|
|
|
Veniturile publice
Sectiunea 1. Introducere
. Veniturile statului sunt :
. ordinare
. extraordinare.
. Veniturile ordinare sunt reprezentate de: impozite, taxe, contributii sociale, contributii la fondurile speciale extrabugetare.
. In cadrul veniturilor ordinare includem si veniturile statului din :dividende, dobanzi, vanzarea actiunilor sau activelor din patrimoniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, redeventele din concesionarea bunurilor apartinand domeniului public,venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privati, cum ar fi inchirierea, asocierea in participatie, parteneriatul public-privat.
. Veniturile extraordinare sunt reprezentate de:imprumuturi interne sau externe, emisiunea de obligatiuni de stat bonurile de tezaur.
. Veniturile ordinare si extraordinare apartin bugetului de stat (bugetul ministerelor si celorlalte autoritati ale administratiei centrale de stat), bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale.
2.1. Impozitele
Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlul nerambursabil, datorata, conform legii, bugetului de stat de catre persoanele fizice si persoanele juridice pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le poseda.
Trasaturi:
- Impozitul este o contributie baneasca.In conditiile statului modern, contributia se realizeaza numai in forma baneasca, spre deosebire de statele sclavagiste si feudale care percepeau impozite si in natura.
- Impozitul este o contributie obligatorie.
- Impozitele sunt prelevari cu titlu nerambursabil.
- Impozitele sunt datorate conform dispozitiilor legale, potrivit principiului nullum impositum sine lege.
- Impozitele sunt datorate de catre contribuabili.
- Impozitul se datoreaza pentru veniturile realizate si bunurile detinute de subiectele impozabile.
In literatura de specialitate se mai retine in plus inca o trasatura a impozitului, si anume ca este o prelevare fara o contraprestatie sau fara vreun echivalent. Nu putem fi de acord cu o asemenea opinie din cel putin doua motive, si anume:
a) trasatura esentiala a impozitelor este reversibilitatea, potrivit careia sumele concentrate de stat pe calea impozitelor de la persoanele fizice si juridice se reintorc sub forma unor actiuni, servicii, gratuitati de care beneficiaza cei care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societatii(de ex.: actiunile socialculturale organizate de stat in folosul ei, si anume invatamant, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala, ajutorul familial de stat, arta, cultura, educatia fizica si sportul).
b) in schimbul impozitelor incasate, statul se obliga si trebuie sa creeze si sa asigure un cadru general favorabil desfasurarii activitatilor economice, sociale si politice in societate, conform principiului "cine plateste impozite are dreptul de a beneficia de protectie din partea organelor statului".
2.2. Taxele
. Taxele (de timbru, de inregistrare, de arbitrare, de metrologie, consulare, de spitalizare etc.) reprezinta, alaturi de impozite, cea de a doua categorie principala de venituri de la bugetul de stat.
. Definitie
Taxa reprezinta plata efectuata de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de catre institutii publice.
Trasaturi
Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi specifice, si anume:
a. reprezinta plata neechivalenta pentru servicii sau lucrari efectuate de organe sau institutii care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte presteaza servicii si rezolva alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrarilor este neechivalenta deoarece, conform dispozitiilor legale, aceasta poate fi mai mare sau mai mica, comparativ cu valoarea prestatiilor efectuate de organe sau institutii de stat;
b. subiectul platitor este precis determinat din momentul cand acesta solicita efectuarea unei activitati din partea unui organ sau institutie de stat;
c. taxele reprezinta o contributie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane, pe cand impozitele se intrebuinteaza la acoperirea cheltuielilor generale ale societatii;
d. taxele reprezinta plati facute de persoanele fizice sau juridice pentru servicii sau lucrari efectuate in mod direct si imediat acestora de catre organe sau institutii de stat specializate.
Aceste trasaturi sunt consacrate si de legislatia in vigoare, referitoare la taxele de timbru, care prevede ca: "taxele de timbru reprezinta plata serviciilor prestate ori a lucrarilor efectuate de diferite organe sau institutii de stat care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte, presteaza servicii ori rezolva diferite interese legitime ale partilor".
