Recunoasterea tranzactiilor suspecte de spalare a banilor

Recunoasterea tranzactiilor suspecte de spalare a banilor

De mentionat este faptul ca in multe cazuri specialistii in domeniul financiar bancar[1],evita aprofundarea studiului despre modul in care pot fi recunoscute operatiunile financiare ce au drept scop spalarea banilor,considerand ca aceasta activitate are un caracter de ancheta si nu ar fi compatibila cu atributiile lor curente.

Fiecare operatiune de spalare a banilor murdari are un mod propriu de desfasurare,care depinde de institutia bancara sau financiara pe care o foloseste ,de rigurozitatea normelor procedurale adoptate de aceasta,de sumele efectiv implicate si in buna masura de experienta si capacitatea intelectuala a persoanelor implicate.

Ca regula generala,caracterul suspect al unei operatiuni bancare decurge din modul neobisnuit in care aceasta se produce,raportat la criteriile de eficienta economica,practica bancara si activitatile curente ale unui client.

In mod curent,cele mai des utilizate servicii bancare sunt cele pentru deschiderea unor conturi,constituirea unor depozite,obtinerea unor imprumuturi,servicii de transfer de fonduri,schimburile valutare,emiterea de cecuri,etc. Alaturi de aceste servicii ce pot fi considerate traditionale,dar care pot fi prestate si prin metode noi,bazate pe sistemul informatic,bancile mai ofera casete pentru pastrarea valorilor,seifuri,dar si consultanta in afaceri,etc.

In masura in care tranzactiile se abat de la criteriile de eficienta economica,pot fi puse sub semnul intrebarii,cu privire la adevaratul lor scop.

1.Tranzactii suspecte din domeniul bancar

1.a) Spalarea banilor folosind tran­zactiile in numerar (cash):

Depozite neobisnuit de mari in numerar facute de o persoana fizica sau o companie ale carei activitati curente de afaceri ar fi in mod normal generate prin cecuri[2] sau alte instrumente de finantare;

Cresteri substantiale de depozite in numerar ale unei persoane fizice sau ale unei societati fara o cauza aparenta, in special daca asemenea depozite sunt dupa aceea transferate intr-o perioada scurta de timp din cont si/sau catre o destinatie care nu poate fi asociata in mod normal cu clientul;

Clienti care depun numerar prin numeroase formulare de depozit in asa fel incat suma fiecarui depozit este 'nesemnificativa', dar totalul tuturor depunerilor este important;

Conturi ale companiilor ale caror tranzactii - atat depuneri, cat si retrageri - sunt efec­tuate mai degraba in numerar decat prin forme de debit si credit asociate in mod normal cu operatiuni comerciale (de exemplu, cecuri, acreditive, cambii etc.);

Clienti care, in mod constant, varsa sau depun numerar pentru a acoperi trate bancare[3], transferuri de bani sau alte instrumente de plata negociabile si usor vandabile;

Clienti care cer sa schimbe o mare cantitate de bancnote cu valoare nominala mica pen­tru cele cu valoare nominala mai mare;

Frecvente schimburi de numerar in alte valute;

Sucursale care efectueaza mult mai multe tranzactii in numerar decat in mod obisnuit (statisticile bancii centrale detecteaza aberatii in tranzactiile cu numerar);

Clienti ale caror depuneri contin bancnote false sau instrumente contrafacute;

Clienti care transfera mari sume de bani in sau din strainatate cu instructiuni de plata in numerar;

Depuneri mari in numerar folosind dispozitive de depunere a banilor, evitand in felul acesta contactul direct cu banca.

