Progresul tehnic in comert

Progresul tehnic in comert

Baza tehnico-materiala a comertului se perfectioneaza continuu ca urmare a progresului tehnic din economie. Acesta se extinde din sfera productiei, unde gaseste campul cel mai larg de afirmare, in toate sectoarele care asigura pregatirea si realizarea productiei, datorita interdependentei dintre ramurile economiei nationale.
Prin progresul tehnic in comert se intelege procesul de perfectionare a tehnicii si tehnologiilor comerciale si a sistemului de organizare a activitatii cu scopul cresterii productivitatii muncii. Acesta devine astfel mijlocul principal de adaptare a activitatii comerciale la cerintele distributiei eficiente a productiei.
1. Factorii progresului tehnic in comert
Progresul tehnic gaseste in comert conditii largi de afirmare, desi mai limitate
in raport cu alte ramuri economice, datorita unor particularitati ale procesului de munca in comert, printre care si existenta multor activitati cu preponderent caracter manual.
. In primul rand, necesitatea promovarii progresului tehnic in comert rezulta din interdependenta dintre comert si celelalte ramuri economice mai receptive la acest proces, cum sunt industria, transporturile, telecomunicatiile, informatica etc.
Ramanerea lui in urma in comert ar influenta negativ intregul circuit al miscarii marfurilor. De exemplu, un sistem de distributie invechit, cu multe verigi intermediare si cu depozite necorespunzatoare, incetineste procesul realizarii marfurilor si restrange efectul favorabil adus de mecanizare si automatizare in cres terea productiei. Tot in acest context se explica si necesitatea ridicarii nivelului deservirii comerciale, ca o conditie a promovarii pe piata a noilor produse pe care progresul tehnic din industrie le asigura continuu.
. Progresul tehnic in comert se impune si ca o conditie a cres terii insasi a eficientei activitatii comerciale, constituindu-se in unul din factorii principali ai cresterii productivitatii muncii, ai accelerarii vitezei de rotatie a marfurilor si, in final, ai reducerii cheltuielilor de circulatie. In conditiile de concurenta, el duce, prin cres terea nivelului de deservire comerciala, la sporirea cifrei de afaceri a unei firme si la
intarirea pozitiei ei pe piata. Aceasta conditionare explica interesul constant al comerciantilor pentru dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale prin constructii noi, remodelari de unitati, promovarea unor forme noi de vanzare, modernizarea utilajului etc.
. In sfarsit, progresul tehnic in comert este impus si de schimbarile pe care le-a adus in management tehnica moderna a comunicatiilor si informatica. Relatiile comerciale se desfas oara astazi intr-un timp scurt, desi oferta poate fi teritorial mult
indepartata de cerere, ceea ce presupune capacitatea producatorilor si comerciantilor de a reactiona prompt la schimbarile pietei. Ori acest fapt este posibil numai prin existenta in comert a unui sistem rapid de miscare a marfurilor, de stocare si depozitare a lor, de livrare prompta catre cumparatori, precum si a unor mijloace de prelucrare operativa a informatiilor.
In tara noastra, progresul tehnic in comert a fost mai lent decat in alte ramuri economice, ca urmare a politicii de investitii din trecut, cand partea cea mai mare a acestora a fost dirijata spre industrie. Totodata, investitiile au fost inegal distribuite pe elementele bazei tehnico-materiale, dezvoltandu-se reteaua de magazine, iar in cadrul acesteia reteaua amplasata la parterul blocurilor de locuinte, pe principalele artere de circulatie. Desi reteaua comerciala s-a apropiat prin aceasta de consumatori, spatiile comerciale nu permit, prin marimea lor, la multe grupe de marfuri, expunerea unui sortiment larg si folosirea tehnologiilor de comercializare adecvate acestor grupe. Mult ramasa in urma ca modernizare este - asa cum s-a mai aratat - reteaua de depozite, cu consecinte asupra eficientei distributiei marfurilor.
