|
|
|
Conceptul de buget se trage de la cuvantul "bougé" care semnifica o punga din piele in care se tineau monede de metal pretios. Termenul a fost preluat de Anglia , iar mai apoi s-a raspandit in toata lumea.
In Romania , conceptul de buget apare in Regulamentele Organice intalnindu-se termeni ca "inchipuirea cheltuielilor anului viitor" sau "bindge".
In Constitutia de la 1866 , la Titlul "Despre finante" se mentioneaza faptul ca , in fiecare an Adunarea Deputatilor incheie socotelile si voteaza bugetul , aceasta procedura fiind preluata ulterior si adaptata vremurilor.
Acum , conceptul de buget este in conformitate cu economia de piata , cuprinzand un sistem de bugete distincte elaborate , aprobate si executate in conditii de autonomie.
Legea 500/2002 defineste conceptul de sistem unitar de bugete prin enumerarea componentelor acestuia . Ea introduce si conceptul de buget consolidat si stabileste principiile , cadrul general si procedurile privind formarea , administrarea , angajarea si utilizarea fondurilor publice.
Prin notiunea de sistem bugetar se intelege principalul plan financiar al statului in care sunt prevazute veniturile si cheltuielile publice aferente unei perioade determinate de timp.
In doctrina au fost formulate mai multe opinii in legatura cu natura juridica a sistemului bugetar , si anume :
Bugetul este considerat a avea doar valoare administrativa , intrucat veniturile si cheltuielile publice sunt simple evaluari de ordin financiar.In concluzie , sistemul bugetar ar fi un act-conditie pus de catre legiuitor la dispozitia agentului administrativ pentru a realiza acte juridice prin care sunt create creante de la si in favoarea tezaurului public .
2. sistemul bugetar - lege propriu-zisa
Bugetul apare ca o decizie emanata de la puterea legislativa . Conformandu-ne principiului "Tot ce imbraca forma legii este o norma de drept" , rezulta ca sistemul bugetar nu poate fi , la randul sau , decat o lege propriu-zisa .
3.sistemul bugetar - lege propriu-zisa si act administrativ
Pornind de la deosebirea lege formala - lege materiala , se considera ce bugetul este o lege cand ne raportam la dispozitiile generale si un act administrativ in partea creatoare de raporturi individuale concrete .
4. sistemul bugetar - plan/act de planificare financiara
Acest plan dobandeste , in urma adoptarii de catre Parlament , natura juridica de lege.
5. sistemul bugetar - plan cu caracter executoriu al statului
Acest plan nu dobandeste puterea de lege , ci este doar un plan operativ al statului.
Concluzie :
Se considera sistemul bugetar un plan al statului care contine indicatori financiari privind modul de utilizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor publice . Fiind un plan principal al statului este firesc ca societatea sa manifeste fata de acesta un interes deosebit ce se concretizeaza in procedurile derulate de legiuitor in relatie cu bugetul.
Legiuitorul nu poate sa adopte pur si simplu un plan , adica sa aplice procedura specifica de adoptare a legii asupra unui document care nu intruneste trasaturile normei juridice.Asadar , nefiind posibila aprobarea procedurii de adoptare a legii in mod direct , dar pentru a da forta obligatorie planului financiar , legiuitorul dezbate si adopta un alt document si anume Legea bugetara anuala .
In fiecare an , Parlamentul adopta o lege bugetara care aproba sistemul bugetar pentru un an calendaristic. Acest subterfugiu de tehnica juridica confera sistemului bugetar forta obligatorie a normei de drept ,avand drept efect dobandoiea de catre buget a naturii de lege.
Continutul bugetului este alcatuit din veniturile si cheltuielile publice.
Veniturile publice sunt de diferite categorii , din care cele mai importante fiind :
A)venituri ordinare ( bugetare propriu-zise)
B)venituri extraordinare ( extrabugetare )
Veniturile ordinare sunt acele venituri care se incaseaza cu regularitate:
a) fiscale - impozite , taxe , contributii , varsaminte
b) nefiscale - produse din administrarea proprietatilor statului ( redeventa , chirie , profit al unei societati detinuta de stat )
c) parafiscale - concept consacrat de doctrina si care intruneste veniturile ce pot fi obtinute de autoritatile locale )
Veniturile extraordinare sunt acele venituri care se incaseaza la buget cu titlu de exceptie , in situatia in care veniturile publice ordinare nu sunt in masura sa acopere cheltuielile publice :
a) imprumuturile realizate de stat pe plan intern sau extern
b) emisiune monetara ( solutie neindicata , intrucat poate genera inflatie )
c) vanzarea proprietatilor statului , actiuni , active , apelarea la rezervele de aur sau piatra pretioasa
Cheltuielile publice sunt modalitatile de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea atingerii obiectivelor generale ale societatii . De asemenea el mai pot fi concepute si ca sume aprobate in sistemul bugetar unitar de bugete cu limite si destinatii precise.