1.b) Spalarea banilor folosind conturile bancilor

Clienti care vor sa mentina un numar de conturi personale sau conturi administrate de banca, care nu par sa fie compatibile cu genul activitatii lor, inclusiv tranzactii care implica persoane nominalizate;

Clienti care au numeroase conturi si le alimenteaza cu numerar, in situatia in care totalul depunerilor constituie o mare suma de bani;

Orice persoana fizica sau companie al carei cont nu indica desfasurarea unor activitati normale in operatiile bancare personale sau de afaceri, ci este utilizat pentru incasari sau plati de sume mari de bani[4] care nu au nici un scop sau legatura evidenta cu detinatorul contului si/sau afacerile sale (de exemplu, o crestere substantiala a rulajului unui cont);

Evitarea furnizarii de informatii normale cand se deschide un cont, furnizarea de infor­matii minime sau fictive sau, cand se cere deschiderea unui cont, furnizarea unor infor­matii care sunt greu de verificat de catre institutia financiara sau necesita prea multi bani pentru a fi verificate;

Clienti care par sa aiba conturi in cateva institutii financiare din aceeasi localitate, in special cand banca este constienta de existenta unui proces de consolidare regulata a acestor conturi, anterior unei cereri pentru transmiterea progresiva de fonduri;

Concordanta dintre iesirile si intrarile de numerar in aceeasi zi sau in ziua anterioara;

Alimentarea contului prin cecuri emise de terti in sume mari andosate in favoarea clientului;

Retrageri mari de numerar dintr-un cont inactiv[5] in prealabil sau dintr-un cont care tocmai a primit neasteptat o importanta suma din strainatate;

Clienti care, impreuna si simultan, folosesc ghisee diferite pentru a efectua mari tranzactii in numerar sau tranzactii in valuta;

Folosirea pe scara mai mare a dispozitivelor de pastrare a banilor,

Amplificarea operatiunilor efectuate de persoanele fizice. Folosirea pachetelor sigilate depozitate si retrase;

Reprezentantii companiei evita contacte cu sucursala;

Cresteri substantiale de depuneri in numerar sau de instrumente negociabile[6] (cecuri, polite etc.) ale unei firme sau o companie specializata, folosind conturile clientilor sau conturile interne sau conturile de imputernicire, in special daca depozitele sunt transferate rapid intre conturi de imputernicire si ale clientilor;

Clienti care refuza sa furnizeze informatii care, in conditii normale, i-ar califica pentru obtinerea de credite sau de alte servicii bancare ce ar putea fi considerate importante;

Folosirea insuficienta a facilitatilor bancare normale[7], de exemplu, evitarea acordarii de dobanzi mari pentru solduri mari;

Un mare numar de persoane fizice care efectueaza plati in cadrul aceluiasi cont, fara o explicatie adecvata.

1.c) Spalarea banilor folosind tranzactii de investitii:

Cumpararea de hartii de valoare pentru a fi pastrate in custodie la institutia financiara, cand acest fapt nu pare potrivit cu standingul (rangul,pozitia)clientului;

Tranzactii de depozit/imprumut 'back to back', cu subsidiare sau afiliate ale institutiilor financiare din strainatate, cunoscute ca facand parte din aria traficului de droguri;

Cereri ale clientilor pentru servicii manageriale de investitii (fie in valuta, fie in hartii de valoare) unde sursa fondurilor este neclara sau nu este potrivita cu standingul clientului;

Plata in sume neobisnuit de mari in cash a hartiilor de valoare;

Cumpararea sau vanzarea unei hartii de valoare care nu are un scop perceptibil sau in circumstante care par a fi neobisnuite.

1.d) Spalarea banilor prin activitati internationale offshor[8]e;

Client recomandat de o sucursala din strainatate, filiala sau alta banca deschisa in tari unde productia de droguri sau traficul de droguri pot fi predominante;

Folosirea de acreditive si alte metode de finantare a comertului pentru a face sa circule bani intre tari unde asemenea comert nu este compatibil cu afacerile obisnuite ale clientului;

Clienti care fac plati regulate si importante, inclusiv tranzactii transmise telegrafic, care nu pot fi identificate clar ca tranzactii bona fidae sau primesc plati frecvente si impor­tante din tari care sunt in mod obisnuit asociate cu producerea, prelucrarea sau desfa­cerea drogurilor; organizatii teroriste interzise (tari paradis fiscal);

Constituirea de solduri mari, nepotrivite cu rulajul cunoscut al afacerii clientului, si transferuri ulterioare catre conturi tinute in strainatate;

Transferuri electronice de fonduri, fara explicatii, efectuate de clienti sub forma de intrari si iesiri sau fara a fi trecute printr-un cont;

Cereri frecvente de cecuri de calatorie[9], trate in valuta si alte instrumente negociabile care urmeaza a fi emise;

Frecvente plati de cecuri de calatorie sau trate in valuta, in mod special daca provin din strainatate.

