PERFORMANTELE ECONOMICE ALE IMM-URILOR PE REGIUNI DE DEZVOLTARE

1. Repartitia IMM-urilor dupa tipul rezultatului economic obtinut

Situatia economica la incheierea unui exercitiu financiar este reflectata indeosebi in rezultatul inregistrat in contul „Profit si Pierderi” si care poate fi: excedent (profit), pierdere sau rezultat nul. Dupa acest rezultat se poate aprecia mersul economiei in general, dar si al diferitelor categorii de IMM-uri intrucat masa profitului constituie sursa pentru viitoarele investitii, baza alimentarii bugetului national cu impozite, substanta acordarii dividendelor pentru actionari etc. Si din acest punct de vedere situatia s-a ameliorat comparativ cu anii 2001 si 2003, fapt reflectat in datele tabelului 1 care prezinta numarul si structura IMM-urilor in functie de natura rezultatului bilantier final.

Structura IMM-urilor dupa natura rezultatului bilantier final pentru anii 2001 si 2005 se prezinta in tabelul1. Principala constatare se refera la faptul ca ponderea IMM-urilor care au inregistrat rezultat net pozitiv a ajuns la aproape 52%, comparativ cu  42,5% in 2001. Contributia cea mai mare la aceasta ameliorare a situatiei financiare a fost adusa de grupul microintreprinderilor, unde cresterea a fost de circa 23% .

Tabelul 1. Structura IMM-urilor dupa natura rezultatului

Ponderea intreprinderilor care au inregistrat pierderi s-a redus de la 39,6% la 34,74%, iar a celor cu rezultat nul de la 17,4% la 11,73%. Aceasta evolutie semnifica, pe de o parte, o imbunatatire a climatului de afaceri, iar pe de alta parte, o consolidare a disciplinei financiare din economie.

2. Repartitia teritoriala a firmelor profitabile

Ca o consecinta a mediului de afaceri si abilitatilor manageriale diferentiate, se inregistreaza si performante economice diferite. In capitolul precedent, indicatorul utilizat pentru masurarea activitatii a fost cifra de afaceri, iar in cel de fata - profitul - ca o expresie finala a eficientei derularii afacerilor.

Distributia firmelor profitabile pe regiuni si clase de marime se prezinta in tabelul 2 si figura 1.

Tabelul 2. Structura firmelor profitabile pe regiuni si clase de marime in anul 2005

In totalul national al IMM-urilor profitabile, regiunea Nord-Est contribuie cu ponderi cuprinse intre 10 si 11 procente.

Se poate aprecia faptul ca intre 2001 si 2005 s-a produs o ameliorare a mediului de afaceri care a avut printre consecinte si cresterea ponderii intreprinderilor ce inregistreaza excedent din activitatea prestata.

Din totalul celor 526.318 IMM-uri active au inregistrat profit 281.766, in proportie de 53,5% (tabelul 3 ).

Figura 1. Structura regionala a IMM-urilor profitabile (la numarator ponderea numerica a firmelor profitabile / la numitor ponderea in profitul sectorului)

Tabelul 3. . Indicatori ai profitului IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare

Regiunea Nord-Est contribuie prin imm-urile active cu 11 % in masa profitului national al sectorului acestei categorii de firme, iar dupa profitul mediu regiunea se situeaza pe penultimul loc intre cele opt regiuni, realizand doar 57 % din nivelul mediu al profitului pe o firma la nivelul tarii si numai 25,4% din nivelul inregistrat de un IMM profitabil al reginuii Bucuresti- Ilfov

Referitor la pierderile economice inregistrate de IMM-uri pe regiuni de dezvoltare datele tabelului  sunt de relevanta deosebita.

Tabelul  Indicatori asupra pierderilor financiare nete regionale

Figura 3. Ponderi comparative ale performantelor IMM-urilor pe regiuni

Se constata faptul remarcabil privitor la pozitia regiunii Nord–Est asupra contributiei de 10,6% din numarul total al firmelor cu pierderi, comparativ cu 21,9% - contributia regiunii Bucuresti–Ilfov.