In stabilirea si aplicarea taxelor se au in vedere unele principii, si anume:
- unicitatea taxarii, in sensul ca pentru unul si acelasi serviciu prestat unei persoane, aceasta nu datoreaza taxa decat o singura data;
- raspunderea pentru neindeplinirea obligatiei de plata revine functionarului sau persoanei incadrate de la institutia sau organul de stat respectiv, si nu debitorului;
- nulitatea actelor nelegal taxate;
- taxele sunt anticipative, in sensul ca ele se datoreaza si se achita in momentul solicitarii serviciilor sau lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate de organe sau institutii de stat.
2.3. Principalele impozite datorate bugetului de stat
. Impozitul pe profit este un impozit direct, datorat de contribuabili bugetului de stat. Impozitul se calculeaza asupra profitului, adica a masei impozabile stabilita ca urmare a scaderii cheltuielilor necesare realizarii venitului din totalul incasarilor entitatii supuse impozitarii.
. Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele persoane, denumite contribuabili:
a) persoanele juridice romane;
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri f[1] 16516n1321q 59;ra personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.
Obiectul impozitului pe profit se stabileste diferentiat pe categorii de contribuabili:
a) in cazul persoanelor juridice romane, impozitul se stabileste asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;
b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, impozitul se stabileste asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, impozitul se stabileste asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane;
d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, impozitul se stabileste asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, impozitul se stabileste asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Impozitul pe venit este un impozit direct, datorat de contribuabili bugetului de stat.
Contribuabili. Datoreaza plata impozitului conform art. 39 C. fisc. :
- persoanele fizice rezidente;
- persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
- persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
- persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 89 C. fisc.
Sfera de cuprindere a impozitului.Impozitul pe venit se aplica urmatoarelor venituri:
a) in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;
b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din Romania, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41 C. fisc.;
c) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;
e) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d) C. fisc., venitului determinat conform regulilor prevazute in prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (l) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe Drept financiar pub70 lic venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu al patrulea an fiscal.
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor legale, sunt urmatoarele:
a) venituri din activitati independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
d) venituri din investitii;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activitati agricole;
g) venituri din premii si din jocuri de noroc ;
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 78 din C. fisc.
1 Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, precum si din practicarea unei meserii.
Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.
Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.
2 Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;
f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;
i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;
j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
Avantajele primite in legatura cu o activitate dependenta includ, fara a fi limitate, si urmatoarele:
a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca;
b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei;
c) imprumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in scop personal;
f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;
g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.
1 Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente.
2 Veniturile din investitii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobanzi;
c) castiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare.
e) venituri din lichidare/dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice. Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument
financiar calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, precum si partile sociale.
3 Veniturile din pensii reprezinta sume primite ca pensii de la fondurile infiintate din contributiile sociale obligatorii, facute catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat.
4 Veniturile din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele activitati:
a) cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat;
b) cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea.
5 Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele prevazute la art. 42 C. fisc.
Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decat cele realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu castiguri.
6 Sunt supuse impozitarii veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra constructiilor de orice fel si terenul aferent acestora, care se instraineaza in termen de pana la 3 ani inclusiv, de la data dobandirii, precum si veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice fel, fara constructii, dobandite dupa 1 ianuarie 1990.
Venitul impozabil din transferul proprietatilor imobiliare, cu exceptiile prevazute de art. 771 alin (3) C. fisc., reprezinta diferenta favorabila dintre valoarea de instrainare a proprietatilor imobiliare, terenuri si/sau constructii, si valoarea de baza a acestora.
7 Veniturile din alte surse sunt :
a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial. Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.
Cotele de impozitare
Cota unica de impozit este de 16% aplicata asupra venitului impozabil, pentru veniturile din:
a) activitati independente;
b) salarii;
c) cedarea folosintei bunurilor;
d) pensii;
e) activitati agricole;
f) premii;
Alte cote de impozitare sunt:
- 20% pentru veniturile din premii si jocuri de noroc,
- 10% pentru veniturile din transferul proprietatii asupra bunurilor imobile,
- 10 % pentru veniturile din dobanzi,
- 10% pentru veniturile din dividende,
- 10% pentru veniturile din dizolvare lichidare etc.
Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
. O microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) are inscrisa in obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul;
b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.
Acest tip de impozit este optional.
Cota de impozit este de 3% si se aplica asupra venitului brut.
Taxa pe valoarea adaugata
. Este un impozit indirect, datorat bugetului de stat.
. Este un impozit stabilit asupra consumului, care se regaseste in pretul final al produsului livrat sau serviciului prestat.
. Cota Taxei pe valoarea adaugata este de 19%. Baza impozabila este pretul produsului sau tariful serviciului.
Accizele
Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat.
Accizele sunt de doua feluri: accize armonizate si alte accize. Distinctia intre cele doua categorii se face in functie de obiectul lor, adica in raport de produsele accizabile provenite din productia interna sau din import ce urmeaza a fi impozitate.
Produsele accizabile care fac obiectul de impunere al accizelor armonizate sunt: bere, vinuri, bauturi fermentate altele decat bere si vinuri, produse intermediare, alcool etilic, uleiuri minerale si electricitate.
Taxele vamale
. Taxele vamale sunt impozite indirecte aplicate asupra pretului marfurilor in momentul importului acestora in teritoriul national al Romaniei.
. Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic.
. La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicand si masurile de politica comerciala.
. Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei, care se aproba prin lege. Tariful vamal de import al Romaniei se elaboreaza pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor.
. Taxa vamala este exprimata in procente si se aplica la valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei. Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife si comert (G.A.T.T.), incheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979, la care Romania este parte.
. Taxele vamale aplicabile sunt cele prevazute la data inregistrarii declaratiei vamale de import.
2.4. Principalele impozite si taxe datorate bugetelor locale
Impozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaza:
a) Impozitul pe cladiri
b) Impozitul pe teren
c) Taxa asupra mijloacelor de transport;
d) Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism
e) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii de construire
f) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau
g) Taxa pentru eliberarea autorizatiei necesare pentru lucrarile de organizare de santier
h) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de amenajare de tabere de corturi, casute sau rulote ori campinguri este egala cu 2% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructie.
i) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere
j) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru orice alta constructie
k) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, totala sau partiala, a unei constructii
l) Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizatii de construire
m) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii privind lucrarile de racorduri si bransamente
n) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii pentru desfasurarea unei activitati economice
o) Taxa pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare
p) Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale
q) Taxa pentru eliberarea certificatului de producator se stabileste
r) Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate
s) Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate
t ) Impozitul pe spectacole
t) Taxa hoteliera
u) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:
- dobanda pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor locale;
- taxele judiciare de timbru prevazute de lege;
- taxele de timbru prevazute de lege;
- taxele extrajudiciare de timbru prevazute de lege.
v) Taxe speciale
Taxele speciale sunt cunoscute in teoria fiscala si sub denumirea de taxe parafiscale.
1 Potrivit art.172 C. fisc. "(.) produsele intermediare reprezinta toate produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum, dar nu depaseste 22% in volum, precum si orice bautura fermentata care are o concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare, si orice bautura fermentata spumoasa prevazuta la art. 171 alin. (1) lit. b), care are o concentratie alcoolica ce depaseste 8,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare".
2 Uleiurile minerale sunt: benzina, motorina, pacura, gazul petrolier, gazele naturale, petrol lampant, benzen, toluen, xileni si alte hidrocarburi aromatice.
