|
Cursuri de comert international
In sens etimologic notiunea de comert provine din latinescul comercium - exprima ideea de operatiuni cu marfuri.
Expresia de comert international:
1.sens traditional - comertul internat.include op.de i/e de marfuri si serv.pe care le desfasoara pers. fizice si jurid.dintr-un stat cu parteneri straini. De aici rezulta, ca comertul face legatura intre productie si consum. In calitate de liant intre productie si consum operatiile de comert international sunt contractele clasice de comert.
2.sens larg- comertul internat. cuprinde nu numai I/E de marfuri si servicii, ci si alte operatiuni cum ar fi cele de cooperare economica si tehnico-stiintifice.
Cooperarea economica internationala este un sistem de relatii de conlucrare intre 2 sau mai multe pers. fizice sau juridice din state diferite, urmarind realizarea pe baze contractuale a unor operatiuni in productie ori in sfera neproductiva in scopul obtinerii unor rezultate comune si avantaje reciproce. Aceste relatii au forma juridica.
D.C.I.- reprezinta ansamblul normelor care reglementeaza relatiile de comert, de cooperare economica si tehnico-stiintifica in care partile se afla pe pozitie de egalitate juridica.
Rap. juridice de comert se stabilesc intre pers. fiz. si jurid. Pers fiz sunt indiviziuni umane, firmele, asociațiile, SRL-le, holdingurile, SC-sunt pers.jurid.
RAP. JUR. ALE COMERTULUI INTERNAT.sunt de mai multe feluri
1. intre state
2. intre state si organizatii interguvernamentale
3. intre state suverane si pers. fizice - comercianti
4. intre state si pers. juridice
5. intre pers fizice din state diferite
6. intre pers. juridice din state diferite.
OBS:Pers.angajate in raporturile comerciale treb. sa aiba caliatea de subiecte de drept. In relatiile comerciale internat.statul este subiect de dr.international cat si subiect de dr.privat. Reglementarile acestor raporturi privesc atat relatiile patrimoniale cat si cele personale, nepatrimoniale care apar in sfera comertului international
D.C.I.- este format in principal din norme de drept material
Se numeste -dr. material - ansamblul normelor care reglementeaza diferite ramuri de drept;
dr. formal - ansamblul normelor care reglementeaza procedurile.
Metoda de reglementare a relatiilor de comert international este egalitatea de tratament a partilor.
OBIECTUL Dr.C.I. este constituit din rap. juridice care au o dubla calitate:- comerciale si și internationale.
Calitatea de comercial individualizeaza rap.juridice care rezulta din acte sau fapte de comert.
Notiunea de internationalitate - se datoreaza prezentei elementului de extraneitate in actele și faptele de comert ( sb este un strain). Un raport comercial este international daca elementele de extraneitate pe care le cuprinde sunt de natura sa-l faca succeptibil de a veni in contact cu mai multe sisteme de drept.
Actele si faptele de comert sunt mijloace juridice de realiz a comețului producand efecte, prin vointa L. Faptele de comert pot fi licite sau ilicite, daca respecta dispoziti normelor sunt licite
Actele de comert sunt: -legale sau ilegale
Distinctia dintre acte si fapte de comert:
actele de comert - este un act de circulatie, el se interpune in circulatia marfurilor intre producator si vanzator;
actul de comert - este un act profesional, comerciantul se supune regulilor;
faptele comerciale vanzarile efectuate de angrosist catre detailist sunt fapte.
Vanzarile facute de un agrosit catre detailist sunt acte comerciale, cele facute intre producator și angrosit sunt acte civile, asta pt. ca activitatea comerciala organizata sub forma de inteprindere vizeaza realizarea unui profit.
Codul Com. considera ca fapte de comert 20 de operatiuni avand in vedere continutul lor, insa C.Com. nu defineste ce inseamna fapta de comert ( art.3 C.Com.)
Faptele pot fi impartite in 3 grupe (art.3 C.Com.):
1.Operatiunile de intermediere privesc : marfurile si titlurile de credit, cooperarea
comerciala, operatiunile d ebanca si de schimb.
2. Operatiunile indeplinite sub forma de intreprindere din sfera productiei: -intreprinderile de furniture; - intreprinderile de spectacole publice;
-intreprinderile de comisioane, -agentiile si oficiile de afaceri ; intreprinderile de constructii
-intreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie; intreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta;
- intreprinderile de transport de persoane sau lucruri, pe apa sau pe uscat;
- intreprinderile de asigurari si intreprinderile de depozit in docuri si antrepozite .
