste lichiditatile din vanzarea bunului;

o      utilizatorul isi mentine dreptul de folosinta asupra bunului in schimbul platii redeventelor;

Vinde bunuri aflate in proprietate

Inchiriaza bunul cumparat

Leasingul actionar reprezinta o tehnica financiara pusa la punct de Groupement Francais D'Entreprise si denumita " credit-bail d'action", care a fost inventata pentru a intampina cerintele tot mai mari ale IMM-urilor in privinta atragerii de fonduri. Modul de derulare a leasingului actionar este analog cu cel al lease-back-ului cu deosebirea ca beneficiarul nu vinde bunul, ci actiunui ale societatii unui fond de investitii care le va ceda in locatie in schimbul unei chirii stipulate in contractul de locatie. La incheierea contractului, societatea emitenta are posibilitatea de a rascumpara propriile actiuni la un pret convenit intre parti, tinand seama de varsamintele efectuate pana la momentul respectiv.

Emite actuni care sunt subscrise de un fond de investitii

Cedeaza in locatie actiunile subscrise

Aceasta operatiune se mai poate desfasura si prin cedarea in locatie a titlurilor unei alte societati decat societatea emitenta, care, la sfarsitul contractului, poate deveni proprietara a actiunilor. In acest caz, schema de derulare a acestei operatiuni devine:

Chiria in leasing actionar ar trebui sa tina seama, conform unor lucrari de specialitate, atat de perioada de amortizare a capitalului, cat si de rata dobanzii legata de imobilizarea capitalului, in masura sa asigure o remunerare adecvata a titlurilor emise de fond, acoperirea cheltuielilor generale de gestionare si eventuala depreciere a fondului.

Master leasingul sau leasingul de containere[2] este utilizat adesea de expeditorii de marfuri si de carusi pentru care este mai avantajoasa inchirierea de containere decat achizitionarea lor, ce ar implica cheltuielile suplimentare cu organizarea si exploatarea lor, cu intretinerea, repararea, pregatirea unui personal calificat. De aceea, firme specializate in tinerea parcului de containere realizeaza toate aceste servicii. Aceasta modalitate de lesing se prezinta sub doua forme:

o      term leasing, reprezinta o inchiriere pe termen dat;

o      trip leasing sau inchirierea cu voiajul si in care intra in calcul pozitia containerelor pe trasee si regimul exploatarii lor.

Conform acestui tip de leasing pus in practica prima data de compania CTI din SUA in anii '60, celui care I se dau in chirie containerele I se acorda dreptul sa lase containerele goale, iar aducerea lor in punctele unei noi incarcari se face de catre compania proprietara. Cel care ia in arenda containerele trebuie sa plateasca o anumita taxa , care este mai mica decat cheltuielile suportate de caraus pentru transportul propriilor containere goale, deoarece unele companii nu dispun de retele largi, de puncte de containere dispersate pe tot globul, pe cand companiile de leasing dispun de astfel de facilitati.

Leasingul experimental reprezinta o tehnica de realizare a unei operatiuni de leasing care se utilizeaza in scopul promovarii exportului de masini si utilaje si care consta in inchirierea acestora pe termen scurt, cu conditia sa fie achizitionate de beneficiarii locatiunii daca sunt corespunzatoare cerintelor, sau sa fie restituite daca prezinta unele neajunsuri.

Time-sharingul presupune sistemul de inchiriere in timpi partajati, simultan mai multor clienti care isi impart minutele sau orele de utilizare-functionare. Aceasta forma de leasing s-a adoptat in practica din considerente economice cum ar fi de exemplu: costul ridicat al unor utilaje, echipamente electronice de calcul, avioane moderne de transport precum si uzura morala rapida a acestora. Sistemul prezinta doua avantaje esentiale:

a) pentru locatar, ii permite sa-si acopere nevoile platind o rata de leasing mai mica de cateva ori decat rata normala. Astfel, pentru intensificarea utilizarii calculatoarelor electronice si a altor utilaje, dupa unele aprecieri prin time-sharing, un computer de mare putere este folosit de peste 300-400 de ori astfel incat taxa lunara platita de fiecare beneficiar ajunge sa fie de 3 ori pana la 4 ori mai redusa decat cea perceputa in leasingul obisnuit;

b) pentru locator, prin utilizarea cat mai completa a bunului se obtine o rata totala de leasing mult mai mare decat cea care s-ar percepe de la un singur beneficiar.