Pentru a obtine o imagine mai exacta a pozitiei regiunilor de dezvoltare in structura valorica a pierderilor economice, in figura 3. se prezinta atat ponderea regionala in numarul total al IMM, ponderea in masa profitului si ponderea in totalul pierderilor.

Se evidentiaza in graficul din figura 3. faptul ca desi regiunea Bucuresti-Ilfov are ponderea cea mai mare in totalul pierderilor (36,8%), are si cea mai ridicata pondere in volumul profitului (50,4%).

In regiunea Nord–Est ponderea IMM-urilor in totalul national este de aproape 11%, iar ponderea detinuta in totalul profitului si al pierderilor sub 7 % .

3. Performantele economice ale IMM-urilor la nivel regional

Masurarea performantelor se va realiza prin intermediul informatiilor bilantiere si al ratelor economico-financiare. Astfel:

Gradul de acoperire a activelor prin volumul capitalului propriu:

Specialistii apreciaza ca un nivel de peste 1/3 indica o stare de normalitate. Comparativ cu media nationala de 54,10%, se detaseaza regiunea Nord Est cu 61,5%. Detalii in figura

Rata solvabilitatii generale (RSG) caracterizeaza modul in care intreprinderile fac fata datoriilor. Indicatorul se calculeaza ca raport intre volumul activului total (ACV) si cel al datoriilor totale (DAT):

Valoarea minima a ratei solvabilitatii generale se considera 1/4, in cazul in care ponderea minima a capitalului propriu in totalul surselor de finantare este de circa 30%. Pentru valori subunitare (sau sub 100) exista riscul de insolvabilitate al firmelor, situatie in care se afla, practic, firmele din toate regiunile. Detalii pe regiuni in figura 5.

Regiunea Nord–Est are cea mai ridicata valoare a indicatorului RSG, fapt ce indica un bun grad de acoperire a datoriilor prin activele IMM-urilor

Figura  Ratele autonomiei globale (RAG) pe regiuni de dezvoltare

Viteza de rotatie a capitalului (RRCP) este un indicator de eficienta a folosirii capitalului propriu, si reflecta schimbarile intervenite in activitatea economica. Indicatorul se determina ca raport intre cifra de afaceri (CFA) si capitalul propriu (CPR):

La nivelul unui an viteza a fost in medie de 6,6 (657,5%). Comparativ cu anul anterior viteza s-a redus cu 17,5%, in paralel cu omogenizarea regionala Imaginea grafica a vitezei de rotatie pe regiuni in figura 6.

IMM-urile din regiunea Nord–Est inregistreaza cea mai redusa viteza de rotatie.

Figura 5. Ratele solvabilitatii generale (RSG) pe regiuni

Figura 6. Rata rotatiei capitalului propriu (%)

Ratele de profitabilitate, stabilite ca raport intre un indicator de rezultate (profit sau pierdere) si un indicator ce reflecta un „flux” de activitati (cifra de afaceri, resurse consumate etc.) sau un „stoc” (active totale, capital propriu etc.) ofera o imagine a intensitatii performantelor activitatii intreprinderilor si reprezinta indicatori cu valente informationale remarcabile asupra activitatii desfasurate. Principalele rate utilizate in realizarea unui tablou informational relevant al sectorului IMM-urilor sunt: rata profitabilitatii comerciale si rata profitabilitatii financiare.

Rata profitabilitatii comerciale nete (RPCN) se determina ca raport intre rezultatul net al exploatarii (RNE) si cifra de afaceri (CA). Informatiile necesare determinarii acestui indicator pe regiuni se prezinta in figura 7.

Se poate constata existenta unui proces de polarizare a rezultatelor IMM-urilor. Ca pondere se distanteaza regiunea Bucuresti-Ilfov cu circa 46% in rezultatul net al exploatarii si aproape 40% in cifra de afaceri, iar la polul opus regiunea Sud Vest, cu aproape 4%, respectiv circa 5%, pondere la ambii indicatori. Reginile Nord Vest, Centru si Bucuresti detin aproape 65,4% din volumul rezultatului exploatarii pe intreg sectorul IMM-urilor.

Ca expresie sintetica a eficientei activitatii desfasurate, rata profitabilitatii comerciale (RPCN) se determina ca raport intre rezultatul net al exploatarii (RNE) si cifra de afaceri (CA) si se exprima - de regula procentual.

