|
EVOLUTIA INFLATIEI IN PERIOADA 1990-1997
Evolutia inflatiei in aceasta perioada (1990-1997) difera in functie de metoda prin care a fost masurata. Se observa pe baza datelor din tabelul de mai jos ca rata anuala a inflatiei atinge niveluri diferite si are tendinte, in anumite perioade contrare, in functie de indicele prin care este exprimat, indicele preturilor bunurilor de consum IPC, indicele preturilor productiei industriale IPPI sau delatorul PIB.
Tabelul nr.2
Evolutia ratei anuale a inflatiei masurate cu ajutorul IPC, IPPI si dPIB in perioada 1991-1997
-procente-
ANII/INDICE
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
IPC
170,2
210,4
256,1
136,7
32,3
38,3
54,8
IPPI
210,1
184,8
165,0
140,5
35,1
49,9
152,0
D PIB
195,0
199,9
227,3
139,0
36,2
45,0
144,2
In figura de mai sus se poate observa ca in perioada 1991-1993, atat indicele preturilor de consum cat si deflatorul PIB au avut o evolutie diferita de cea a indicelui preturilor productiei industriale. Astfel, in timp ce rata inflatiei exprimata prin IPC si deflatorul PIB are un ritm rapid si ascendent, rata inflatiei redata prin IPPI are o tendinta de diminuare. Printre cauzele generatoare ale acestei situatii se pot mentiona pe de parte deosebirile dintre sferele de cuprindere ale indicilor de mai sus, iar pe de alta parte momentele diferite ale aplicarii masurilor de liberalizare a preturilor, modul in care agentii economici au reactionat la aceste masuri.
In perioada 1994-1996 inflatia se caracterizeaza, indiferent de indicele luat in considerare, ca avand o tendinta de crestere. Totodata, in acesta perioada (1994-1996) si nivelurile atinse de inflatia exprimata prin indicele preturilor de consum, indicele preturilor productiei industriale si prin deflatorul PIB sunt relativ foarte apropiate, pentru ca in 1997 sa difere foarte (54,8% prin indicele preturilor bunurilor de consum, 152% prin indicele preturilor productiei industriale si 144,2% prin deflatorul PIB).
Valorile luate de inflatie au atins nivelul maxim la inceputul perioadei de tranzitie. Astfel pentru IPC valoarea maxima este reprezentata de 256,1% si s-a inregistrat in 1993; tot in 1993 a atins nivelul maxim si deflatorul PIB, adica 227,3%. In cazul IPPI acesta a atins nivelul maxim in 1991, 220,1%.
1 EVOLUTIA PRETURILOR BUNURILOR DE CONSUM
Modul in care au evoluat preturile de consum in Romania in perioada 1991-1997 este strans legata de etapele de liberalizare, de eliminare treptata a subventiilor de la buget pentru unele marfuri alimentare si servicii considerate de baza in consumul populatiei, precum si de modificarile intervenite in comportamentul consumatorilor. O mare importanta in reflectarea acestei evolutii in situatiile statistice o au sursele de date utilizate in acesti ani pentru calculul indicilor preturilor de consum si masurile luate in vederea perfectionarii acestor indicii.
Analizand datele din tabelele 3 si 4 precum si graficele din figurile 13 si 14 se constata o crestere continua a preturilor de consum atat in ansamblu cat si pe grupe (marfuri alimentare, marfuri nealimentare si servicii) comparativ cu anul 1990, precum si de la un an la altul chiar daca au ritmuri diferite. S-a ajuns astfel ca in anul 1997 preturile de consum sa fie de peste 200 de ori mai mari decat in 1990, cea mai mare crestere inregistrandu-se la preturile produselor alimentare.
Nivelul maxim atins de IPC s-a inregistrat comparativ cu anul precedent in 1993 cand a fost de 356,1% fata de 1992. Dupa 1993 au urmat doi ani cu cresteri mai reduse, pentru ca in 1996 sa aiba loc un mare salt la 138,8% fata de 1995, continuat in 1997 cu 154,8%.
ANII
MF.ALIMENTARE
MF.NEALIMENTARE
SERVICII
TOTAL
1991
286,2
267,8
235,7
270,2
1992
963,4
787,9
661,0
838,8
1993
3361,2
2907,4
2249,5
2987,0
1994
7940,3
6769,8
5641,8
7071,9
1995
10469,3
8775,3
8051,2
9353,4
1996
14276,5
12205,9
11830,8
12983,4
1997
21614,6
18614
20881,4
20098,3
Tabelulul nr.4
Evolutia preturilor de consum in perioada 1991-1997 (anul precendent=100)
-procente-
ANII
MF.ALIMENTARE
MF.NEALIMENTARE
SEVICII
TOTAL
1991
286,2
267,8
235,7
270,2
1992
336,6
294,2
280,4
310,4
1993
348,9
369,0
340,3
356,1
1994
236,2
232,8
250,8
236,7
1995
131,9
129,6
142,7
132,3
1996
136,4
139,1
146,9
138,8
1997
151,4
152,5
176,5
154,8
Daca se au in vedere componentele indicelui total al preturilor de consum, se constata ca evolutia acestora este oscilanta: in anii 1991-1992 cresterea preturilor marfurilor alimentare a devansat-o atat pe cea a preturilor marfurilor nealimentare cat si a serviciilor. In 1993 si 1997 au dominat cresterile la preturile marfurilor nealimentare, iar in perioada 1994-1996 cele ale preturilor serviciilor. De asemenea, se poate observa ca indicii preturilor marfurilor alimentare au devansat in anii 1991, 1992, 1994 si 1995 indicii preturilor marfurilor nealimentare.