Sistemul time-sharing a fost lansat abia in 1965 de catre firma General Electric iar in circa 20 ani s-a extins in peste 100,000 de intreprinderi astfel incat, dupa unele date statistice, peste 80% din numarul total de computere sunt exploatate prin acest sistem.

Leasingul cu operator intercalat apare in situatia in care beneficiarul nu are bonitatea solicitata de finantator pentru a putea beneficia de facilitatile contractului de leasing. De aceea se poate apela la o alta societate comerciala care sa devina titulara contractului de leasing si cu care sa se asocieze in participatiune pentru a derula contractul. In acest caz, beneficiarul joaca rolul unui operator de leasing iar contractul va fi incheiat cu societatea care detine garantiile necesare derularii operatiunii, stipuland posibilitatea subinchirierii sau exploatatrii in comun cu alte societati comerciale a bunului ce face obiectul contractului.

Operatiunile de hire-renting sunt considerate forme "inetrmediare" de leasing. Prin "hire" se intelege inchirierea pe termen scurt a unor mijloace de transport, utilaje si aparate, inclusiv asigurarea service-ului. "Renting-ul" reprezinta o operatie de inchiriere de scurta durata, dar mailunga totusi decat operatiunea "hire". Si in acest caz se asigura aproape fara exceptie garantia functionarii utilajelor, iar proprietarul isi asuma obligatia intretinerii si reparatiilor.

Operatiunile de hire-renting nu sunt considerate operatii de leasing din urmatoarele considerente:

- le lipseste o caracteristica definitorie a operatiunilor de leasing, si anume aceea ca in timpul inchirierii de baza in toate formele de leasing contractul nu poate fi revocat de nici una dintre parti;

- constau in traditionala locatie din partea unei societati de servicii a unui parc de utilaje standardizate, pe cand in leasing intervine o societate care cumpara in scopul inchirierii bunuri specifice cerute de operatori economici.

- societatile de hire-renting lucreaza cu utilaje standard ( vagoane, aparatura medicala, centrale electrice de putere mica), pe cand societatile de leasing inchiriaza pe termen mediu masini cu un inalt grad de specializare si care se afla sub incidenta progresului tehnic galopant;

- de obicei, societatile de leasing desfasoara o functie pur finantatoare, asumandu-si riscul asigurarii bunurilor inchiriate, in timp ce societatea de hire-renting adauga alte prestatii, cum ar fi cele de gestionare, intretinere, consultanta si revizie periodica a utilajelor prin personalul tehnic de care dispune;

- contractul de leasing presupune cumpararea de utilaje pentru care trbuie sa cunoasca anticipat rentabilitatea, durata de utilizare si modalitatile de amortizare, iar contractul de hire-renting permite utilizatorului sa beneficieze de utilaje deja disponibile oricand doreste si pe durata optima.

7. In functie de natura obiectului tranzactiei exista: leasing mobiliar, leasing imobiliar si leasing de personal.

Leasingul mobiliar reprezinta acel contract de leasing ce presupune darea in locatie a unui bun mobil cum ar fi mijloace de transport( automobile) dar si mijloace de productie ( masini, utilaje, echipamente). In cazul automobilelor, de regula locatorul ( de multe ori furnizorul insusi) ofera toata gama serviciilor de garantie, respectiv de intretinere si reparatie. Aici se include si leasingul bunurilor de larg consum ce are menirea de a satisface nevoile gospodariei cu privire la bunuri de genul: televizoare, camere video, dvd-uri, aparate electrocasnice. De obicei, aceste bunuri sunt oferite persoanelor fizice si sunt finantate de societatile producatoare prin intermediul bancilor, asigurandu-se inclusiv service complet. Aceste bunuri sunt luate in folosinta pe o perioada intre 1-5 ani, dupa expirarea careia bunul respectiv poate fi cumparat la valoarea reziduala.