3. Operatiunile de comert conexe includ :
1. contractele de report asupra titlurilor de credit;
2. cumpararile sau vanzarile de parti sociale sau actiuni ale societatilor comerciale;
3. operatiunile de mijlocire in afaceri;
4. cambia sau ordinele in producte sau marfuri;
5. operatiunile cu privire la navigatie;
6. depozitele pentru cauza de comert;
7. contul curent si cecul;
8. contractele de mandat, comisioane si consignatie;
9. contractele de gaj si fidejusiune.
Toate operatiunile unui comerciant indeplinite in exercitiul comertului sau sunt socotite fapte de comert subiective. C.Com. considera ca nu pot constitui fapte de comert cumpararea de produse sau marfuri pentru uzul cumparatorului.
Nu este considerata fapta de comert vanzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pamantul sau ori de pe pamantul cultivat de el.
SURSA FORMALA DE DR - prevederea dintr-un act normativ prin care se poate sanctiona o conduita.
Comertul internat. reprezinta un schimb de marfuri, servicii, bani intre pers. private sau/si publice. Comertul are rol prin forme juridice fixate de acte normative numite izvoare sau surse.
SURSE: conventiile iinternationale, uzantele comerciale internationale
Conventiile internat. sunt intelegeri intervenite intre state sau organizatii internationale privind reglementarile raporturilor dintre ele.
Conventiile internationale nu sunt neaparat comerciale, unele sunt conventii privind comertul.
CONVENTIILE - permit organiz. relatiilor com.internat. in conditii de certitudine si stabilitate juridica. Ele pot fi: bilaterale sau multilaterale prin care se stabilesc dr. si obligatii reciproce intre parti.
In afara
conventiilor bilaterale exista conventii multilaterale care
cuprind citeva state sau toate statele
lumii. De ex. Org.Mondiala
de Comert-1994, Tratatul de
TRATATUL COMERCIAL-intelegere internationala care cuprinde un numar de principii de comert care se incheie pe o perioada mare de timp si constituie cadrul juridic de activitate.
Cel mai cunoscut tratat este -Tratatul privind clauza natiunii celei mai favorizate.
ACORDUL COMERCIA reglem. schimburile reciproce de marfuri si servicii intre 2 state.
Acordurile comerciale pot fi pe termen scurt, mediu si lung.Acordul comercial este alcatuit din : textul propriu-zis si anexe. In textul propriu-zis se stipuleaza reguli privind aspecte concrete de realizare a schimburilor comerciale, ce marfuri se transporta, cantitatea, valoarea lor, eliberarea de licente de export-import, solutionarea litigiilor.
In cadrul acordurilor bilaterale operatiunile comerciale se realizeaza pe baza contractelor de comert international. Aceste contracte se incheie in conformitate cu legile in vigoare din fiecare tara, contracte ce au la baza principiul egalitatii.
EGALIZAREA avantajelor intre partile unei intelegeri comerciale se realizeaza pe baza unor principii generale, concretizate de Clauza Natiunii celei mai favorizate sau de clauza regimului national. Clauza poate fi : neconditionata sau conditionata. Forma neconditionata presupune ca partile isi confera automat si fara alte compenatii privilegii. Forma conditionata inseamna ca avantajele si privilegiile se extend intre parti numai in schimbul unei compensatii echivalente sau reciproce.
UZANTELE COMERCIALE INTERNAT (Uzurile comerciale) reprezinta practici sau reguli care se aplica in relatiile contractuale intre participantii la activitatea de comert international.
Se impun prin durata, repetabilitate, stabilitate.
Uzantele comerciale sunt de mai multe feluri :
1.dupa intinderea aplicarii in spatiu: interne si internationale;
2.dupa sfera de aplicare : locale, speciale, generale.
3.dupa forma juridica : normative si conventionale.
Uzantele normative ( legale) au valoarea unor norme juridice.
Uzantele conventionale ( de fapt)au valoarea unor clauze contractuale.
Uzantele normative au durata, stabilitate, generalitate. Avand putere de lege aceste uzante se impun vointei contractantilor chiar si in cazurile cand nu au fost acceptate sau nu au fost cunoscute de acestia.
Uzantele normative nu trebuie sa fie probate de catre parti. Rolul uzantelor normative este de a
suplini legea sau de a completa dispozitiile legii.
Uzantele conventionale constituind expresia libertatii contractuale a partilor nu sunt izvoare de drept comercial. Ele se explica in temeiul vointei exprese a partilor. Aceleasi parti pot inlatura aplicarea uzantei conventionale prevazand in contract o clauza contrara sau o alta reglementare.
Proba uzantei conventionale se poate face de partea care o invoca.
Uzantele comerciale pot fi exprimate in diferite forme. In comertul internat. se concretizeaza prin clauze tip, contracte tip, conditii generale.
Uzantele comerciale formulate sub forma clauzeleor sunt de tip standardizat.