3 Tariful vamal de import al Romaniei este reglementat de O. G. nr. 26/1993.
4 Valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei.
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Bugetele locale beneficiaza de sume defalcate din impozite reprezentand venituri ale statului. Ordonanta de urgenta nr. 45/2003 privind finantele publice locale stabileste cadrul legal pentru defalcarea unei parti din sumele primite de bugetul statului cu titlu de impozit pe venit, pe profit, T.V.A. etc. catre bugetele locale.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrarii bugetelor locale, vor fi repartizate pe judete, in functie de urmatoarele criterii:
- capacitatea financiara calculata in functie de impozitul pe venit incasat pe locuitor, in proportie de 70% din sumele defalcate;
- suprafata judetului, in proportie de 30% din sumele defalcate.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, si din cota de 22% ( mai sus aratata), o cota de 25% se aloca bugetului propriu al judetului, iar diferenta se repartizeaza pe comune, orase si municipii prin hotarare a consiliului judetean, dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a directiei generale a finantelor publice, in functie de urmatoarele criterii:
- capacitatea financiara calculata in baza impozitului pe venit incasat pe locuitor, in proportie de 30%;
- suprafata unitatii administrativ-teritoriale, in proportie de 30%;
- populatia unitatii administrativ-teritoriale, in proportie de 25%;
- alte criterii stabilite prin hotarare a consiliului judetean, in proportie de 15%, care sa asigure cu prioritate sustinerea programelor cu finantare externa, care necesita cofinantare locala.
Pentru municipiul Bucuresti, din cota de 11% (mai sus-aratata) se aloca o cota de 25% pentru bugetul propriu al municipiului Bucuresti, iar diferenta se repartizeaza pe sectoarele municipiului Bucuresti, prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa consultarea primarilor de sector si cu asistenta tehnica de specialitate a directiei generale a finantelor publice.
2.5. Contributiile sociale
2.5.1. Contributia de asigurari sociale
Conform Legii nr. 500/2002, contributia in general reprezinta o prelevare obligatorie a unei parti din veniturile persoanelor fizice si juridice, cu sau fara posibilitatea obtinerii unei contraprestatii.
In sistemul asigurarilor sociale reglementat de Legea nr. 19/2000, contributia de asigurari sociale se datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat, pe baza acesteia determinandu-se apoi dreptul la diferitele tipuri de pensii acordate de stat.
Contributia de asigurari sociale se datoreaza lunar de catre contribuabili. Contributia de asigurari sociale este unica, dar plata acesteia este fractionata, mai exact suportarea datoriei reprezentand cota de contributie este divizata, ca principiu, intre angajat si angajator, atat angajatul cat si angajatorul fiind contribuabili ai bugetului asigurarilor sociale de stat. Astfel, angajatul datoreaza contributia individuala de asigurari sociale, stabilita prin aplicare procentuala la baza de impozitare, iar angajatorul datoreaza diferenta intre cota contributiei sociale si cota suportata de angajat sub forma contributiei sociale individuale.
2.5.2. Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este destinata constituirii fondului initial pentru functionarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, fiind o contributie ce se plateste lunar.
Obiectivele acestei asigurari sunt:
- prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
- reabilitarea medicala si socio-profesionala a asiguratilor, victime ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale, precum si recuperarea capacitatii de munca a acestora;
- acordarea de prestatii in bani pe termen lung si scurt, sub forma de indemnizatii si alte ajutoare, in conditiile prevazute de prezenta lege.
2.6. Contributiile la fondurile speciale extrabugetare
2.6.1. Contributia la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate
. Conform art. 78 din Legea nr. 500/2002 Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate este un fond special care se constituie si se administreaza in afara bugetului de stat si se aproba ca anexa la legea bugetului de stat.
Contributia la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se datoreaza de catre toate persoanele fizice care au domiciliul sau resedinta in Romania, fiind o contributie obligatorie, indiferent de situatia profesionala sau materiala a persoanei. Aceasta este o obligatie obiectiva, legata exclusiv de domiciliul sau resedinta. Conform O.U.G. nr. 150/2002 care reglementeaza domeniul asigurarilor sociale de sanatate, calitatea de asigurat inceteaza o data cu pierderea dreptului de domiciliu sau resedinta in Romania.
2.6.2. Contributii la bugetul asigurarilor de somaj
. Conform art.78 din Legea nr. 500/2002 bugetul asigurarilor de somaj este un fond special care se constituie si se administreaza in afara bugetului asigurarilor sociale de stat si se aproba ca anexa la Legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Reglementarea legala de baza in domeniul contributiilor la bugetul asigurarilor de somaj este Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de munca.
Contributia de asigurari sociale de somaj platita lunar de contribuabili constituie principalul venit al bugetului asigurarilor pentru somaj, buget constituit in vederea acoperirii necesarului de venituri ale unei persoane aflate temporar in somaj.