Leasingul imobiliar este acel contract de locatie ce presupune darea in locatie a unui bun imobil , cum ar fi cladiri, hale industriale si terenurile aferente lor. Un caz specific este acela in care se inchirieaza cladiri complet utilate( plant-leasing). In cazul incapacitatii de plata a locatarului, societatea de leasing se afla in situatia dificila de a valorifica bunurile respective. Dificultatea se manifesta si in faptul ca bunurile sunt imobilizate la locurile de functiune, putini beneficiari fiind interesati de preluarea afacerii in acel loc. De asemenea, distingem formele " rezidential" - cand este vorba de cladiri de locuit sau " comercial" - cand este vorba de cladiri pentru birouri, depozite, productie.

Leasingul de personal s-a dovedit a fi o forma foarte eficienta pentru satisfacerea nevoilor temporare de personal ale societatilor mici si mijlocii pentru durate mai scurte sau mai lungi. Aceasta forma de leasing consta in inchirierea de personal specializat, de la agenti de vanzari pana la directori ( si " manageri de criza"), pe perioade de la cateva zile pana la cateva luni. Metoda a capatat o raspandire spectaculoasa in tarile occidentale, unele firme ajungand sa lucreze cu mai mult de jumatate din personalul inchiriat

Avantajele leasingului de personal pentru intreprinderi:

o      se evita toate formalitatile administrative, acestea cazand in sarcina agentiei: contracte de munca, salarii, impozite, etc;

o      se evita majoritatea constrangerilor din legislatia muncii: motive intemeiate pentru incetarea contractului de munca, preaviz, concedii medicale sau de odihna, etc;

o      se actioneaza rapid si flexibil: personalul poate fi practic schimbat de la o zi la alta.

Avantajele leasingului de personal pentru angajati:

o      flexibilitate: se poate lucra numai in anumite perioade, de la cateva zile la cateva luni;

o      castigurile materiale sunt de obicei mai mari decat in cazul unor angajari permanente, pe un post similar;

o      dobandirea unei experiente mai bigate decat atunci cand se lucreaza o perioada mai lunga la aceeasi firma.

8. Dupa directia leasingului, se disting : leasing intern si leasing extern

Leasingul intern intervine atunci cand partile implicate in contractul de leasing provin din aceeasi tara.

Leasingul extern intervine atunci cand partile implicate in contractul de leasing provin din cel putin doua tari diferite. Acesta poate fi, la randul sau, de import, de export si de tranzit.

Leasingul de import apare atunci cand locatarul si furnizorul sunt persoane juridice straine, ceilalti participanti fiind autohtoni. Aceasta forma de leasing este foarte raspandita mai ales in tarile in curs de dezvoltare care se confrunta cu o acuta lipsa de capital. De leasingul de import se leaga notiunea de " subleasing de import ". Este vorba de doi locatori, unul dintre acestia fiind cel principal. In cazul leasingului de import, locatarul pricipal este cel strain, care inchiriaza bunul societatii similare autohtone, care la randul ei da mai departe dreptul de folosinta utilizatorului din tara.

Leasingul de export este leasingul in care furnizorul si locatorul, pe de-o parte, si beneficiarul, pe de alta parte, apartin unor tari diferite, operatia fiind asemanatoare cu cea de import, dar privita din perspectiva furnizorului. Prin aceasta tehnica se poate realiza o valorificare a bunurilor superioara celei de pe piata interna. Si aici apare notiunea de "subleasing", dar de " export", in acest caz locatorul pricipal fiind cel intern.

Leasingul de tranzit se caracterizeaza prin faptul ca toti participantii la operatiunea de leasing ( furnizorul, locatorul, beneficiarul) apartin unor tari diferite. Acest tip de leasing s-a dezvoltat in principal din dorinta participantilor de a benficia de reduceri sau scutiri de impozite, de facilitati vamale sau de acordurile pe care una sau mai multe tari le practica. De multe ori, societatile implicate sunt situate in paradisuri fiscale, ceea ce ofera posibilitatea unor castiguri suplimentare de catre toti participantii.