Contractele tip cuprind clauze uniforme care se intemeiaza pe clauzele din comertul international.
In contractele tip clauzele esentiale sunt prestabilite configurand cadrul juridic al realizarii unor
operatii comerciale. Datorita formei lor preconstituite partile nu au decat sa completeze aceste forme. In contractele tip putem modifica unele clauze.
Conditii generale - se precizeaza principalele elemente ale contractului de acelasi tip intr-o anumita ramura a comertului international. Prevederiile conditilor generale au caracter dispozitiv partile avand posibilitatea sa deroge de la ele.
In practica internationala se manifesta o dispozitie a comerciantilor pt conditiile generale formulate de Comisia Economica pt Europa a ONU.
Uzantele comerciale internationale sunt aplicate prin inscrierea in contract a unei clauze de trimitere sau de integrare in contractele tip sau de conditiile generale de livrare.
Conflictul intre 2 uzante conventionale
Prin originea si natura lor uzantele conventionale sunt supuse regimului aplicabil uzantei contractului. Daca partile se refera la 2 uzante conventionale conflictul lor se va solutiona dupa aceleasi reguli, in functie de momentul incheierii contractului, prioritate are ultima uzanta la care se considera ca s-au referit partile.
In perioada cuprinsa intre incheierea sau aplicarea contractului o uzanta poate fi inlocuita cu alta. In masura in care nu exista o clauza contrara prioritate va avea uzanta din momentul incheierii contractului. Partile nu pot fi obligate sa respecte o uzanta necunoscuta la momentul respectiv. In cazul unui conflict intre o uzanta conventionala si o uzanta normativa vor prevala dispozitiile uzantei normative pt ca avand forta juridica a unei legi subiective uzanta normativa suplineste vointa partilor.
In imprejurarea unui conflict intre o uzanta conventionala si o lege subiectiva rezolvarea va fi in favoarea uzantei. In conflictul dintre o uzanta conventionala si o lege imperativa precadere are legea imperativa. In situatia unui conflict intre o uzanta normativa si o lege comerciala imperativa prioritate are uzanta normativa. In conflictul dintre o uzanta comerciala si o lege uniforma din domeniul comertului international prioritate au prevederile uzantei comerciale.
RINCIPIILE COMERTULUI INTERNATIONAL
Principiile fundamentale ale DCI sunt urmatoarele:
1. Principiul libertatii comertului
2. Principiul protectiei concurentei loiale
3. Principiul libertatii conventilor
1. Principiul libertatii comertului este cadrul de participare activa si neingradita la schimburile internationale de marfuri, de servicii si de capital.
Libertatea comertului faciliteaza existenta economiei de piata. Acest principiu considera persoanele fizice si juridice ca pot fi subiecte ale DCI , dar pt exercitarea comertului se cere ca persoanele sa aiba calitatea de comerciant, iar obiectul de activitate sa il constituie - efectuarea de acte de comert international.
Libertatea comertului international nu exclude controlul statului. Interventia statului in actele libere de comert se infaptuieste prin intermediul taxelor, impozitelor, licentelor de import/export.
2. Principiul concurentei loiale
Libera concurenta se aplica intre persoane care exercita o activitate asemanatoare.
Concurenta vizeaza atragerea si extinderea clientelei pt a obtine profit. Concurenta poate fi : loiala si neloiala.
Concurenta loiala se exercita in limita relatiilor comerciale oneste. In desfasurarea relatiilor comerciale internationale concurenta loiala garanteaza economia de piata, faciliteaza libera circulatie a marfurilor si servicilor, stimuleaza initiativa participantilor la activitatea de comert international.
Concurenta loiala are un important rol in stabilirea preturilor marfurilor. In confruntarea comerciantilor raporturile reale dintre produsele si serviciile oferite consumatorilor permit fixarea unor preturi care impiedica realizarea profiturilor de monopol.
Reglementarile aplicabile concurentei comerciale se impart in 2 categorii principale, ele privesc : restrictiile impuse concurentei si reprimarea concurentei neloiale .
Restrictiile impuse concurentei urmaresc sa apere libera concurenta prin suprimarea practicilor monopolite impiedicand folosirea abuziva a puterii economice.
Recurgand la parctici restrictive de concurenta comerciantii competitivi pot acapara piata perturband mecanismele economiei de piata. Principalele forme ale practicilor monopoliste sunt intelegerile anticoncurentiale, abuzul de pozitie dominanta si concentrarea pe intreprinderi.
Intelegerile anticoncurentiale sunt intelegeri intre producatori in detrimentul consumatorului.
Actele si faptele de concurenta neloiala presupun folosirea constienta a unor mijloace de atragere a clientelei.
