|
|
|
Departamentul de Politici Economice si Fiscale
Tema 1
Analiza acordului cu FMI. Un nou acord preventiv pentru perioada 2011-2013
Tema 2
Analiza evolutiei castigului nominal net si a puterii de cumparare in anul 2010
Tema 3
PSD se opune liberalizarii totale a pretului gazelor naturale
Tema 4
Analiza executiei bugetare pe anul 2010
Tema 1 Analiza acordului cu FMI. Un nou acord preventiv pentru perioada 2011-2013
In aprilie, Romania va finaliza acordul stand by incheiat cu FMI in 2009. Romania va semna, in luna martie, un nou acord pe 2 ani cu FMI, CE si BM, de tip preventiv, a anuntat duminica presedintele Traian Basescu. Noul acord este in valoare de 5 miliarde de euro (3,6 de la FMI si 1,4 de la CE), bani ce nu vor fi atrasi de Romania, ci vor fi tinuti la dispozitia tarii noastre, si pentru care Romania nu va plati comision. Seful statului a anuntat ca tinta de deficit bugetar pentru 2011, prevazuta in noul acord, este 4,5%, iar pentru 2012 de 3%. Traian Basescu a adaugat ca noul acord, ce va fi valabil pana in primavara anului 2013, dupa alegerile legislative, va feri populatia de riscul promisiunilor populiste ale partidelor. Seful statului a mai anuntat ca Romania nu mai are nevoie sa primeasca ultima transa de imprumut din precedentul acord cu FMI, transa in valoare de un miliard de euro, avand in vedere stabilitatea economica: 'Suntem in afara riscurilor de derapaj economic'.
Se spune ca Romania nu mai trage ultima transa de la FMI de 1 miliard de euro deoarece evolutia economica nu o mai cere. Ca economia s-a stabilizat.
Ce considera PSD
1. Romania nu avea de ce sa mai traga ultimele 3 transe de la FMI de fapt, nu numai ultima. Ultimele transe s-au dus in rezervele BNR, care au ajuns la 36 miliarde euro. BNR nu mai are nevoie de acesti bani. Acesti bani nu ajung in economia reala, deci nu aun niciun efect asupra cresterii economice, somajului etc. Iar BNR nu relaxeaza creditarea ptr a stimula afacerile, locurile de munca etc
Rezerva valutara internationala a BNR este foarte mare si costisitoare.
Este mare deoarece o rezerva optima ar trebui sa asigure 4-6 luni de acoperire a importurilor (asa se masoara). Rezerva BNR acopera 9 luni de importuri, mult peste nivelul optim.
Este costisitoare deoarece BNR ia banii de la FMI cu 3,6% si ii plaseaza la un randament mediu de 0,8% (deci practic pierdem 2,8%).
2. Daca economia s-a stabilizat, de ce mai avem nevoie de umbrela de protectie de la FMI? De ce mai facem un acord, chiar si precaut?
Economia romaneasca nu s-a stabilizat!
Perioada acordului cu FMI: MINUS 10% SCADERE de PIB, plus de 200.000 de someri, minus 200.000 salariati in economie, plus 1 milion de saraci
Avem cea mai mare inflatie din UE - 8%! Ponderea creditelor neperformante din sistemul bancar va creste anul acesta la 22%, record negativ!