Avantajele si Limitele leasingului

In conditiile revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, cand innoirea produselor si uzura morala sunt deosebit de accelerate, leasingul se dovedeste a fi o alternativa pentru obtinerea unor utilaje costisitoare.

Pentru partenerii operatiunilor de leasing, o asemenea forma de comert are atat avantaje cat si dezavantaje.

Avantajele leasingului pentru beneficiar sunt:

1. Mecanismul de plata prin ratele de leasing constituie un avantaj pentru utilizator prin economisirea in faza initiala a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie;
2. De obicei nu necesita garantii suplimentare;
3. Flexibilitatea ce deriva din posibilitatea formularii mai multor variante de leasing;
4. Reprezinta o cale de acces la tehnologii avansate si de dezvoltare a activitatii;
5. Volumul constant al chiriei/ratei faciliteaza programarea mai exacta a cheltuielilor;
6. Durata contractului poate fi stabilita astfel incat societatea sa fie dotata permanent cu cele mai noi si mai performante echipamente ce dau cel mai bun randament;
7. Posibilitate de a negocia modul de esalonare a ratelor.
8. Se poate conveni cu furnizorul sa se inlocuiasca utilajele existenete cu altele mai moderne, beneficiarul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii morale;
9. Obtinerea de utilaje pe perioade foarte scurte pentru care nu se justifica cumpararea (operatii de hire-renting);
10. Posibilitatea de a achizitiona bunul la sfarsitul contractului la un pret redus;
11. graficul de plati al unei operatiuni de leasing este mult mai flexibil decat al unui credit bancar;
12. Utilizatorul poate beneficia la preturi modice de know-how-ul privind exploatarea optima  masinilor, utilajelor, instalatiilor aflate in folosinta sa, pregatirea personalului si cresterea nivelului de calificare;
13. Permite depasirea anumitor dificultati legate de legislatie, de exemplu atunci cand legislatia nationala interzice anumite importuri  de utilaje;
14. Autoritatile nationale, de obicei, acorda firmelor de leasing posibilitati de finantare avantajoase, asemanatoare creditelor de export ( dobanzi reduse, scutiri de taxe, impozite reduse etc.) ceea ce determina ca finantarea prin leasing  pentru importatori sa fie mai ieftina;
15. Sporeste mobilitatea adaptarii proceselor de fabricatie in functie de variatia cererii pe piata interna sau externa;
16. Utilizarea unui bun pentru a carui cumparare ar trebui mobilizate o mare parte din lichiditati, pastrandu-si capitalul liber pentru alte nevoi si poate contracta in paralel un credit bancar;
17. Va intra imediat in posesia, respectiv exploatarea bunului- programul de leasing incluzand pe langa pretul de achizitie al echipamentelor si celelalte taxe ( asigurare, taxa inmatriculare, taxa transport, instalare);
18. Efortul financiar este minim: avansul minim si rate constante pe toata perioada contractului;
19. in cazul produselor importate vamale si TVA in vama se achita la valoarea reziduala (20% din valoarea produsului). Poate fi considerat ca fiind cel mai important avantaj fiscal;
20. Bunurile achizitionate in sistem leasing participa la crearea sursei de venit care contribuie la plata ratelor de leasing;
21. Administrarea proceselor de vamuire, inmatriculare si asigurare este facuta de firma de leasing;
22. Acces la puterea de negociere a firmei de leasing in vederea obtinerii de discount-uri pentru achizitiile de flote, reflectata in diminuarea ratelor de leasing;
23. Bunul acizitionat in sistem de leasing financiar este amortizat de catre utilizator, acesta avand posibilitatea de a algege regimul de amortizare dorit ( liniara, degresiva sau acelerata), conform legislatiei aferente;
24. Ofera protectie impotriva efectelor inflationiste in cazul contractelor pe termen lung;
25. Tripla optiune la incheierea perioadei de inchiriere - sa renunte la contract, sa prelungeasca termenul sau sa cumpere bunul la valoare reziduala;
26. Fiind un contract de vointa, Utilizatorul isi poate exprima punctul de vedere asupra multor aspecte legate de intretinere, risc, randament, deservire, etc

Avantajele leasingului pentru furnizor ( producator):