2 EVOLUTIA MEDIE LUNARA A INFLATIEI
In ceea ce priveste cresterile lunare ale preturilor de consum se observa o evolutie oscilanta a acestora de-a lungul perioadei 1990-1997, nivelul maxim fiind atins in 1993 cu 12,1%. In urmatorii doi ani aplicarea unor masuri de ajustare in domeniul fiscal si al preturilor a condus la scaderea ratei medii lunare a inflatiei la 4,1% in 1994 si 2,1% in 1995. In 1996 si 1997 se produce insa o noua intensificare a procesului inflationist, rata medie lunara inregistrand un nivel de 3,8% in 1996 si 8% in 1997.
procente-
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
MF.ALIMENTARE
12,0
10,2
11,6
4,2
1,9
3,7
7,8
MF.NEALIMENTARE
9,0
9,3
12,9
3,7
2,0
4,0
7,7
SERVICII
9,1
8,4
11,8
4,7
2,9
3,6
9,7
TOTAL
10,3
9,6
12,1
4,1
2,1
3,8
8,0
Daca in primii doi ani, cele mai mari cresteri medii lunare s-au facut la preturile marfurilor alimentare, iar in 1993 si 1996 la cele ale marfurilor nealimentare, in anii 1994, 1995 si 1997 cea mai accentuata majorare a avut loc la tarifele pentru serviciile prestate populatiei, piata acestora continuand sa fie dominata de sectorul public, in conditiile unui consum relativ scazut si putin flexibil.
3 EVOLUTIA PRETURILOR PRODUSELOR AGROALIMENTARE VANDUTE PE PIATA TARANEASCA
Produsele agroalimentare vandute pe piata taraneasca ocupa o pondere deosebit de importanta in consumul populatiei din tara noastra. Evolutia preturilor de-a lungul celor sapte ani a fost strans legata de etapele de liberalizare a preturilor, de evolutia acestora si de nivelul salariilor din economie.
Inca de la inceputul anului 1990 au avut loc cresteri ale preturilor produselor agroalimentare vandute pe piata taraneasca ca o consecinta a cresterii salariilor populatiei orasenesti si a restituirii unor importante sume de bani acesteia. Cea mai rapida crestere a acestor preturi a avut loc in anul 1992 (cu 187,4% fata de 1991).
Evolutia preturilor produselor agroalimentare vandute pe piata taraneasca in perioada 1991-1997 (1990=100)
-procente-
ANII
PRODUSE DE ORIGINE VEGETALA
ANIMALE SI PASARII VII
PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA
TOTAL
1991
219,8
155,7
202,7
202,1
1992
566,6
551,8
616,2
580,2
1993
1456,8
1428,1
1942,1
1577,5
1994
3916,0
3373,1
4664,1
4002,2
1995
5447,1
5042,8
5904,8
5519,1
1996
7402,7
6616,1
9111,1
7643,9
1997
10186,1
7343,9
10113,3
10311,6
Evolutia preturilor produselor agroalimentare vandute pe piata taraneasca in perioada 1991-1997 (anul precedent=100)
-procente-
ANII
PRODUSE DE ORIGINE VEGETALA
ANIMALE SI PASARII VII
PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA
TOTAL
1991
219,8
155,7
202,7
202,1
1992
257,8
354,4
304,0
287,4
1993
257,1
258,8
316,3
271,6
1994
268,2
236,2
239,3
253,7
1995
139,1
149,5
126,6
137,9
1996
135,9
131,2
154,3
138,5
1997
137,6
110,0
145,2
134,9
Primele semne ale stabilizarii macroeconomice aparute in anul 1993 si manifestate mai puternic in 1994 au influentat si tendintele de evolutie a acestor preturi. Anul 1994 s-a caracterizat prin cresterea veniturilor populatiei si echilibrarea raportului dintre cerere si oferta la produsele agroalimentare, precum si prin marirea gradului de aprovizionare a populatiei cu produse agroalimentare de pe piata taraneasca. Preturile acestor produse cunosc cresteri din ce in ce mai reduse pana in anul 1996, cand ritmul este ceva mai mare decat anul anterior (38,5%), pentru ca la sfarsitul perioadei analizate sa scada din nou (34,9%).