Concurenta neloiala este deosebita de concurenta interzisa. In situatia concurentei neloiale exercitiul unui drept este excesiv ( de ex. dreptul de a vinde prin intelegeri anticoncurentiale), pe cind concurenta interzisa implica savarsirea unui act fara drept, fara precizararea L.
Protectia efectiva impotriva conc.neloiale are loc prin interzicerea urm. acte si fapte
1.cele care sunt de natura sa creeze confuzie cu intreprinderea, cu produsele, cu activitatea industriala sau comerciala a altui concurent ;
2.sunt interzise afirmatiile false in exercitarea comertului care sunt de natura a discredita intreprinderea, produsele sau activitatea comerciala a unui concurent ;
3.sunt interzise indicatiile sau afirmatiile a caror folosire in exercitarea comertului este susceptibila sa induca publicul in eroare cu privire la natura, modul de fabricatie, caracteristicile
sau calitatea marfii.
3. Principiul libertatii conventilor - o parte a unui contract comercial se obliga prin manifestarea propriei vointe numai la ceea ce accepta si doar in masura in care doreste. Partile sunt libere sa incheie prin vointa lor orice fel de contracte de comert international in limitele dispoz.legale, sa aleaga partenerul contractual, sa determine clauzele contractelor, sa modifice sau sa schimbe obligatiile contractuale.
Tot in acordul lor partile au vocatia sa desemneze L care va guverna cond. de fond si efectele contractului precum si posibilitatea sa opteze in favoarea unei anumite jurisdicitii.
In relatiile comerciale internat.libertatea contractuala implica o autonomie derivata si nu una primordiala. Prin autonomie de vointa se intelege ca partile pot sa aleaga L care va guverna in conditiile de fond si efectele contractului de comert international.
PARTICIPANTII
Subiectele DCI apartin ordinii juridice nationale sau internationale. In principiu subiectele raportului juridic pot fi persoanele fizice sau juridice.
Statutul juridic al participantilor la raporturile de comert international se determina in conformitate cu legislatia fiecarui stat. Comerciantii indiferent de cet. sunt fie pers. fizice, fie jurid. care savarsesc acte si fapte de comert. La raporturile de comert international pot avea calitatea de comerciant si regiile autonome, organizatiile cooperatiste si asociatiile in participatie.
Participantii la activitatea de comert internat.au aptitudinea de a avea dr. si oblig., beneficiaza de capacitatea de a exercita acte si fapte de comert international.
Intre participantii la com. internat. o pozitie distincta o au statele si organizatiile interguvernamentale. In raportul de comert internat.l statul actioneaza ca si subiect de dr.privat
Actele incheiate de stat sunt supuse regulilor DCI. Fiecare stat are dreptul sa participe la comertul international la diferite forme de cooperare economica fiind liber sa aleaga modalitatile de activ. Desi nu are calitatea de comerciant statul R participa in nume propriu ca pers. fizica la raporturile de comert international. El actioneaza prin intermediul MIN.Economiei, M Finantelor, prin alte agentii.
In raporturile de cooperare economica și tehnico științifica internaț. statul apare intr-o dubla calitate : de titular de suveranitate si de subiect de drept privat
In majoritatea cazurilor raporturile comertului international la care participa statul au caracter contractual. Aceste raporturi se pot incheia sub doua forme :
sub forma acordului international cum sunt acordurile de cooperare comerciala ;
sub forma contractelor propriu-zise : contractele de concesiune sau de inchiriere privind bunuri ori servicii care apartin proprietatii publice.
Statul mai participa la raporturile de comert international si in cazuri cum ar fi : contractarea de imprumuturi externe, emisiune de titluri in valuta, asigurarea creditului import/export.
La litigiile care rezulta din raporturile comertului international statul are capacitatea de a fi parte, pt solutionarea litigilor poate fi desemnata o instanta jud. sau una arbitrala.
Organizatiile interguvernamentale au cap. de a fi titulare de dr. si obligatii internationale
Pt a detecta aceasta capacitate trebuie sa cercetam actele lor de constituire. De acolo rezulta calitatea de subiecte de drept international si domeniile in care isi asuma drepturi si obligatii. Aceste organizatii interguvernamentale releva o capacitate internationala( interguvernamentala) , dar si o capacitate juridica de drept intern pe teritoriul statului unde se afla. Daca in actele de constituire sunt prevazute sa desfasoare activitati de comert, ele se desfasoara.
Calitatea de comerciant este recunoscuta persoanei fizic ecare isi inscrie numele sau firma in
Registrul Comertului . Faptul inscrierii numelui sau firmei in Reg. Comertului are caracter declarativ.