Structura cheltuielilor publice intr-un stat este influentata de tipul si gradul de dezvoltare a economiei .
Partile sistemului bugetar nu se confunda cu continutul sistemului bugetar . Cand discutam despre continut avem in vedere veniturile si cheltuielile publice. Cand discutam despre partile componente , ne referim la verigile care alcatuiesc un ansamblu coerent numit sctructura bugetara.
Organizarea bugetara a unui stat este determinata de structura statului, fiind mari diferente intre statele de tip unitar si cele de tip federal. Primele sunt caracterizate de o legislatie unica , organe centrale unice ale puterii si administratiei de stat , iar teritoriul este impartit in unitati administrativ-teritoriale conduse de organe locale autonome , care au personalitate juridica si dispun de bugete locale proprii. Structura bugetara a acestor state cuprinde un buget general al statului ( buget de stat ) si bugete locale autonome la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale. Statele de tip federal au o structura bugetara ce cuprinde :bugetul federatiei , bugetele statelor sau provinciilor membre ale federatiei si bugetele locale.
De regula , veniturile cele mai importante si principalele cheltuieli fac obiectul bugetului cebtral ,iar in bugetul local sunt prevazute veniturile si cheltuielile de mai mica importanta.
Sistemul bugetar al Romaniei este specific unui stat unitar si cuprinde:
1.bugetul de stat
2.bugetul asigurarilor sociale de stat
3.bugetul trezoreriei statului
4.bugetul fondurilor speciale
5.bugetul institutiilor publice autonome
6.bugetul institutiilor publice finansate integral sau partial din bugetul de stat , bugetul asigurarilor sociale sau cel al trezoreriei statului
7.bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii
8.bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de catre stat
9.bugetul fondurilor extrne nerambursabile
10.bugetele locale (comuna , oras , municipiu , sector , judet )
In bugetul de stat sunt prevazute bugetul Senatului , Camerei Deputatilor, Presedentiei Romaniei , Guvernului si al altor institutii publice care nu au organ ierarhic superior.(Curte de Conturi , Banca Nationala , SRI )
Sistemul bugetar nu se prezinta ca un document unic , ci este perceput ca un ansamblu coerent de bugete , alcatuit din : buget ordinar , care este format din veniturile si cheltuielile de la nivel central , bugetul unitatilor administrativ-teritoriale , bugetele institutiilor publice , bugetele extraordinare .
In ceea ce priveste bugetul extraordinar , in momente de dificultati financiare cauzate de cresterea unor anumite categorii de cheltuieli , statul apeleaza la acest buget , reprezentat de veniturile extraordinare.
Legea bugetara anuala prevede:
I) Venituri - estimarile anului bugetar
II) Cheltuieli - creditele bugetare autorizate
III) Deficitul sau Excedentul prognozat
IV) Alte reglementari specifice exercitiului bugetar
Orice lege cuprinde anexe care au in continut :
sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar de bugete
bugetele ordonatorilor principali de credite
regimul anumitor sume defalcate din unele venituri de la bugetul de stat si criteriile de repartizare a acestora
Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget pe baza "clasificatiei bugetare".Veniturile se structureaza pe capitole , subcapitole , iar cheltuielile pe parti , capitole , subcapitole , titluri , articole si alineate.
Cheltuielile prevazute in buget au destinatie precisa si limitata.
Numarul de salariati si fondurile salariilor se aproba prin anexa la bugetul ordonatorilor principali de credite , la fel aprobandu-se si programele si fondurile externe nerambursabile.
In bugetul de stat mai intra si fondul de rezerva bugetara , precum si cel de interventie , fonduri ce se afla la dispozitia Guvernului.Fondul de rezerva bugetara se imparte la ordonatorii principali de credite prin HG , pentru finantarea unor cheltuieli neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar.Fondul de interventie se imparte tot la ordonatorii principali de credite , insa pentru finantarea unor activitati urgente , in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati. In cursul unui exercitiu bugetar , bugetul fondului de interventii poate fi majorat , de catre Guvern, din fondul de rezerva , in functie de situatie.