Ne am adancit in recesiune. In 2 ani de acord cu FMI, Romania nu a reusit sa iasa din recesiune. Ro, Grecia si Irlanda mai sunt si azi in recesiune
Umbrela FMI nu ne a ajutat sa atragem mai multe investitii straine directe (ele au scazut cu 50% in 2009 fata de 2008 si cu 30% in 2010 fata de 2009)
Romania a intrat in cercul vicios al indatorarii. Guvernarea portocalie a trecut de la cresterea pe consum si importuri din perioada 2005-2008 la cresterea pe datorie. Datoria publica s-a triplat ca pondere in PIB in ultimii 3 ani. In 2011, platim 6 milioane de euro pe zi numai dobanzi la datorie. Din 2012 pana in 2015 BNR va plati 10 miliarde de euro catre FMI, iar Guvernul va plati 2 mld catre FMI, 5 miliarde catre UE si 3 miliarde catre BEI, Berd, BM etc. Dezvoltarea este amanetata
Masurile de austeritate aprobate de FMI au dus la sufocarea mediului de afaceri si saracirea puternic a romanilor. S-a ajuns ca 50% dintre familiile din Romania sa nu si mai poata plati la timp facturile la utilitati
De ce sa mai facem acord cu FMI (chiar daca precautionary preventiv) daca nu ne indeplinim tintele? Romania a ratat tintele de deficit bugetar, arierate, garantii guvernamentale si inflatie pentru anul 2010. Spune chiar FMI. In completarea acestei revizuiri (a sasea), boardul executiv a aprobat cererile Romaniei pentru un waiver (dispensa) la finalul anului 2010 pentru criteriul arieratelor guvernamentale, si pentru o renuntare a aplicabilitatii criteriului de deficit al bugetului general consolidat la sfarsitul lui decembrie 2010, garantiilor guvernamentale si a tintei de inflatie pentru sfarsitul lunii Decembrie 2010".
Noi nu mai avem nevoie de politicile FMI prociclice - de adancire a recesiunii. Stiglitz arata ca tarile care nu au ascultat de masurile FMI si au adoptat politici expansioniste de iesire din criza au avut reyultate mult mai bune decat cele care au ascultat retetele FMI. Romania nu are nevoie de sfaturile FMI privind liberalizarea totala a preturilor la utilitati, aplicarea OUG 50, etc. Masuri care afecteaza direct populatia.
In fapt un nou acord cu FMI ne arata doua lucruri
Ca guvernul nu a fost in stare in cei 2 ani care au trecut cu acordul actual sa conduca si sa stabilizeze economia
Ca in continuare nu este in stare sa gestioneze economia, deci are nevoie de retetele FMI
Ca guvernul nu are oameni. Masurile propuse de FMI, BM si UE sunt copiate pur si simplu si aplicate. Dar nici macar de aplicat nu sunt in stare
Avem un guvern copy paste. Avem un guvern incompetent.
In plus, exista riscul supraindatorarii
In perioada 2012/2016 Romania va avea de rambursat anual 14-16 miliarde euro serviciu al datoriei publice (rate scadente ale imprumuturilor si dobanzi).
Tema 2 Analiza evolutiei castigului nominal net si a puterii de cumparare in anul 2010
In ultimul comunicat de la Institutul National de Statistica, dat publicitatii ieri, vedem:
1. In invatamant
1442 ron castig net in dec 2009
1184 ron castig net in dec 2010
Minus 258 ron, deci minus 20% la castiguri
Luam in calcul inflatia, cresterea TVA etc rezulta o scadere de putere de cumparare de circa 30%
2. In sanatate
1232 ron castig net in dec 2009
1089 ron castig net in dec 2010
Minus 143 ron, deci minus 12% la castiguri
Luam in calcul inflatia, cresterea TVA etc rezulta o scadere de putere de cumparare de circa 20%
2. In adm publica
2098 ron castig net in dec 2009
1827 ron castig net in dec 2010
Minus 271 ron, deci minus 12% la castiguri
Luam in calcul inflatia, cresterea TVA etc rezulta o scadere de putere de cumparare de circa 20%
SCUMPIRI cf estimarilor producatorilor
Cele mai mari cresteri DECEMBRIE 2010 COMPARAT CU DECEMBRIE 2009 CARTOFI 44,5% ULEI 47 % ZAHAR 5,5 % PAINE 12% LAPTE 3,6% CARNE 3% OUA 24%
LEGUME 24%
Deja se anunta noi scumpiri
Pretul uleiului de floarea-soarelui va creste numai in luna februarie cu 5%. Carnea de porc s-ar putea scumpi cu peste 50% din septembrie. Pretul la zahar va creste continuu pana la sfarsitul anului.