Conditiile calitatii de comerciant
1. Exercitarea unor acte de comert
2. Actele de comert sa fie exercitate cu titlul profesional
3. Savarsirea actelor d ecomert sa se faca in nume propriu
4. Inscrierea in Registrul Comertului
Exercitarea actelor de comert trebuie sa aiba un caracter efectiv. Calitatea de comerciant este data de savarsirea de acte de comert enumerate de C. Com.
In C.Com. Roman persoana fizica trebuie sa exercite acte de comert organizat, profesional in scopul asigurarii mijloacelor de existenta , profesiunea de comerciant trebuie sa aiba caracter de continuitate.
Efecturarea intamplatoare a unor acte de comert nu intruneste cerintele unei activitati organizate si stabile. Operatiunile de comert savarsite accidental in absenta caracterului profesional defineste
persoana ca fiind necomercianta.
Exercitarea actelor de comert in numele si in contul persoanei presupune o anumita independenta si asumarea unui delict, altfel spus comerciantul trebuie sa dispuna de un fond de comert. Conditia savarsirii actelor de comert in nume propriu permite distinctia intre comerciantul titular al firmei si auxiliarii comertului, astfel prepusul, procuristul , comisul pt comert si comisul calator nu sunt comercianti desi incheie acte de comert, o fac in numele si pe contul comerciantului.
Prepusul - persoana insarcinata cu comertul patronului sau in locul unde acesta il exercita sau in alt
loc. El este imputernicit si sa incheie acte juridice necesare in tara sau in strainatate, dar in baza unui contract de munca in calitate de angajat.
Procuristul - mandatar cu reprezentare, activitatea lui nu este stabila, adeseori acesta se confrunta cu prepusul. Prepusul este reprezentantul permanent al comerciantului, pe cand procuristul este doar ocazional.
Comisul pt comert - salariat al patronului , se ocupa cu vanzarea in detaliu a marfurilor
comerciantului.
Comisul calator pt comert - desfasoara o activitate de teren ca angajat al comerciantului pt cautarea clientelei.
Toti acestia nu sunt comercianti, chiar daca sunt profesionisti ei sunt dependenti de comerciantul
titular.
Capacitatea de a fi comerciant
Capacitatea persoanei fizice de a fi comerciant este stabilita de lege. Ea trebuie sa aiba capacitatea de folosinta si de exercitiu.
Pentru a obtine calitatea de comerciant libertatea nu este neconditionata. In vederea apararii acestei calitati legea impune anumite restrictii:
incompatibilitatea
decaderea
interdictia
autorizatia prealabila
Incompatibilitatea - persoanele care prin lege nu au acces sa fie comercianti ( parlamentarii, functionarii publici, magistratii etc)
Decaderea din dreptul de a exercita o profesiune comerciala urmeaza unei hotarari judecatoresti cu caracter penal ca pedeapsa complementara.
Interdictia de a exercita activitati comerciale se refera la domeniul care constituie monopol de stat ( producerea si comercializarea de droguri, fabricarea si comercializarea armamentului, fabricarea si comercializarea de explozibil).
Autorizatia administrativa prealabila - trebuie obtinuta de la o autoritate investita sa emita o asemenea autorizatie. Nu se acorda aceasta autorizatie persoanelor sub 18 ani , dar in cazul
constituirii unei asociatii familiale se poate cobori varsta la 16 ani.
Autorizatia administrativa nu se acorda decat prin dovedirea unei starii de sanatate normala etc.
Pt anumite activitati comerciale trebuie licente.
Obligatiile specifice comerciantilor
Principalele obligatii sunt :
1. Inregistrarea in Registrul Comertului
2. Tinerea registrelor comerciale
3. Respectarea regulilor de morala comerciala
Registrul Comertului - rolul lui este sa confere solicitantului calitatea de comerciant. Rgistrul Comertului reprezinta un instrument de publicitate care realizeaza o stocare a informatilor cu scopul
de a permite tertilor o documentare asupra posibilitatii de credit a unui comerciant. Registrul
Comertului se organizeaza pe plan local si national.
Registrul comertului : - unul pt comerciantii persoane fizice
- altul pt comerciantii persoane juridice.
Pt comerciant inmatricularea in Registrul Comertului este obligatorie. Registrul Comertului este
public pt ca este necesara opozabilitate fata de terti. In cadrul formalitatilor de publicitate
comerciantul trebuie sa mentioneze codul de identificare pe toate documentele.
Pentru a obtine calitatea de comerciant libertatea nu este neconditionata. In vederea apararii acestei calitati legea impune anumite restrictii:
incompatibilitatea
decaderea
interdictia
autorizatia prealabila.
Incompatibilitatea - persoanele care prin lege nu au acces sa fie comercianti ( parlamentarii, functionarii publici, magistratii etc)
Decaderea din dreptul de a exercita o profesiune comerciala urmeaza unei hotarari judecatoresti cu caracter penal ca pedeapsa complementara.