2.7.2. Alte venituri ordinare ale sistemului bugetar
Bugetul de stat, bugetele locale si bugetele institutiilor publice obtin o serie de alte venituri din valorificarea proprietatilor detinute, din imprumuturi, din participatiile de capital la diferitele intreprinderi.
Sursele suplimentare de alimentare a acestor bugete sunt prevazute in legile speciale edictate in diferite domenii de activitate.
Taxe parafiscale
. Sunt reglementate de O.U.G. nr. 45/2003 sub denumirea de taxe speciale pentru functionarea unor servicii publice locale. Astfel, pentru functionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, aproba taxe speciale.
Cuantumul taxelor speciale se stabileste anual, iar veniturile obtinute din acestea se utilizeaza integral si exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru infiintarea serviciilor publice locale, precum si pentru finantarea cheltuielilor de intretinere si functionare ale acestor servicii. Taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
Taxele speciale se incaseaza intr-un cont distinct, deschis in afara bugetului local, fiind utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate, iar contul de executie al acestora se aproba de consiliul local, judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
3.1. Imprumuturi acordate din disponibilitatile Trezoreriei Finantelor Publice
. Pentru acoperirea unor cheltuieli ce nu pot fi acoperite din veniturile ordinare se pot utiliza disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului.
. Disponibilitatile pot fi utilizate pentru: finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului de stat, nefinantate prin imprumuturi de stat; finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie; finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului trezoreriei statului din exercitiul curent.
Imprumuturile din contul general al trezoreriei statului pentru acoperirea deficitelor temporare de casa pot fi accesate si de catre autoritatile administratiei publice locale.
3.2. Imprumuturi temporare in conditiile art. 69 din Legea nr. 500/2002 si art. 68 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2003.
A. In cazul in care, la infiintarea, in subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor institutii publice sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, in baza documentatiilor temeinic fundamentate, ordonatorii principali de credite pot acorda imprumuturi fara dobanda din bugetul propriu, pe baza de conventie.
B. In cazul in care la infiintarea, in subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor institutii si servicii publice sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, in baza documentatiilor temeinic fundamentate, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba imprumuturi fara dobanda din bugetul local, pe baza de conventie. Imprumuturile acordate in conditiile alin. (1) vor fi rambursate integral in termen de un an de la data acordarii. In situatia nerambursarii imprumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica dobanzile si penalitatile de intarziere la nivelul celor existente pentru creantele bugetare, potrivit legii.
3.3. Datoria publica
Ansamblul veniturilor extraordinare, adica totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei de pe pietele financiare, formeaza datoria publica.
Datoria publica poate fi datorie publica guvernamentala si datorie publica locala.
3.4. Datoria publica guvernamentala
. Datoria publica guvernamentala poate fi:
- datorie publica guvernamentala interna, adica partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, in lei sau in valuta, in conformitate cu prevederile prezentei legi sau ale altor legi speciale;
- datorie publica guvernamentala externa, adica partea din datoria publica guvernamentala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.
Modalitatile de atragere a veniturilor extraordinare care formeaza datoria publica poarta denumirea de instrumente ale datoriei publice. Acestea sunt:
imprumuturi de stat de la banci, de la alte institutii de credit, persoane juridice romane sau straine, in conditii rezultate in urma negocierilor ori imprumuturi de stat de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii financiare internationale sau de la alte organizatii internationale;
titluri de stat emise pe piata interna sau externa;
imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului, in conditiile legii;
garantii de stat.
Institutiile financiare internationale
I. Fondul Monetar International
Scurta prezentare
- In anii '30 tarile se aflau sub presiunea cotei aurului care fusese reintrodusa dupa primul razboi mondial, cu rate de schimb considerate nerealiste. In acest timp lira sterlina a fost reevaluata, iar cand aceasta a renuntat la cotatia in aur, in 1931, mai multe tari s-au intrecut in graba lor de a devaloriza, dand nastere devalorizarilor competitive. In aceasta perioada, unele state au adoptat masuri de natura a-si proteja industriile nationale. Toate aceste actiuni nu au avut ca efect decat prabusirea comertului, in perioada 1929-1932, valoarea comertului scazand cu peste 60%.