Actuala baza tehnico-materiala a comertului va constitui pentru o indelungata perioada suportul tehnic al noilor societati comerciale, restructurate dupa principiile economiei de piata. Dezvoltarea s i modernizarea comertului vor impune deci un efort creator de adaptare a acestei baze la cerintele progresului tehnic, prin remodelari si reprofilari de unitati corespunzatoare cerintelor urbanismului comercial si nivelului ridicat al servirii comerciale.
La acestea se vor adauga constructiile noi, menite sa imbunatateasca dotarea cu spatii comerciale a teritoriului, inlaturarea decalajelor intre zonele tarii s i intre mediul urban si cel rural, care vor trebui sa raspunda unui avans tehnologic deja parcurs de tarile dezvoltate.
Apartinand sectorului tertiar in economie, comertul are in mod obiectiv conditii mai restranse decat productia pentru incorporarea progresului tehnic, o mare parte din activitati pretandu-se la executia manuala sau fragmentandu-se in succesiunea lor, ceea ce nu permite o mecanizare complexa. Totusi, el nu se limiteaza numai la mecanizarea operatiunilor de miscare a marfurilor, ci are - asa cum se va vedea mai departe - aspecte variate de manifestare, ceea ce conduce la concluzia necesitatii si posibilitatilor largi de promovare a lui in comert. De altfel, asa cum s-a prezentat intr-un capitol anterior4, unele din domeniile de varf ale progresului tehnic - automatizarea si electronica - si-au gasit posibilitati de aplicare chiar intr-o ramura a comertului in care operatiunile manuale sunt, in variate forme, definitorii.
2. Directiile progresului tehnic in comert
Din definitia progresului tehnic se desprind trei directii de promovare a lui in activitatea comerciala: modernizarea bazei tehnico-materiale; perfectionarea tehnologiilor comerciale; organizarea rationala a activitatii.
Modernizarea bazei tehnico-materiale. Ca o componenta a modernizarii de ansamblu a activitatii comerciale, modernizarea bazei tehnico-materiale reprezinta procesul de adaptare continua a constructiei, amenajarii s i dotarii magazinelor si depozitelor la progresele realizate in cresterea si diversificarea ofertei si la tehnica din ramurile economice cu care comertul intra in relatii. Acest proces vizeaza fiecare element al bazei tehnico-materiale si are drept principiu sporirea functionalitatii acestora, adica a rolului pe care fiecare il are in circulatia eficienta a marfurilor.
Astfel, modernizarea retelei comerciale cu amanuntul trebuie sa raspunda cerintelor difuzarii la consumatori a marfurilor in conditii de confort ridicat al vanzarii si cu un consum minim de timp. Acestui obiectiv ii raspund variatele profiluri de unitati, amplasarea lor dupa principiile urbanismului comercial, expunerea marfurilor
in unitati in modalitati care sa permita consultarea cu usurinta a produselor de catre consumatori, precum si practicarea unei game largi de servicii comerciale la vanzarea marfurilor.
Pentru depozite, modernizarea urmareste sa asigure prin constructia si amenajarea lor, intrarea si iesirea marfurilor si, implicit, stocarea intr-un timp cat mai scurt, printr-un flux mecanizat al operatiunilor, ceea ce in final insemna cresterea eficientei economice a distributiei.
In ceea ce priveste utilajele comerciale, sporirea functionalitatii prin modernizare inseamna adaptarea lor la particularitatile vehicularii si expunerii marfurilor si la cerintele ergonomiei, ale usurarii muncii, pentru sporirea productivitatii muncii si crearea conditiilor pentru ridicarea confortului vanzarii.
Perfectionarea tehnologilor comerciale. Tehnologia comerciala cuprinde ansamblul de procese, metode si procedee stiintifice folosite pentru distribuirea comerciala a produselor. Ea este specifica grupelor de marfuri (de exemplu tehnologia comercializarii marfurilor alimentare), formelor de distributie (tehnologia depozitelor, tehnologia magazinelor cu autoservire) si tipurilor de unitati (tehnologia magazinelor universale).