1.      Este o tehnica de marketing eficienta, contribuind la promovarea si dezvoltarea exporturilor, furnizorul avand posibilitatea sa realizeze, pe langa exportul traditional, si pe cel in leasing;

2.      se atrag noi beneficiari care nu pot plati intregul pret in cazul vanzarilor cash sau nici avansul in cazul vanzarilor pe credit;

3.      Castigarea de noi clienti prin faptul ca un anumit echipament este mai intai inchiriat pentru a-l convinge pe client de randamentul sau, iar in cazul unui rezultat pozitiv, acesta va achizitiona echipamentul;

4.      Promovarea bunurilor de inalta calitate dar cu preturi ridicate;

5.      Permite depasirea anumitor dificultati legate de legislatie, de exemplu atunci cand legislatia nationala interzice anumite exporturi de masini si utilaje catre anumite tari[3];

6.      Rata profitului este de obicei mai mare in cazul leasingului decat in vanzarile traditionale;

Avantajele leasingului pentru finantator (societatea de leasing);

1.      Obtinerea unor castiguri suplimentare din revanzarea sau reinchirierea masinilor si utilajelor care i-au fost returnate dupa expirarea perioadei de inchiriere de baza sau reposedate din cauza unor neonorari contractuale din partea utilizatorului.

2.      Pastrarea drepturilor de propietate asupra bunurilor in regim de leasing, putandu-se folosi ca garantii pentru noi imprumuturi;

3.      Costurile de achizitie a bunurilor sunt mai reduse pentru ca societatea de leasing are posibilitatea sa cumpere bunuri in conditii mai avantajoase daca se specializeaza pe anumite bunuri. Aceasta, lucrand cu acelasi furnizor, poate primi o reducere de preturi ( " volum discount ");

4.      Ratele de rentabilitate obtinute din leasing sunt de regula ridicate.

Avantajele leasingului pentru stat apar in cazul privatizarii societatilor de stat prin leasing in sensul ca se conserva temporar proprietatea asupra unitatilor economice respective, ele putand fi definitiv privatizate dupa ce clientul si-a dovedit calitatile manageriale, dovenind astfel ca societatea are reale sanse de progres. Leasingul se poate aplica cu succes si in procesul de privatizare a intreprinderilor din tarile fost comuniste[4].

Aceasta metoda de prvatizare prin leasing se preteaza cu atat mai mult cu cat lipsa de fonduri din economie face dificila cumpararea imediata a bunurilr din proprietatea statului. In ideea aplicarii acestei formule, intreprinzatorii trebuie sa fie constienti de faptul ca veniturile unei intreprinderi nu se realizeaza din proprietatea in sine asupra instalatiilor si echipamentelor, ci prin utilizarea lor[5].

Pe langa aceste avantaje, leasingul prezinta si anumite limite si comporta anumite riscuri:

Limitele si riscurile leasingului pentru beneficiar:

Dezavantajele leasingului pentru intreprinderile beneficiare se concentreaza in zona costurilor. Constituind o zona sensibila in comparatie cu alte surse de finantare, ratele de leasing includ, pe linga dobanzi, si alte costuri suplimentare aferente finantarii precum comisioane de gestionare a afacerii, prima de risc, etc.

1. Este eficient numai in conditiile in care se poate exploata obiectul contractului de leasing in toata perioada de inchiriere;
2. Adeseori este mai costisitor decat cumpararea cu credit, iar optiunea pentru  o asemenea operatiune se justifica numai daca sumele eliberate pot fi investite in alte domenii rentabile;
3. Operatiunea devine realmente rentabila in situatii numericeste limitate;
4. Prezinta conditii restrictive in ceea ce priveste obligatiile de intretinere a bunului, mai ales in cazul leasingului operational;
5. In cazul leasingului financiar, imposibilitatea rezilierii contractului  inainte de termen, chiar daca bunul devine inutilizabil; rezilierea contractului poate avea loc numai prin plata unei penalitati substantiale din partea utilizatorului, care sa-i asigure finantatorului profitul proiectat si sa acopere riscul de a nu putea gasi un utilizator pentru bunul in cauza. Conform legislatiei actuale, contractul nu se poate rezilia mai devreme de 12 luni de la semnarea contractului iar pentru reziliere inainte de termen, utilizatorul va plati un comision de rambursare anticipata cuprins in 0,5%-2% din valoarea bunului;( comisonul variaza in functie de tipul dobanzii-fixa sau variabila).
6. Avantajul reducerii impozitului datorat prin includerea ratelor de leasing pe cheltuieli deductibile este adeseori supraestimat, putand conduce la decizii gresite privind unele oferte de leasing.