1.e) Spalarea banilor implicand agenti si functionari ai institutiilor financiare:

Schimbari in caracteristicile functionarului, de exemplu, stil de viata risipitor sau evitarea plecarii in vacanta;

Schimbari in performantele agentului sau functionarului, de exemplu, vanzatorul care vinde contra numerar are rezultate remarcabile sau neasteptat de mari;

Orice afacere cu un agent unde identitatea beneficiarului final sau a contrapartidei este necunoscuta, contrara procedurii normale pentru felul respectiv de afacere,

1.f) Spalarea banilor prin imprumuturi asigurate[10] sau neasigurate:

Clienti care ramburseaza' credite slab performante in mod neasteptat;

Cererea de a imprumuta bani, avand ca garantie active tinute de o institutie financiara sau o terta persoana1, unde originea activelor este necunoscuta sau activele sunt incom­patibile cu bonitatea clientului;

Cererea unui client catre o institutie financiara pentru a procura sau aranja o finantare, unde sursa contributiei financiare a clientului la afacere este neclara, in mod special unde este implicata o proprietate.

Alaturi de aceste posibile semnale ale unor tranzactii care urmaresc spalarea banilor,in literatura de specialitate,se considera unanim,ca transferurile de sume spre si dinspre zone cunoscute ca paradisuri fiscale,zone de conflict sau producatoare de droguri , operatiunile cu numerar ,in sume foarte mari,sunt cele mai expuse in a fi considerate tranzactii suspecte.

2. Tranzactii suspecte specifice altor domenii decat cel bancar :

2. a).In domeniul pietei de capital

Utilizarea numerarului pentru achizitionarea de valori mobiliare[11] sau pentru plata celor vandute, in locul decontarilor fara numerar (virament), mai ales cand se vehiculeaza sume importante. Aceasta, deoarece actorii pietei de capital nu sunt simpli cetateni, care isi efectueaza platile in numerar, ci investitori care detin importante capitaluri;

Valorificarea actiunilor la o valoare in neconcordanta cu valoarea de piata ori cu valoarea nominala. Au existat cazuri cand tranzactionarea unor actiuni s-a facut la un pret de peste 1000 de ori fata de pretul nominal sau chiar de pe piata;

Achizitionarea unor valori mobiliare de catre entitati situate in paradisuri fiscale[12], urmata imediat de vanzarea pachetului achizitionat unei alte firme offshore, de multe ori revanzarea facandu-se in pierdere;

Vanzarea actiunilor unei persoane la pret foarte ridicat (de cateva zeci de ori) in raport cu pretul pietei, unei persoane juridice la care asociat unic sau majoritar este chiar persoana fizica vanzatoare. Scopul il reprezinta diminuarea impozitului pe profit si pe dividente in cazul persoanei juridice;

Folosirea aceluiasi pachet de actiuni, prin vanzare repetata, in vederea justificarii sumelor compensatorii acordate de la buget persoanelor disponibilizate colect In felul acesta s-au incasat de la buget zeci de miliarde de lei, in timp ce infuzia de capital pe piata a fost numai de zeci de milioane de lei.

2. b). In domeniul pietei imobiliare:

Utilizarea numerarului in tranzactiile imobiliare in locul instrumentelor de decontare bancara [13](conturi bancare);

Achizitionarea unor terenuri sau cladiri la preturi mici, urmata de vanzarea lor imediata, dar la preturi cu mult mai mari. Diferenta este utilizata pentru spalarea unor bani murdari;

Achizitionarea unor imobile care se afla intr-o situatie precara si punerea lor la punct, folosind sume ilicite[14], urmata de revanzarea la un pret superior. Diferenta se justifica ca fiind pretul manoperei proprii si al unor materiale refolosibile ori achizitionate in timp (la preturi mici);

Elementele de suspiciune specifice pietei imobiliare pot fi avute in vedere si in cazul tranzactiilor cu bunuri mobile de valoare mare, precum: autoturisme, iahturi, tablouri, colectii artistice si numismatice, antichitati etc.