Perfectionarea oricarei tehnologii comerciale consta in rationalizarea lantului de procese tehnico-economice care o definesc si in promovarea progresului tehnic sub aspectul conditiilor materiale de infaptuire a acestora. De exemplu, perfectionarea stocarii marfurilor in depozite presupune folosirea de utilaje specifice modalitatilor de stocare rationala a marfurilor in vrac, in incarcaturi unitare s i in
incarcaturi diverse, paletizarea larga a marfurilor, respectiv circulatia marfurilor pe palete de la furnizori la depozite sau formarea paletelor in momentul receptionarii marfurilor la depozite; amenajarea marfurilor in stive, pe stelaje sau rastele, dupa procedee care sa permita identificarea structurii sortimentale si ,deci, alegerea cu us urinta a lor de catre cumparatori; utilizarea sistemului de evidenta dupa principiile si mijloacele informaticii si altele. Conditia modernizarii acestei tehnologii o constituie livrarea marfurilor de catre furnizori in ambalaje de marimi care sa permita paletizarea si asigurarea mijloacelor mecanizate pentru vehicularea in acest sistem a marfurilor in depozite.
In prezent, sub impactul progresului tehnico-stiintific, in modernizarea tehnologiilor comerciale se produc schimbari importante, orientate in trei directii:
. In primul rand, se remarca tendinta de imbogatire, de amplificare a continutului multora, ca urmare a concentrarii activitatii comerciale in unitati mari, a diversificarii sortimentului produselor si participarii unui numar mare de furnizori la formarea acestuia si a progreselor realizate in constructia de utilaje si in tehnica ambalarii marfurilor. Expresia cea mai evidenta a acestei tendinte o reprezinta
imbogatirea teoriei comertului, aparand discipline (Tehnologii comerciale, Logistica marfurilor, Gestiunea stocurilor, Servicii comerciale etc.) care formuleaza principiile, regulile si mijloacele de comercializare a diverselor grupe de marfuri pentru a raspunde progreselor in tehnologia obtinerii produselor, cres terii si diversificarii ofertei, exigentelor ridicate ale pietei si sporirii eficientei activitatii comerciale.
. Pe de alta parte, se evidentiaza o tendinta de simplificare si rationalizare a unor tehnologii, prin preluarea de catre industrie a multor operatiuni de pregatire prealabila a marfurilor pentru vanzare (dozare, ambalare) pe care inainte le efectua comertul si de a usura circulatia produselor. Astazi, cerintele practicarii autoservirii in magazine, ca s i paletizarea marfurilor si mecanizarea larga a operatiunilor in depozite au impus livrarea marfurilor din industrie catre comert in unitati de aprovizionare (conteinere, navete, pachete etc.) care sa asigure promovarea acestor procese.
. La acestea se adauga si progresele din domeniul transporturilor, din constructia de utilaje de manipulare a marfurilor si din constructia s i amenajarea depozitelor si magazinelor.
Organizarea rat ionala a activitat ii. Progresul tehnic este asociat tuturor factorilor de productie, implicit si factorului uman. Cu ajutorul tehnicii pe care o foloses te, omul actioneaza asupra factorului material, intr-un anumit cadru organizatoric, cu scopul de a produce s i schimba bunuri pentru satisfacerea nevoilor sale de viata. Efectul tehnicii este intensificat astfel de organizarea rationala a activitatii, prin aceasta asigurandu-se conditii pentru folosirea deplina a capacitatii mijloacelor utilizate si, ca urmare, cresterea productivitatii muncii.