Oricum, pentru intreprinderile mici si mijlocii din Romania, care nu dispun de fondurile necesare efectuarii investitiilor si nici nu au posibilitatea contractarii unui credit bancar, leasingul, chiar daca este mai costisitor, ramane principala sursa de finantare a intreprinderii pe termen mediu si lung.

Limitele si riscurile leasingului pentru societatea de leasing:

1. Bunurile inchiriate pot fi deteriorate prin neutilizarea corespunzatoare a lor de catre beneficiar;
2. Sunt situatii in care un bun utilizat temporar sa nu-si mai gaseasca solicitanti( in cazul leasingului operational);
3. Necesita o instruire speciala a personalului atat la furnizor, cat si la beneficiar cu privire la gestionarea bunului inchiriat in special pentru faza initiala si finala a inchirierii contractului de leasing;
4. Derularea operatiunilor de leasing presupune un numar mare de consilieri si analisti financiari, marindu-se astfel costul tranzactiilor;
5. Riscurile pot creste pe masura cresterii numarului beneficiarilor, a exigentelor privind solvabilitatea, a cresterii duratei pe care pot actiona factori aleatori, a cresterii ponderii tranzactiilor transnationale;
6. Dificultatea recuperarii bunului in cazul rezilierii contractului;
7. Pot aparea pierderi in situatia neincluderii in contract a unor clauze referitoare la actualizarea pretului in cazul in care marimea dobanzilor inclusa in ratele de leasing nu acopera nivelul inflatiei, mai ridicat decat cel prognozat.

Limitele si riscurile pentru furnizor( producator) sunt aceleasi cu ale societatii de leasing in cazul in care practica leasingul direct.

Decizia privind folosirea leasingului este deci rezultatul optimizarii a numerosi factori, dintre care unii cu actiune contradictorie.

In ansmblu insa, leasingul se dovedeste a fi o forma moderna de finantare si circulatie a marfurilor, cu perspective insemnate de extindere  in afaceri economice interne si internationale.

1. Leasing versus Credit

Leasingul, in forma sa clasica, se poate asemana cu un credit de investitii chiar daca beneficiarul nu devine imediat proprietarul acesteia. Din punctul de vedere al finantatorului, "leasingul este un credit pe termen mediu si lung, garantat de un drept de proprietate"[6]. " Din punctul de vedere al beneficiarului, leasingul constituie o forma de creditare in cadrul careia sumele necesare achizitionarii bunului se obtin prin exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face esalonat, sub forma ratelor de leasing si in final a pretului rezidual. Creditul obtinut este insa sub forma de echipamente si nu baneasca" [7].

Cele doua notiuni prezinta insa caracteristici diferite referitoare la:

1. Gradul de finantare

- la creditul traditional, beneficiarul contribuie cu 20%-50% din valoarea investitiei;

- la leasing se asigura finantarea integrala a investitiei;

2. Garantia

- la creditul traditional, investitia este grevata de o serie de sarcini reale ( gaj, ipoteca);

- la leasing, garantia este constituita de chiar dreptul de proprietate asupra bunului inchiriat;

3. Forma

- la creditul traditional, creditul este acordat sub forma baneasca;

- la leasing, creditul este sub forma de echipament;

4. Analiza documentatiei financiare

- la creditul traditional finantatorul pune accentul mai mult pe analiza situatiilor financiare intr-o viziune postfaptica si mai putin previzionala;

- la leasing, societatea de leasing, ca societate finantatoare, pune accentul in principal pe analiza rentabilitatii proiectului ce va fi finantat prin leasing, deci are o viziune previzionala;

5. Politica de creditare

- la creditul traditional, creditarea se face dupa o analiza foarte complexa realizata de inspectorii de credite;