Pe regiuni de dezvoltare valorile acestor rate ale profitabilitatii comerciale se prezinta in figura 7.

Comparativ cu media nationala (7,27%), in crestere cu circa 10% fata de anul anterior, se remarca regiunile Bucuresti-Ilfov (8,23%) si Vest (7,2%). Regiunea Nord–Est inregistreaza o rata apropiata de nivelul mediu national

Comparativ cu valorile medii inregistrate la nivelul intregii economii nationale pentru toate intreprinderile, indicatorul arata o profitabilitate relativ ridicata in sectorul IMM-urilor.

Figura 7. Ratele profitabilitatii comerciale pe regiuni de dezvoltare

Rata profitabilitatii financiare (RPF) este unul dintre cei mai importanti indicatori urmariti de managementul superior si de catre investitori. Prin intermediul acestui indicator se poate aprecia profitabilitatea unei investitii. Daca rata profitabilitatii financiare este superioara capitalului propriu, firmele genereaza un volum suplimentar de valoare pentru actionari. RPF se determina ca raport intre rezultatul net (profitul net) - PN si volumul capitalului propriu (KP):

Ratele profitabilitatii financiare pe regiuni se prezinta in figura 8. Regiunea Nord –Est se remarca prin cea mai redusa rata a profitabilitatii financiare

Din punct de vedere al ratei profitabilitatii financiare, se detaseaza regiunea Bucuresti-Ilfov (62,92%), pe ultimul loc plasandu-se regiunea Nord Est (34,31%), pe fondul reducerii ratelor comparativ cu anul anterior.

Figura 8. Ratele profitabilitatii financiare (RPF) pe regiuni de dezvoltare

Performantele economico-financiare ale IMM-urilor regiunii Nord–Est si a judetelor componente

In cele ce urmeaza se vor face si unele dezvoltari analitice pe judetele regiunii de dezvoltare Nord –Est cu accent pe indicatorii de performanta economica.

Regiunea Nord - Est (1) include judetele Bacau (4), Botosani (7), Iasi (22), Neamt (27), Suceava (33) si Vaslui (37). Cifra de afaceri pe judete, total regiune, cat si rezultatul net al exploatarii se prezinta in tabelul 5.

Tabelul 5. Cifra de afaceri si rezultatul net al exploatarii in regiunea Nord Est

Din punct de vedere al numarului de intreprinderi in regiunea 1 se detaseaza Iasi cu 16.740 unitati (aproximativ 29% din total), la polul opus plasandu-se Botosani cu 4 618 unitati (8,05%). Proportia se pastreaza si in structura cifrei de afaceri. In ceea ce priveste rezultatul net, judetul Bacau detine aproape 31,9% din valoarea inregistrata la nivelul regional, iar Vaslui doar 5,5%. Ca indicatori de performanta :

Rata profitabilitatii comerciale (RPC) este 6,6% la nivel regional cu diferente pe judete (detalii in figura 9.): judetul Bacau depaseste 10% iar Botosani doar 4,7%.

Figura 9. Ratele profitabilitatii comerciale in regiunea Nord Est

Rata profitabilitatii financiare (RPF) stabilita ca raport intre rezultatul net (RNE) si capitalul propriu (CPR) evidentiaza valori mai ridicate in Iasi si mai reduse in Vaslui. Amplitudinea valorilor este de 21 procente. Comparativ cu media nationala, amplitudinea relativa este de 50,0%, fapt ce indica o eterogenitate ridicata a judetelor in cadrul regiunii Nord Est.

Figura 10. Rata rentabilitatii financiare in regiunea Nord Est

Volumul datoriilor inregistrat pentru intreaga regiune este de 12.257 mil. RON, revenind in medie pe judet o valoare de 2.043 mil RON, respectiv 213,7 mii RON pentru o intreprindere. Gradul acoperirii datoriilor (stabilit ca raport intre capitalul propriu si volumul datoriilor) se prezinta mai jos.