Organizarea activitatii cuprinde, in primul rand, masurile, metodele, formele si mijloacele cu caracter economic si tehnico-organizatoric folosite la nivelul unitatilor operative pentru desfasurarea activitatii. Ele se refera la amenajarea interioara a unitatilor, organizarea fluxurilor de intrare si iesire a marfurilor, utilarea locurilor de munca, asigurarea lor cu forta de munca etc. Aceste masuri se extind insa si asupra proceselor tehnico-economice din unitati (aprovizionarea, relatiile cu furnizorii si cu publicul, organizarea vanzarii etc.), in care este solicitat personalul de conducere si a carei calitate conditioneaza rezultatele personalului operativ.
Promovarea progresului tehnic in aceste activitati consta in organizarea lor dupa principii ergonomice, adica prin folosirea unor procedee rationale de desfasurare a lor, care sa conduca la indicatori superiori de eficienta economica.
Principiile ergonomice constau, in primul rand, in adaptarea solicitarilor la om, adica amenajarea locurilor de munca, proiectarea utilajelor si asigurarea conditiilor de mediu astfel incat ele sa usureze efortul lucratorului si sa-i asigure cresterea productivitatii muncii. In al doilea rand, ele presupun si adaptarea omului la solicitari, prin pregatirea fizica (antrenament) si prin insusirea cunostintelor profesionale de specialitate pentru a raspunde solicitarilor in exercitarea procesului de munca.
Intr-o formulare mai generala, macroeconomica, rationalizarea activitatii de comert cuprinde perfectionarea insasi a distributiei s i a relatiilor pe care aceasta le are cu celelalte domenii ale vietii economice (productie, transporturi etc.) si care se
inscriu in managementul activitatii comerciale.
3. Indicatorii de evaluare a progresului tehnic
Progresul tehnic in comert se evalueaza printr-o multitudine de indicatori datorita specificului larg de procese economice la care el se refera si formelor variate de manifestare a lui. Prin acesti indicatori se masoara nivelul calitativ al bazei tehnico-materiale a comertului si se pot face comparatii cu nivelul atins in tarile dezvoltate din punct de vedere economic.
Indicatorii sunt grupati in tehnici s i economici, fara o separare neta a continutului lor, fiecare categorie implicand-o pe cealalta, ca rezultat al legaturii directe dintre progresul tehnic economic si activitatea economica.
Indicatorii tehnici sunt obtinuti prin raportarea componentelor progresului tehnic la factorii de productie sau la activitatea economica. Evident ca nivelul tehnicii utilizate se refera la tehnica noua (moderna) si nu la o simpla sporire cantitativa a utilajelor (de exemplu pentru aparatele de casa tehnica noua inseamna sporirea numarului de aparate cu afisaj electronic fata de cele cu afisaj mecanic). Se delimiteaza astfel urmatoarele tipuri de indicatori:
. tehnica utilizata, desemnata prin numarul de instalatii, utilaje, aparate, masini etc. existente in raport cu necesarul pentru vehicularea cantitatii de marfuri din perioada de referinta;
. gradul de mecanizare a operatiunilor, calculat ca raport intre cantitatea de marfuri vehiculata mecanizat s i cantitatea totala de marfuri vehiculata in perioada respectiva;
. gradul de inzestrare tehnica a muncii, ca raport intre valoarea mijloacelor tehnice utilizate si numarul de persoane;
. rata difuzarii tehnologiilor moderne, desemnata prin raportul dintre numarul unitatilor sau volumul activitatii acestora, in care se folosesc metode, procedee sau forme moderne de desfasurare a operatiunilor tehnice fata de totalul unitatilor sau activitatilor.