- la leasing, politica de creditare a societatilor de leasing este mult mai dinamica, documentatia ceruta si analizele efectuate fiind mult mai simple

Datorita unei analogii cu relatiile de credit, in SUA , bancile au fost autorizate sa efectueze direct finantari sub forma leasingului. In practica continentala, societatile bancare nu fac operatiuni in mod direct, ci indirect prin intermediul unor societati de leasing specializate ( in Europa, potrivit datelor furnizate de LeaseEurope, doar 68 sint-un total de 1152 de societati de leasing au un statut de banci, la sfarsitul anului 2002 [8])

Leasingul ramine si in 2007 cea mai populara forma de finantare pentru importuri, in timp ce masinile din productia locala se vind aproape exclusiv prin rate

In primele doua luni din acest an, Renault, liderul vinzarilor in 2006 pentru marcile din import, a comercializat 2.262 de autoturisme, dintre care 1.352 unitati au fost vindute prin rate sau cumparate cash. Leasingul pentru modelele Renault a fost aplicat pentru 40% din totalul de autoturisme ale marcii, procent apropiat de valoarea de 34 inregistrata la sfirsitul anului 2005.

Skoda, cea de-a doua marca in topul vinzarilor din Romania, a vindut 54% din cele 2.358 de unitati prin rate si cash. Comparativ cu intregul an 2006, procentajul unitatilor vindute prin leasing a scazut de la 58 la 46% in perioada ianuarie-februarie 2007.

Constructorul francez Peugeot, ocupantul locului patru in ordinea volumului de vinzari, a comercializat 1.326 de autoturisme in primele doua luni din acest an, dintre care 89% au fost vindute prin rate, nivel similar cu cel raportat in 2006.

Pentru urmatorul clasat, vinzarile prin rate au urcat cu noua puncte procentuale in perioada ianuarie-februarie 2006, ajungind la 744 de unitati. Anul trecut, 56% din cele 5.391 de autoturisme Opel au fost achizitionate prin aceasta forma de finantare.

Chevrolet a reusit sa comercializeze 351 de autoturisme prin rate, reprezentind 54% din vinzarile de 653 de unitati consemnate la sfirsitul lunii februarie. Raportat la 2006, creditele prin rate pentru masinile Chevrolet s-au dublat, in conditiile in care anul trecut cele 4.786 de unitati dintr-un total de 4.795 au fost achizitionate prin leasing.

Leasingul prinde in topul importatorilor

Pentru jumatate dintre producatorii clasati in topul primilor zece la capitolul vinzari pe piata romaneasca, leasingul a fost principala forma de finantare pentru achizitia de automobile noi.

Volkswagen, locul trei in top, isi mentine preponderenta finantarilor prin leasing cu 868 de autoturisme, cu doua puncte procentuale mai mult fata de cele 836 de masini achizitionate prin rate. Raportate la anul trecut, vinzarile prin leasing ale marcii germane se cifrau la 6.470 de unitati, respectiv 55% din total.

Clasat pe locul al saselea in topul celor mai bine vindute marci, Ford si-a majorat vinzarile prin leasing in primele doua luni din acest an cu zece puncte procentuale, pina la 744 de unitati. Ratele au fost aplicate pentru 292 de autoturisme, reprezentind 28% din totalul vinzarilor.

Ocupantele locurilor opt, noua si zece, respectiv Fiat, Hyundai si Toyota, si-au mentinut vinzarile prin leasing la un nivel comparabil cu cel consemnat in 2006.

Astfel, 62% din vinzarile de 511 unitati Fiat din perioada ianuarie-februarie 2006 au fost prin leasing, in timp ce in 2006 leasingul a atras 2.228 de contracte, reprezentind 53% din clientii marcii.

Hyundai se vinde aproape exclusiv pe leasing in Romania, 98% din cele 660 de autoturisme fiind achizitionate prin aceasta forma de finantare dupa primele doua luni din acest an. Pe ansamblul anului 2005, peste 4.000 de automobile, reprezentind 99% din vinzarile totale, au fost contractate prin leasing.