Volumul datoriilor si gradul acoperirii datoriilor in regiunea 1

Se poate remarca ponderea ridicata a datoriilor in judetul Bacau (22,9%) si Iasi (26,35%). Pe fondul unui grad scazut de acoperire a datoriilor la nivelul intregii regiuni, cel mai bun rezultat la acest indicator economic se inregistreaza in Iasi.

Structura datoriilor regiunii Nord Est

Productivitatea muncii, ca expresie sintetica a eficientei folosirii factorilor de productie, este de 87.916,7 lei/salariat in regiunea Nord Est.

Productivitatea muncii in regiunea Nord Est si in judetele componente

In figura de mai jos se prezinta valorile productivitatii muncii in judetele componente ale regiunii Nord Est, evidentiindu-se valorile mai ridicate in Bacau si Suceava si mai reduse in Vaslui si Botosani. Nici unul din judetele regiunii nu inregistreaza valori peste media nationala.

Detalii privitor la indicatorii de performanta economico-financiara in regiunea Nord-Est si judetele componente se prezinta in anexa, rezultand semnificative diferentieri interjudetene ale performantelor IMM-urilor.

Figura 11. Nivelul productivitatii muncii in judetele regiunii Nord Est (mii lei)

ASPECTE SEMNIFICATIVE

In regiunea Nord-Est, activitatile IMM-urilor se polarizeaza intre judetele Iasi si Bacau la valori maxime, in paralel cu reducerea relativa a activitatii in judetul Vaslui.

Pe fondul cresterii numerice a IMM-urilor in toate regiunile (dinamica numarului de IMM-uri la nivel national a fost de +29,4%). Regiunea Nord-Est inregistreaza scaderi ale ponderilor.

Daca in 2001, fata de media nationala a firmelor la 1000 locuitori (18,03‰), plaja valorilor decalajelor era situata intre 68,6% in regiunea Nord Est, in 2005 decalajul s-a amplificat, regiunea Nord Est nu mai reprezinta decat 63,1% din media nationala.

Solvabilitatea generala (activele comparate cu datoriile) indica un nivel alarmant de redus: 28,1% la nivel national 60,24% in regiunea Nord-Est.

Din punct de vedere al numarului de intreprinderi in regiunea Nord-Est se detaseaza Iasi cu 16.740 unitati (aproximativ 29% din total), la polul opus plasandu-se Botosani cu 4 618 unitati (8,05%).

In ceea ce priveste rezultatul net, judetul Bacau detine aproape 31,9% din valoarea inregistrata la nivelul regional, iar Vaslui doar 5,5%.

Rata profitabilitatii comerciale -  (RPC) este 6,6% la nivel regional cu diferente pe judete: judetul Bacau depaseste 10% iar Botosani doar 4,7%.

Rata profitabilitatii financiare (RPF) stabilita ca raport intre rezultatul net (RNE) si capitalul propriu (CPR) evidentiaza valori mai ridicate in Iasi si mai reduse in Vaslui. Amplitudinea valorilor este de 21 procente.

Comparativ cu media nationala, amplitudinea relativa este de 50,0%, fapt ce indica o eterogenitate ridicata a judetelor in cadrul regiunii Nord Est.

Volumul datoriilor inregistrat pentru intreaga regiune este de 12.257 mil. RON, revenind in medie pe judet o valoare de 2.043 mil RON, respectiv 213,7 mii RON pentru o intreprindere.

Se poate remarca ponderea ridicata a datoriilor in judetul Bacau (22,9%) si Iasi (26,35%). Pe fondul unui grad scazut de acoperire a datoriilor la nivelul intregii regiuni, cel mai bun rezultat la acest indicator economic se inregistreaza in Iasi.

Productivitatea muncii, ca expresie sintetica a eficientei folosirii factorilor de productie, este de 87.916,7 lei/salariat in regiunea Nord Est.

Valorile productivitatii muncii in judetele componente ale regiunii Nord Est evidentiaza valori mai ridicate in Bacau si Suceava si mai reduse in Vaslui si Botosani. Nici unul din judetele regiunii nu inregistreaza valori peste media nationala

ANEXA

Nota

In vederea prezentarii performantelor economico-financiare, vor fi utilizati o serie de indicatori de performanta economico – financiar, determinati pe baza relatiilor:

Performantele economico-financiare ale intreprinderilor in regiunea Nord Est