Interdictia de a exercita activitati comerciale se refera la domeniul care constituie monopol de stat ( producerea si comercializarea de droguri, fabricarea si comercializarea armamentului, fabricarea si comercializarea de explozibil).
Autorizatia administrativa prealabila - trebuie obtinuta de la o autoritate investita sa emita o asemenea autorizatie. Nu poate exercita acte de comert cineva care nu are autorizasie conform legii.
In afara de aceste restrictii mai apar si ingradiri, ele se refera la incapabili, minori si servicii.
Interzisul nu poate fi comerciant, nici nu poate sa continue o activitate comerciala.
Obligatiile specifice comerciantilor
Principalele obligatii sunt :
4. Inregistrarea in Registrul Comertului
5. Tinerea registrelor comerciale
6. Respectarea regulilor de morala comerciala
Registrele comerciale reprezinta un ansamblu de documente in care se inregistreaza operatiunile cu caracter patrimonial efectuate in cursul exercitarii unui comert, registre care sunt de interes public.
Registrele comerciale stabilesc exact si rapid activul si pasivul patrimonial, comerciantul avind posiblitatea de a cunoaste situatia reala a activitatii sale. Datele inscrise in registrele comerciale
servesc ca mijloc de proba.
Registrele sunt : obligatorii si facultative.
In legislatia romana registrele obligatorii sunt registrul jurnal, inventar si copier.
Operatiunile consemnate in registre se recapituleaza periodic de catre comerciant prin intocmirea
unui inventar sau a unui jurnal.
In registrul jurnal se trec operatiunile comerciale zilnice.
In registrul inventar se scriu la inceputul exercitarii comertului si in fiecare an bunurile mobile si imobile, precum si creante si datorii.
In registrul copier se trece corespondenta
Legislatile nationale prevad ca registrele comerciale pot fi utilizate ca mijloc de proba in justitie pt
fapte si acte de comert. Registrele comerciale au forta probanta proprie intemeiata pe regularitatea lor.
Registrele comerciale tinute de stat se fac proba in favoarea comerciantului caruia ii apartin.
In favoarea comerciantului fac proba deplina numai mentiunile din registrele obligatorii.
Registrele facultative constituie numai prezumtii in folosul partii care le-a intocmit.
Registrele comerciale neregulat tinute nu fac proba in favoarea comerciantului caruia ii apartin, insa
fac dovada contra comerciantului care le-a intocmit.
In raporturile dintre un comerciant si un necomerciant registrele comerciale nu au forta probabila, dar
pot fi folosite de necomerciant ca mijloc de proba impotriva comerciantului.
Valoarea probatorie a mentiunilor din registrele comerciale este lasata la apreciaerea instantei judecatoresti.
Regulile de morala comerciala
Regula loialitatii
Practicile anticoncurentiale si cele de concentrare economica sunt expresii ale lipsei de loialitate.
Concentrarea economica se realizeaza prin orice act care produce gruparea mai multor intreprinderi
in una singura ori permite exercitarea directa sau indirecta a unei influente determinate asupra unuia
sau unor comercianti.
Intreprinderea si fondul de comert
Intreprinderea este o unitate complexa de productie si comert. Elementului economic al intreprinderii
se adauga un criteriu de comert profesional.
Dupa obiectul lor de activitate intrprinderile sunt :
1. intreprinderile de productie ( intreprinderile de constructii, de fabrici)
2. intreprinderile de servicii ( intreprinderile de furniture, intreprinderile de spectacole publice,
intreprinderile de comisioane, agentiile si oficiile de afaceri , intreprinderile de editura. librarie si obiecte de arta, depozitele).
Fondul de comert reprezinta un ansamblu de elemente reunite in dreptul comercial pt exercitarea unei activitati comerciale in scopul atragerii clentelei si obtinerii de profit.
In raport cu intreprinderea fondul de comert este parte de comert .......
Intreprinderea reprezinta un sistem organizat care inglobeaza ca latura materiala si fondul de comert.
Structura fondului de comert :
Firma este numele sub care lucreaza comerciantul. Firma individuala este proprie comerciantului persoana fizica, iar cea sociala societatii comerciale.
Firma individuala: nume,
prenume complet , numar de inregistrare
Comerciantul poate sa o inchirieze, imprumute.
Emblema - elementul de identificare. Emblema poate fi folosita panouri publicitare, facturi, scrisori, internet, vanduta , insa nu imprumutata.
Clientela este un element esential al fondului de comert. Clientela reprezinta ansamblul persoanelor care se afla in relatii constante cu comerciantii.
Vadul comercial insemna aptitudinea fondului de comert de a grupa clientela.