2. c). In domeniul jocurilor de noroc (cazinouri):

Utilizarea unei mari sume in numerar pentru achizitionarea de jetoane pentru joc, dupa care se returneaza jetoanele si se solicita plata acestora utilizand alta modalitate decat numerarul, precum: cecuri de casa, cecuri de calatorie, mandate de plata, ordine de plata, transferuri electronice etc.;

Depozitarea numerarului la casa cazinoului, dupa care se solicita restituirea sumei prin alte instrumente de plata;

Solicitarea unor chitante pentru a justifica sumele castigate;

Achizitionarea unor bilete nenominale iesite castigatoare la diferite sisteme de joc de noroc sau case de pariuri.

2. d).In domeniul asigurarilor:

Achizitionarea de polite de asigurare de viata de mare valoare, utilizand numerarul, si nu platile prin virament;

Folosirea unor polite de asigurare de mare valoare ca garantie sau colateral pentru obtinerea unui imprumut;

Achizitionarea unei polite de asigurare de mare valoare cu ajutorul numerarului, urmata de rascumpararea acesteia, solicitandu-se alte instrumente de plata;

Plata unor sume cu titlu de asigurari catre societati de asigurari captive (care apartin asiguratului) situate in tari considerate paradisuri fiscale;

Provocarea unor accidente asupra unor bunuri asigurate la o valoare ridicata, urmata de incasarea contravalorii despagubirilor aferente.

2. e). In domeniul financiar:

Creditarea firmei proprii de catre asociati sau actionari cu sume importante in numerar, care se introduc fie in contul bancar, fie in casa societatii comerciale. Acest procedeu este repetat, in conditiile in care firma functioneaza constant in pierdere. Urmeaza apoi restituirea creditului, uneori insotit de dobanzi;

Solicitarea restituirii unor impozite si taxe de la buget (accize si TVA cel mai adesea) pentru operatiuni de export care nu s-au efectuat ori exportul a fost supraevaluat in mod fict La fel se solicita rambursarea de la buget a taxei pe valoarea adaugata in cazul in care produsele achizitionate se vand in mod constant in pierdere;

Solicitarea de scutiri sau reesalonari la bugetul de stat, in conditii in care se solicita certificate fiscale pentru a putea participa la licitatii organizate in vederea cumpararii de active sau actiuni, in cadrul procesului de privatizare;

Desi o societate comerciala achizitioneaza in mod constant documente cu regim special, ea nu depune bilanturi si declaratii privind obligatiile fiscale (lunare sau trimestriale);

Depunerea unor declaratii fiscale nereale sau false, in discordanta cu activitatea anterioara a agentului economic sau care rezulta din alte informatii, ca de exemplu, cele de natura vamala.

2. f).In domeniul vamal:

Utilizarea unor facturi de export subevaluate pentru a repatria o parte din pret, diferenta depunandu-se in conturi offshore, sau supraevaluate pentru a se putea introduce in tara bani iliciti din strainatate;

Utilizarea unor facturi de import subevaluate pentru a se plati taxe vamale cat mai mici sau supraevaluate pentru a se transfera in strainatate sumele ilicite produse in Romania.

2. g). In domeniul valutar:

Folosirea cu precadere a platilor in avans, in mod repetat, fara ca acestea sa mai fie justificate prin import sau prin restituire;

Platile in avans sunt preferate acreditivului, modalitate mai sigura si mai eficienta pentru garantarea realizarii importurilor;

Plata unor facturi reprezentand contravaloarea unor servicii de valoare mare si fara prezentarea certificatului fiscal eliberat de autoritatea fiscala din tara beneficiarului platii;