CARACTERISTICI ALE MEDIULUI ECONOMIC NATIONAL

Imaginea globala a situatiei economice in 2005-2006 si la inceputul anului 2007 ofera tabloul complex al unor aspecte pozitive - piloni ai dezvoltarii in viitorii ani, dar si al unor evolutii nesatisfacatoare.

Procesul reformei urmareste sa armonizeze toate componentele vietii economice si sociale pentru finalizarea si consolidarea reformelor structurale, in conditiile intaririi disciplinei financiare, stimularii dezvoltarii si functionarii in parametri de eficienta a mediului de afaceri, a capitalului national si strain, prin promovarea si implementarea unor politici si mecanisme compatibile cu cele din Uniunea Europeana in care Romania  s-a integrat la 1 ianuarie 2007.

Anii 2005 si 2006 au fost ani de finalizare a mai multor masuri administrative si legislative suplimentare in vederea intaririi capacitatii institutionale, a eficientizarii si accelerarii procesului integrarii depline in Uniunea Europeana.

In prezent s-a declansat procesul de implementare a strategiei post-aderare in vederea accelerarii procesului de reducere a decalajelor dintre tarile din U.E.

La finele anului 2005 pe plan economic, s-a obtinut un raport extern pozitiv cu privire la realizarea parametrilor unei economii de piata functionale.

In domeniul financiar s-a urmarit stimularea muncii, economisirea si investitiile. S-au aplicat prevederi noi prin Codul Fiscal, Codul de procedura fiscala si Normele de aplicare, reglementari juridice menite sa asigure un cadru fiscal modern si stabil, stimulativ pentru investitori si oamenii de afaceri.

In domeniul fiscal a fost vizata intarirea disciplinei financiare, inasprindu-se legislatia in domeniul recuperarii datoriilor bugetare. In vederea diminuarii arieratelor catre bugetul de stat au fost luate masuri care ii vizeaza pe marii datornici, printre care anularea obligatiilor bugetare aferente minelor inchise sau aflate in conservare.

Impulsionarea initiativei private a fost realizata si prin perfectionarea cadrului legislativ si institutional destinat investitorilor prin operationalizarea activitatii Agentiei Romane pentru Investitii Straine si a Legii pentru promovarea investitiilor directe. A fost totodata implementat un Plan de Actiune pentru eliminarea barierelor din mediul de afaceri.

S-a imbunatatit, prin simplificare, sistemul de inregistrare si autorizare a noilor firme, procedurile vamale, reglementarile de intrare si iesire de pe piata. S-a aprobat sistemul aprobarii tacite ca mijloc de reducere a birocratiei si elimianre a intarzierilor adiministrative, precum si un sistem de luare a deciziilor in mod virtual.

Tot in domeniul masurilor de imbunatatire a mediului de afaceri si sprijinire a dezvoltarii IMM-urilor se mai pot enumera:

scutirea de la plata taxelor vamale si a TVA-ului la importul de utilaje si echipamente destinate modernizarii IMM-urilor;

intarirea disciplinei financiare, prin masuri ce stimuleaza achitarea la timp a obligatiilor bugetare;

revitalizarea creditului intern destinat economiei reale;

activizarea pietei de capital si masuri de stimulare a investitiilor;

atragerea de fonduri pentru sprijinul IMM-urilor;

imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantare, prin acordarea de sprijin financiar si de asistenta;

sprijinirea IMM-urilor pentru participarea la programe comunitare;

acces prioritar al IMM-urilor la achizitiile publice de bunuri materiale, lucrari si servicii;

derularea unor programe de finantare nerambursabile pentru IMM-uri.

Mersul procesului de reformare a mecanismului economic poate fi urmarit si prin gradul de privatizare al economiei - masurat prin ponderea sectorului privat in valoarea adaugata totala, respectiv pe ramuri ale economiei. Nivelul ponderii sectorului privat in volumul PIB-ului este si un indicator al certificarii economiei ca o economie de piata functionala ( vezi tab.2.1 ).

A continuat procesul de restructurare si lichidare a societatilor neviabile economic. Insusi APAPS s-a restructurat, prin desfiintarea sucursalelor teritoriale si transformarea sa in Agentia de Monitorizare Postprivatizare.

Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene, dar problematica proprietatii nu este inca pe deplin clarificata. Procesul de privatizare nu s-a incheiat. In acelasi timp, Romania se afla printre tarile cu cele mai ridicate fluxuri de investitii straine, care, aprioric, vor modifica structura capitalului social din economie.

Sintetic, evolutia procesului de privatizare se exprima prin ponderea sectorului privat in valoarea adaugata bruta. Detalii in tabelul 2.1 si figura 2.1.

Tabelul 2.1. Ponderea sectorului privat in PIB si in valoarea adaugata

SURSE: Romania in cifre - 2005, INS, Bucuresti, 2006; Romania 2005 - data statistice, INS, Bucuresti, 2006; Anuarul statistic al Romaniei, INS, Bucuresti, 2005

NOTE: 1 - date semidefinitive

Semnificative sunt ponderile ridicate ale sectorului privat in agricultura, constructii si industrie.

Figura 2.1. Evolutia ponderii sectorului privat in PIB

Ponderea sectorului privat in productia nationala se apropie de nivelul din tarile dezvoltate si este in zona pragului de apreciere al caracterului functional al unei economii de piata.

PIB-ul (Produsul Intern brut) ce reflecta in modul cel mai sintetic rezultatele activitatii economice, prin dinamica si structura sa reflectand pe de o parte trendul economiei, iar pe de alta parte consecintele finale ale procesului de restructurare, ofera o imagine a mersului economiei.

Figura 2.2. Dinamica PIB-ului in perioada 1990 - 2005 (1989 = 100%)

Graficul de mai sus (figura 2.2) indica situatia favorabila din 2004 - 2005 cand s-a atins, respectiv s-a depasit nivelul (comparabil ca preturi de exprimare) PIB-ului din 1989. Dupa 16 ani de tranzitie intarziata s-au creat conditiile dezvoltarii consistente si durabile a economiei in urmatoarea perioada.

In intervalul 2000 - 2005 cresterea medie anuala a fost de aproape 5,1%, sporul relativ pe intreg intervalul fiind de 34,6%, inregistrandu-se cea mai ridicata crestere si cel mai lung interval de evolutii pozitive. In sinteza, rezultatele anului 2006 se prezinta in tabelul 2.2.

Demn de remarcat este cresterea puternica a PIB-ului (7,7%), calmarea inflatiei reflectata printr-o crestere moderata a preturilor bunurilor si serviciilor de consum (4,87%), sporirea ritmului investitiilor (+16,1%) - mijloc de asigurare a cresterilor economice viitoare.

In anul 2006, investitiile straine directe au crescut comparativ cu anul 2005 cu  41,2 %. Investitia straina directa a rezidentilor romani in strainatate, la sfarsitul anului 2006 a fost de 210,9 mil. EURO.

Tabelul 2.2.

O caracteristica a ultimilor ani in economie a fost reprezentata de temperarea cresterii preturilor. In anul 2004, indicele preturilor bunurilor de consum (decembrie 2004/decembrie 2003) a fost de 109,3% - fiind primul an dupa 1990 cand inflatia a fost exprimata printr-un numar format dintr-o singura cifra. Aceasta situatie este de natura sa insanatoseasca mediul economic si sa amelioreze veniturile reale ale asupra populatie. etalii in figura 2.3.referitor la evoluta componentelor indicilor pretrilor intre 2001 - 2006. Cea mai energica evolutie s-a inregistrat la grupa marfurilor nealimentare.

La cresterea de 7,7 % a PIB-ului in 2006, constructiile au avut cea mai semnificativa contributie, prin cresterea de 19,4 % - detalii in figura 2.4. Activitatile din industrie, servicii si constructii contribuie cu peste 80 % la dinamica formarii PIB-ului national (figura 2.4). Cresterea semnificativa a ponderii serviciilor in PIB tinde sa apropie tot mai mult economia romaneasca de tipologia europeana.

De remarcat, totodata tendinta de orientare a comertului exterior preponderent catre tarile din U.E. (figura 2.5). Acest fapt pozitiv indica o crestere a gradului de copetitivitate a produselor romanesti, dar, in paralel, se inregistreaza agravarea deficitului balantei comerciale si de plati generata de un grad redus de acoperire a importurilor prin exporturi. La exporturi primele trei locuri sunt ocupate de Italia, Germania si Turcia, iar la importuri de Germania, Italia si Rusia.

Figura 2.5.