Si in cazul Toyota cota de 60% in favoarea leasingului a fost mentinuta, dupa ce a vindut un total de 562 de unitati in primele doua luni. Anul trecut, marca japoneza si-a gasit 3.673 de clienti in Romania.

Ratele prind producatorii locali

Producatorii autohtoni Automobile Dacia si Daewoo Craiova au inregistrat cele mai semnificative vinzari prin sistemul de rate si cash. Dintr-un total de 13.089 de Loganuri comercializate in primele doua luni din 2006, 79% au fost achizitionate prin rate. Cele 79 de procente in favoare acestui sistem de finantare se apropie de nivelul general de 83% raportat in 2006. Dacia a comercializat peste 93.000 de modele Logan si Solenza anul trecut, dintre care 88.275 au fost Logan.

La Daewoo, 100% din cele 2.045 de unitati vindute in ianuarie-februarie 2007 au fost efectuate prin rate. Acelasi lucru s-a intimplat si cu cele 20.380 de autoturisme comercializate pe ansamblul anului trecut.

2. Leasing versus Imprumut

Leasingul se aseamana si cu un imprumut, daca luam in considerare obligatia de restituire integrala a finantarii( cu exceptia valorii reziduale) sau caracterul irevocabil al contractului pe timpul derularii sale.

3. Leasing versus vanzare cu plata in rate

Din anumite puncte de vedere, leasingul se aseamana cu o operatie de vanzare-cumparare cu plata in rate. Asemanarea survine insa numai prin prisma finalitatii, ambele cedand dreptul de folosinta asupra bunului.

Deosebirea poate fi privita prin prisma urmatoarelor caracteristici:

a) Dreptul de proprietate

- prin operatia de vanzare cu plata in rate, un anumit bun este schimbat ca marfa, obtinandu-se echivalentul banesc, si deci este transferat astfel dreptul de proprietate, precum si toate riscurile catre cumparator;

- in cazul leasingului, dreptul de proprietate ramane locatorului si se cedeaza doar dreptul de folosinta impreuna cu toate riscurile si obligatiile;

b) Dreptul de optiune

- in contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate, o data cu achitarea ultimei rate, bunul intra automat in proprietatea deplina a cumparatorului;

- in contractul de leasing, locatorul, laq sfarsitul termenului de leasing, are dreptul de a opta pentru cumpararea bunului, sau, dupa caz, pentru prelungirea contractului de leasing ori incetarea raporturilor contractuale;

c) Natura juridica a platilor

- ratele, in cazul vanzarii cu plata in rate, au rolul de plata a pretului bunului;

- redeventele nu au aceeasi natura juridica a ratelor, respectiv de plata a pretului, ci rolul de plata a contravalorii dreptului de folosinta;

d) Durata

- durata de vanzare cu plata in rate este de obicei mult mai scurta, urmarindu-se doar faciliarea achizitiei bunului de catre beneficiar;

- durata pe care se fac platile de leasing este mai mare, ideea fiind de finantare a clientului ( in Romania termenul de leasing este de minim un an);

e) Dobanda

- in cazul vanzarii cu plata in rate, la calculul ratelor se percepe o dobanda relativ mica pentru ratele neplatite inca, care cuprinde implicit un mod de calcul si un continut mult mai simplu decat in cazul leasingului;

f) Fiscalitatea

- in cazul vanzarii cu plata in rate, beneficiarul trece pe cheltuieli nu valoarea ratelor ciamortismentul calculat periodic prin deducerea din masa impozabila a unui procent anume stabilit de actele normative in vigoare;

- in cazul leasingului, beneficiarul poate include redeventa direct pe cheltuieli[9];

4. Leasing versus vanzarea cu plata la termen

De asemenea leasingul se deosebeste si fata de contractul de vanzare-cumparare cu plata la termen prin caracteristica principala - dreptul de proprietate astfel:

in cazul contractului de vanzare-cumparare cu plata la termen beneficiarul intra in posesia dreptului de proprietate automat, o data cu plata contravalorii bunului la termen;

in cazul contractului de leasing, beneficiarul nu devine automat proprietar la sfarsitul perioadei de referinta, ci are posibilitatea de a opta in privinta achizitionarii bunului.