Indicatorii economici evidentiaza efectul economic obtinut prin utilizarea tehnicii noi. Efectele sunt diverse, referindu-se la circulatia marfurilor s i la rezultatul calitativ al activitatii comerciale. Se calculeaza astfel:
. productivitatea generala a factorilor tehnici, ca raport intre volumul valoric al activitatii economice si suma capitalului fix utilizat;
. productivitatea unui mijloc fix, in aceeasi determinare, luandu-se in calcul
insa efectul exclusiv al utilajului respectiv;
. consumul specific de capital fix pe unitate valorica de activitate economica
(de exemplu, capitalul fix la un milion de lei vanzari);
. costul marginal al folosirii unui utilaj nou, ca raport intre valoarea acestuia
(amortizare plus cheltuieli de exploatare) si sporul de vanzare (sau alta activitate) obtinut;
. rentabilitatea in raport cu capitalul fix utilizat, exprimata prin profitul obtinut la un milion de lei capital fix. de asemenea, pentru expresivitate se poate raporta sporul de profit la valoarea investitiilor pentru progresul tehnic sau la sporul de capital fix.

REZUMAT
. Baza tehnico-materiala a comertului cuprinde totalitatea mijloacelor fixe
(inclusiv terenurile) si a obiectelor de inventar necesare efectuarii operatiunilor comerciale. Ele fac parte din patrimoniul societatilor comerciale sau sunt inchiriate de la alti agenti economici.
. Structura bazei tehnico-materiale a comertului se evidentiaza pe un nomenclator valabil pentru toate ramurile economiei nationale si pe un nomenclator specific comertului.
. Evaluarea componentelor bazei tehnico-materiale se face cantitativ (in unitati fizice s i valorice) si calitativ (prin performantele tehnice, starea de uzura si valoarea de piata).
. In comertul cu amanuntul, baza tehnico-materiala este formata din unitatile de vanzare cu amanuntul (magazine si chios curi) si din utilajul comercial pentru prezentarea marfurilor in magazine s i pentru inzestrarea tehnica a muncii.
Magazinele sunt de marimi si profile foarte variate, raspunzand cerintelor comercializarii diferitelor grupe de marfuri si sunt inzestrate cu utilaje adecvate tehnologiilor impuse de acestea.
. In comertul cu ridicata, baza tehnico-materiala cuprinde depozitele de marfuri s i utilajul necesar primirii, pastrarii si livrarii marfurilor. Acestea sunt de cinci tipuri: depozite industriale, comerciale, de pastrare (insilozare) a produselor agricole, de transport-expeditie si de serviciu. Ele sunt utilate corespunzator functionalitatii lor si sistemului de stocaj practicat (in vrac, in incarcaturi unitare si in incarcaturi diverse).
. In perioada contemporana, baza tehnico-materiala a comertului cunoaste un intens proces de modernizare, constand in tendinta de concentrare a retelei in unitati mari, specializarea retelei dupa noi criterii alaturi de grupele de marfuri, modernizarea operatiunilor de miscare a marfurilor, folosirea mijloacelor electronice de evidenta a stocurilor si executare a comenzilor etc.
. Baza tehnico-materiala se coreleaza cu volumul activitatii economice folosindu-se doua categorii de indicatori: indicatori exprimand raportul proiectat dintre marimea mijloacelor fixe utilizate si volumul activitatii economice si indicatori exprimand raportul proiectat de devansare dintre dinamica valorii mijloacelor fixe si dinamica activitatii economice. Imbunatatirea indicatorilor de utilizare a mijloacelor fixe se concretizeaza in economia relativa de mijloace fixe.
. Imbunatatirea nivelului calitativ al bazei tehnico-materiale - ca dealtfel a
intregii activitati comerciale - are loc prin promovarea progresului tehnic. Acesta se impune si in comert din cel putin trei considerente: de interdependenta dintre comert si celelalte ramuri ale economiei mai receptive la progresul tehnic; de cerintele cresterii eficientei a insasi activitatii comerciale si de schimbarile pe care le-a adus in management tehnica moderna a informatiilor.
. Progresului tehnic in comert se manifesta in trei directii: modernizarea bazei tehnico-materiale; perfectionarea tehnologiilor comerciale; organizarea rationala a activitatii.
. Progresului tehnic se evalueaza prin diferiti indicatori tehnici si economici, fara o separare riguroasa a lor.