Urmarind evolutia preturilor pe categorii de produse agroalimentare (adica: produse de origine vegetala; animale si pasari vii si produse de origine animala), se constata diferente de ritm atat intre ele, cat si fata de total. Astfel, preturile la produsele de origine vegetala au atins nivelul maxim in 1994, dupa o crestere continua din 1991, iar pana in 1997 inregistreaza cresteri tot mai reduse, pentru ca in acest an ritmul sa se accelereze. Preturile la grupa "animale si pasari vii" au crescut pana in anul 1992 din ce in ce mai mult, in acest an inregistrandu-se cel mai inalt ritm din intreaga perioada 1990-1997, dupa care cresterea a fost mai redusa. Preturile produselor de origine animala au sporit cel mai rapid in anul 1993 (216,3% fata de anul 1992), dupa care ritmul s-a redus pana in anul 1996 cand a avut un nou salt (+54,3%) pentru a fi urmate de o crestere mai mica in 1997 (45,2%)
Comparativ cu anul 1990, preturile produselor agroalimentare vandute pe piata taraneasca au crescut de aproape 103 ori, cu cresteri aproximativ egale la preturile produselor de origine vegetala si a celor de origine animala (de aproximativ 101 ori si o crestere mai redusa pentru grupa "animale si pasari vii" (de 73 de ori)).
In concluzie se poate spune ca vanzarile pe piata taraneasca au ocupat o pondere din ce in ce mai mare in totalul vanzarilor deoarece preturile pe aceasta piata l-a reprezentat raportul direct si liber dintre cerere si oferta.
4 EVOLUTIA PRETURILOR PRODUCTIEI INDUSTRIALE IN PERIOADA 1991-1997
Liberalizarea preturilor productiei industriale a reprezentat o masura importanta si necesara pentru realizarea autonomiei activitatii intreprinderilor si pentru restructurarea lor pe criterii de rentabilitate.
Dupa cum rezulta si din tabelele 8 si 9 si din graficele din figurile 18 si 19 inca din 1991, imediat dupa liberalizare, preturile de productie au crescut extrem de mult, amplitudinea atinsa in acest an fiind de 320,1% comparativ cu 1990 (acesta a fost cel mai inalt nivel din perioada analizata, luandu-se in calcul anul precedent). Aceasta crestere a avut ca factori determinanti scumpirea salariilor, materiilor prime si energiei si a sporirii costurilor cu forta de munca. Pana in 1996 majorarea preturilor a fost tot mai redusa, pentru ca din acest an cresterea acestora sa se accelereze. Aceasta tendinta s-a manifestat atat pe ansamblu (IPPI total) cat si pe fiecare ramura din economie.
Evolutia preturilor productiei industriale in perioada 1991-1997 (1990=100)
-procente-
ANII
INDUSTRIA EXTRACTIVA
INDUSTRIA PRELUCRATOARE
ENERGIA ELECTRICA, TERMICA, APA SI GAZE
TOTAL
1991
294,2
309,8
478,4
320,1
1992
907,6
850,1
1633,3
911,6
1993
2253,6
2305,5
3946,1
2415,7
1994
5190,0
5593,1
9210,2
5809,8
1995
6177,9
7756,1
11288,4
7849,6
1996
9127,6
11747,5
15661,0
11764,2
1997
38262,9
26913,5
49034,6
29645,8
Evolutia preturilor productiei industriale in perioada 1991-1997 (anul curent=100)
-procente-
ANII
INDUSTRIA EXTRACTIVA
INDUSTRIA PRELUCRATOARE
ENERGIE ELECTRICA, TERMICA, APA SI GAZE
TOTAL
1991
294,2
309,8
478,4
320,1
1992
308,5
274,4
341,4
284,8
1993
284,3
271,2
241,6
265,0
1994
230,3
242,6
233,4
240,5
1995
119,1
138,7
122,1
135,1
1996
147,8
151,4
138,7
149,9
1997
419,2
229,1
313,1
252,0
In ceea ce priveste dominatia uneia sau alteia din componentele indicelui total al preturilor de productie (ramurile: industria extractiva, industria prelucratoare, energie electrica, termica, gaze si apa), se observa ca in primii doi ani preturile la energie electrica, termica, apa si gaze au fost cele care au inregistrat cea mai rapida crestere, pentru ca din 1993 si pana in 1996 industria prelucratoare sa fie cea mai avansata si in anul 1997 cea extractiva sa devanseze celelalte ramuri. Pentru industriile prelucratoare si energie electrica, termica, apa si gaze, cea mai mare crestere a avut loc in anul 1991 (de 309,8% si, respectiv 478,4%) in timp ce pentru industria extractiva anul 1997 a fost cel in care au avut loc cele mai mari majorari (de 419,2%). Comparativ cu anul 1990, o crestere deosebita, au inregistrat-o preturile la energie electrica, termica, apa si gaze, in 1997 IPPI in aceasta ramura atingand nivelul de 49034,6%. Au urmat cresterile din industria extractiva, cu 38162,9% si din industria prelucratoare cu 26813,5% fata de 1990.