De ce se scumpesc preturile la alimente?
Din cauza scumpirii carburantilor
Din cauza taxelor ridicate impuse de hipermarketuri
Din cauza cresterii pretului petrolului
Din cauza lipsei ofertei interne (zero politici de stimulare a ofertei interne)
Din cauza cresterii TVA
Romanii - cei mai saraci europeni
Romanii platesc aproximativ 70% din preturile alimentelor din UE, fata de 54,6% in perioada 2000-2004. dar veniturile sunt la 20% fata de media din UE
Romania - pe penultimul loc in UE la salariul minim (in euro) si pe penultimul loc in UE la puterea de cumparare a salariului minim
Sursa: Minimum Wages in January 2009, Data in Focus, Population and social conditions, 29/2009, Eurostat, www.europa.eu, site ul official al UE
Salariul minim al unui roman - jumatate fata de cel din tarile vecine
Argument: Salariul minim din Romania este de doua ori mai redus decat in Cehia, de 3,5 ori mai scazut decat in Portugalia. Un muncitor spaniol obtine in 4 zile salariul minim lunar din Romania.
Sursa: Eurostat
Tema 3 PSD se opune liberalizarii totale a pretului gazelor naturale
1. Structura cosului de consum s-a modificat puetrnic in defavoarea producatorilor interni si a consumatorilor casnici (ian 2010 structura amestec 72% productie interna, 28% import; decembrie 2010 analog ianuarie 2010 dar in ianuarie 2011 structura cos 62% productie interna, 38% import, februarie 58,5% productie interna, 41,5% import).
2. Pretul gazelor naturale livrate catre consumatorii casnici este cu aproximativ 30% mai mare in Romania decat in Bulgaria sau Estonia, dar cu 40% sub media europeana. Gazul natural este mai ieftin decat in Romania si in Letonia si Lituania, unde preturile pentru populatie sunt cu pana la 20% mai mici. Dar sa nu uitam ca Romania este producator de gaze naturale, deci nu trebuie sa ne mire ca avem un pret mai mic cu 40% decat media europeana!
3. Exista stimulente puternice de export al resurselor interne la preturi mai mari (fata de folosirea lor la intern). Exista stimulente puternice pentru OMV PETROM, de exemplu, de a exporta gaze naturale din Romania spre UE la un pret mai ridicat, decat de a-l furniza la intern la un pret mai mic. Analog situatiei care se intampla azi cu benzina.
4. ANRE nu are un model clar de calcul al pretului de cost pe care sa-l prescrie firmelor cu cote mari de piata, pentru a preveni abuzul de pozitie dominanta. Acestia vor declara mereu ca au pierderi si vor cere permanent cresterea pretului si marirea ponderii gazului de import in cosul de consum.
5. FMI si CE nu au dreptul sa ceara Romaniei liberalizarea totala a pretului gazelor naturale. Romania respecta in prezent toate reglementarile privind liberalizarea pietei gazelor naturale si energiei. Suntem la zi cu aceste reglementari!
6. Populatia va fi afectata indiferent de ceea ce se va intampla. Daca va creste pretul gayelor naturale pentru consumul casnic, populatia va fi afectata direct. Daca va creste pretul gayelor naturale furnizate firmelor, acestea vor creste preturile bunurilor pe care le produc, deci din nou populatia va fi afectata. Indiferent ce s-ar intampla, pretul gazelor va creste cu procente cuprinse intre 10 si 15%. Aceasta inseamna un plus la facturi pe timp de iarna cuprins intre 500.000 si 700.000 lei vechi ptr fiecare gospodarie, in medie.
7. Tinand cont ca de la anul se scoate subventia (ptr multi s a scos deja prin ridicarea pragului de venit ptr care se primeste aceasta subventie), ponderea familiilor care nu poate plati facturile la utilitati va creste de la 50% in 2010 la 60% in 2011. de aici pierderi pentru firme.
8. De ce nu vorbesc FMI si CE despre consumatori vulnerabili? Devenim cu totii consumatori vulnerabili, IMM uri vulnerabile?