Fara clientela nu exista fond de comert. Clientela si vadul comercial pot fi transmise prin actiuni de vanzare -cumparare, prin succesiune , prin hotarare numai impreuna cu fondul de comert.
Mijloace de aparare a fondului de comert
Aceste mijloace sunt :
1.Exercitarea actiunii in concurenta neloiala presupune existenta unui act de concurenta
neloiala asupra caruia are loc si presupune caracterul neloial al actului.
Cel care savarseste actiunea urmareste: reparerea prejudiciului cat si incetarea sau
interzicerea concurentei neloiale. Aceasta actiune are caracter civil si anume de tragere la
raspundere delictuala.
care a savarsit actul de concurenta neloiala.
- sunt cele care se ocupa de import-export si sunt specializate pe diferite tipuri de operatiuni:
Exp-Imp masini si utilaje, Export-Import materii prime, bunuri de consum, prestari de servicii.
Intreprinderile de Ex-Imp sunt : mari, mijlocii, mici, au personalitate juridica si o
structura organizatorica care releva: compartimente, servicii, birouri.
Compartimentele rezolva probleme de resurse umane, financiare, de planificare, iar in
cadrul compartimentelor sunt serviciile.
Intrepr. de Ex-Imp.au filiale si agentii in tara si peste hotare care nu au personalitate juridica.
Aceste filiale si agentii in numele centralei savarsesc acte de comert exterior si import cu
clienti sai.
Aceste intreprinderi de Ex-Imp au o serie de atributii
1. negocierea si incheierea de contracte comerciale;
2. prospectarea pietii externe;
3. stabilirea de legaturi comerciale cu unitatile producatoare daca nu cumva chiar ele
insele sunt unitati producatoare.
Intreprinderile de Ex-Imp au conturi deschise
cuvenite cu parteneri straini. Aceste intreprinderi pot obtine credite pt livrarea de
marfuri, achizitionare de marfuri, aprovizionarea cu materiale de export, pt alte operatiuni de
comert exterior.
In democratiile liberale Soc. Com sunt cele mai importante subiecte de dr. comercial.
Aprecierea caracterului comercial se face dupa crietriul obiectului social sau al formei
de constituire.
S.C- se infiinteaza printr-un contract care determina structura originala, contract incheiat prin
vointa liber exprimata a asociatilor. Acest contract se numeste contract comercial. Incheiind
acest contract S.C este pers juridica distincta, cu vointa proprie, alta decat vointa
contractantilor. Aceasta vointa proprie a societatii se imprima in materia organizarii si
functionarii Soc.Com.
Contractul de societate este un contract comercial, multilateral, are caracter oneros, este comutativ
si cu executare succesiva.
O Soc. Com are la baza:
1. acordul de vointa al partilor;
2. subscrierea si aducerea efectiva a unei contributii in bani, natura care formeaza patrimoniul;
3. stabilirea unui obiect al activitatii;
4. participarea la beneficii si pierderi a partilor, cu procentul stabilit in contract;
5. indeplinirea unor formalitati prevazute de lege.
PERSONALITATEA JURIDICA A SOC. COM.
Pt. a dobandi personalitate juridica S.C tr. sa indeplineasca conditii de fond si forma.
Conditii de FOND: se rfera;
1. la cerinta unui anumit nr. de membri, la calitatea asociatilor
2. la capacitatea si consimtamantul lor,
3. la obiectul de activitate,
4. la patrimoniul minim(cotele parti);
5. la participarea la beneficii si pierderi.
Conditiile de FORMA se refera la redactarea si semnarea unui inscris precum si la
formele de publicitate.
S.C. De Com. Internat.- trebuie sa aiba ; o denumire, un sediu national, nationalitate si
un patrimoniou.
Odata cu indeplinirea acestor conditii S.C. de comert international are capacitatea de a sta in
justitie si are o raspundere patrimoniala proprie care ii permite sa revendice in acelasi timp sa
raspunda pt. activitatile ei.
In legea romana capacitateade folosinta a unei societati este o capacitatea limitata de obiectul
de activitate. CONSECINTE: actele juridice pe care le incheie nu pot depasi prevederile
statutare pe care le are, in caz contrar este sanctionat.
a) societati de persoane;
b) societati de capital.
Distinctia consta in modul de formare a patrimoniului. Societatile d epersoane se formeaza pe
baza increderii reciproce a peroanelor fizice care au o raspundere solidara si nelimitata. Sunt
considerate societati de persoane societatile in nume colectiv ( SNC), societatile in comandita simpla
(SCS), societatile in participatiune.
Societatile de capital se intemeiaza pe aportul partilor la formarea capitalului societatii,
drepturile partilor sunt transmisibile, raspunderea este limitata la capitalul fiecarui asociat.