9. Cresterea pretului gazelor naturale va duce la cresterea inflatiei, scaderea puterii de cumparare si la somaj. Firmele vor avea costuri mai mari, vor inregistra scaderi de profit sau chiar pierderi si vor da oamanei afara
10. De ce nu se activeaza clauza din contractul de privatizarea al Petrom conform careia in timp de criza se va acorda prioritate populatiei (asa cum a dezvaluit aseara la TMCTV Dan Ioan Popescu)?
Tema 4 Analiza executiei bugetare pe anul 2010
Programul dur de austeritate
minus 25% pentru bugetari adica un trimestru de munca fortata pentru bugetari,
cresterea TVA LA 24%
taierea indemnizatiilor gravidelor si mamelor,
introducerea platii CAS pentru pensii
supraimpozitarea prin inflatie.
Nu a prea adus rezultate
Mentinerea in recesiune a Romaniei (doar Grecia si Irlanda mai sunt in recesiune)
Sufocarea economiei
Incasari nesatisfacatoare din cresterea TVA la bugetul de stat
Cresterea saraciei
Nu s-a creat spatiul fiscal dorit. Cheltuielile de capital au scazut in 2010 fata de 2009
Mistificarea deficitului bugetar prin ascunderea unei parti din neperformanta in neplata facturilor, adica in arierate, sau prin includerea unor venituri fictive
Cifre si analize
Deficitul persista. Fiecare zi calendaristica din anul 2010 a adus deficit de 21,5 milioane de EURO,
Traim din datorie. Daca la finalul lunii ianuarie, ministerul de finante platise o medie zilnica de 2,7 milioane de Euro/zi in decembrie am ajuns sa platim dobanzi de 4,7 milioane de Euro pe zi. In 2011, Romania va plati 6 milioane euro pe zi dobanzi.
Guvernul a facut guvernul mai mare chiar in an de criza. Si in anul 2010, cheltuielile au fost majorate Au fost mai mari cu 4,2% fata de anul 2009, undeva la peste 201 miliarde de lei. Adica, in anul de criza 2010, guvernul a facut guvernul mai mare.
Veniturile au crescut fortat, prin masuri care au fost frane pentru iesirea din criza. Veniturile au fost mai mari cu 7,2% in 2010, din majorarea TVA cu 5 puncte procentuale, unde incasarile au fost mai mari cu 14,3%, din majorarea accizelor care a contribuit la incasari din accize mai mari cu 11,5% (si aveti aici si o parte a explicatiei scumpirii carburantilor). In plus, pe fondul majorarii impozitelor si taxelor pe proprietate, incasarile la acest capitol au fost majorate cu 12,5%.Toate aceste masuri au reprezentat in fapt frane puse economiei reale
Sufocarea economiei si adancirea recesiunii. incasarile din impozit pe profit, salarii, venituri si castiguri de capital au scazut pentru al doilea an consecutiv, in 2010 fiind mai mici cu 5,4% fata de anul 2009.
Buget ptr investitii ? Zero. Nu au crescut cheltuielile pentru investitii asa cum ne promitea Boc la inceput de an «primul buget bazat pe investitii cu 20% din buget alocat ptr investitii, cu 10% din PIB alocat ptr investitii«. In realitate, si in 2010, ele au fost mai mici decat in anul precedent: doar 19,36 miliarde de lei, cu 11,7% mai putin decat in 2009, si reprezentand 10% din total buget deci la jumatate sau 3,78% din PIB, nicidecum 10% din PIB cum promitea Boc.
Risipa banilor publici continua. Cheltuielile cu bunuri si servicii s-au majorat cu 5,2%
In 2009, deficitul bugetar a fost de 36,43 miliarde de lei iar in 2010 de 33,33 miliarde lei. Adica, cele mai duri masure din toata Europa, au condus la o reducere a deficitului bugetar cu doar 3,1 miliarde de lei. Adica, cu 736 de milioane de Euro.