Societatile de capital sunt anonime si in comandita pe actiuni.
a) societati cu raspundere nelimitata ( de ex. societatea in nume colectiv);
b) societati cu raspundere limitata ( societatea anonima, societatea cu raspundere
limitata - SRL).
Principalele forme de societati de comert international sunt: SNC ( societati in nume colectiv),
SCS - urile ( societatile in comandita simpla), SCA- urile ( societati in comandita pe actiuni),
SAC-urile ( societatea anonima pe actiuni), SACP -ul ( societati anonime pe cote parti), SRL.
SNC este o forma primara de asociere in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul
social si cu raspunderea solidara si nelimitata a asociatilor.
SNC se caracterizeaza prin:
asociatii au calitatea de comercianti;
activitatea societatii se efectueaza sub o firma sociala;
partile sociale sunt netransmisibile;
raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este solidara si nelimitata.
Conducerea societatii revine unui sau mai multor administratori care pot fi membri asociati sau specialisti neasociati. In lipsa unor dispozitii exprese din statut dreptul de administrare apartine
fiecarui asociat. Activitatea administratorilor este controlata si aprobata de adunarea anuala a
asociatilor. Pt motive intemeiate administratorii pot fi revocati .
SNC isi poate inceta activitatea prin :
In urma dizolvarii SNC trece in faza de lichidare. Lichidarea SNC constituie un ansamblu de
operatiuni necesare pt terminarea afacerilor angajate, pt transformarea numerara a activului,
lichidarea pasivului si impartirea valorilor ramase.
Pt efectuarea operatiunilor se desemneaza unul sua ami multi lichidatori.
Lichidatorii au urmatoarele atributii:
conservarea patrimoniului;
reintroducerea in aptrimoniu a creantelor;
transformarea patrimoniului in lichiditati lichide;
plata creditorilor societatii.
SCS- in acest tip de societate comerciala obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social
si cu raspunderea solidara si nelimitata a comanditatilor si raspunderea limiatata la aportul
social al comanditarilor.
SCS are 2 caracteristici importante:
se infiinteaza in considerarea calitatilor personale ale membrilor;
acesti membrii sunt de 2 feluri: comanditati si comanditari.
Comanditarul nu are calitatea de comerciant, nu poate interveni in conducerea societatii,
interdictia , moartea sau falimentul comanditarului nu intrvine ....
Conducerea SCS se incredinteaza mai multor administratori care sunt asociati comanditati numiti
prin statut sau un act ulterior.
SCS isi inceteaza activitatea ca si SNC.
Societatea in participatiune are loc printr-un contract prin care partile se asociaza urmarind
realizarea de beneficii si impartirea lor.
Infiintarea societatii in participatiune nu este supusa nici unei conditii de fond si de forma.
condusa de un administrator numit prin consensul asociatilor. Administratorul nu are calitatea
de a reprezenta societatea.
Societatea in participatiune inceteaza activitatea ca si SNC si SCS.
SRL - in SRL obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii in numar
limitat raspund numai cu cota lor de capital.
SRL se distinge prin faptul ca partile sociale ale patrimoniului sunt netransmisibile
asociatii nu dobandesc calitatea de comerciant, raspunderea lor este limitata, ei se angajeaza in
societate intuitu personae.
Obiectul societatii il constituie ceea ce au prevazut asociatii in statut. Capitalul social este limitat
la un anumit minim.
In cazul coborarii capitalului sub limita stabilita si daca nu este refacut acel minim social se
transforma sau se dizolva.
Aportul asociatilor poate consta in numerar sau in natura , el trebuie sa fie subscris si depus integral.
Partile sociale se emit de catre administratorii societatii, sunt egale, indivizibile si
nenegociabile. Asociatii fiind comercianti partile sociale se pot transmite si de mortis causa.
Statutul societatii se intocmeste in forma autentica si sub semnatura privata si se semneaza de catre
toti asociatii. In statut se trece : denumirea, sediul, capitalul social........., cauze de
incetare ale activitatii.
Conducerea SRL se efectueaza de unul sau mai multi administratori care pot fi membri asociati
sau neasociati desemnati prin statut sau un act ulterior.
Administratorii sunt indrituiti sa incheie orice acte juridice in limitele obiectului de activitate.
Acesti administratori pot fi revocati de Adunarea generala sau prin hotarare a tribunalului la cererea
unui asociat.
Intr-un SRL asociatii au dreptul direct de control a activitatii, acest drept se exercita direct sau in
cadrul Adunarii generale, controleaza beneficiile si pierderile. Beneficile simpart asociatilor
dupa prevederi statutare. Ele sunt sub forma de dividende.
SRL se poate transforma in orice forma de societate, prin acordul asociatilor
numarului de asociati prevazuti de lege, fie din alte cauze prevazute de lege.