- In timpul celui de-al doilea razboi mondial, in anii '40, John Maynard Keynes de la Trezoreria Marii Britanii si Harry Dexter White de la Trezoreria SUA au conceput aproape simultan planuri pentru instaurarea unui sistem monetar nou, menit a stabiliza ratele de schimb si a propulsa comertul liber.
- Cei doi ganditori, Keynes si White, au avut pareri diferite asupra modului de acordare a asistentei financiare. Keynes vedea institutia internationala ca pe o banca mondiala centrala, White vedea ca sursa a asistentei financiare contributia tarilor membre, conferind astfel institutiei un puternic caracter de cooperare si posibilitatea unui control mai sever asupra politicii tarilor care beneficiau de credite.
- Finalizarea acestor doua teorii este reprezentata de Fondul Monetar International (FMI-IMF), care imbina cele doua opinii, prin aceea ca masa monetara este creata dupa metoda lui Keynes, dar prin sistemul de cooperare intre tarile membre promovat de White.
- Negocierile finale au avut loc in iulie 1944, intr-o localitate a statului New Hampshire, Bretton Woods, localitate care a dat numele sau Fondului Monetar International si Bancii Mondiale - institutiile Bretton Woods.
- La aceste negocieri au luat parte 45 de tari, inclusiv fosta Uniune Sovietica.
- FMI a inceput sa functioneze la 1 martie 19471, ca institutie specializata a ONU, avand 39 de tari membre si sediul general la Washington.
- Romania a devenit membru al FMI din 1972 (cota de participare la capitalul FMI era, la finele anului fiscal 1993, de 754,1 milioane DST).
In 1992 a existat o noua crestere brusca a numarului de membri FMI, datorita aderarii a 15 republici din fosta Uniune Sovietica, in prezent FMI numarand 182 de tari membre.
Organizare si functii
. FMI este condus in mod oficial de Consiliul Guvernatorilor, care este format din membrii tarilor (cate un membru pentru fiecare tari, numit prin alternanti).
. Guvernatorii sunt, de obicei, ministri de finante sau guvernatori ai unor banci centrale, care vorbesc in numele guvernului tarii din care provin.
. Guvernatorii decid asupra problemelor importante, cum ar fi cresterea capitalului Fondului, aderarea de noi membri sau acordarea drepturilor speciale de tragere (DST).
. O data pe an, de obicei in septembrie, guvernatorii se intalnesc intr-o sedinta anuala, care se tine impreuna cu cea a Bancii Mondiale. Deciziile care trebuie adoptate in afara sedintei anuale se iau in urma unor rapoarte scrise.
. Deciziile politice curente sunt luate de catre Consiliul Executiv, caruia guvernatorii ii deleaga aplicarea politicii FMI. Acest Consiliu este compus din 24 de directori executivi care se intalnesc cel putin de trei ori pe saptamana. Ei primesc rapoartele de la nivel guvernamental.
. Cel mai important organism care traseaza politica FMI este Comitetul Interimar, compus din ministrii acelorasi 24 de tari care au loc in Consiliul Executiv, alesi in mod egal din tarile industrializate si cele in curs de dezvoltare.
. Presedintia Comitetului este asigurata prin rotatie. Consiliul Executiv este prezidat de Directorul General, numit pe o perioada de 5 ani, el fiind seful intregului personal.
. Personalul FMI numara 2.300 de salariati.
. Deciziile FMI sunt luate prin vot proportional. Fiecare tara membra are un numar mic de voturi de baza, care se multiplica proportional cu marimea cotei de participare.
. SUA, tara cu cel mai mare numar de voturi, are un drept de veto asupra celor mai importante decizii, cum ar fi suplimentarea de capital, amendamentele la Prevederile Acordului de Infiintare, pentru care este nevoie de 85% din voturi. Acordul de infiintare al FMI prevede functiile Fondului.
. Principala functie o reprezinta aceea de a supraveghea sistemul monetar international.
. Functia supravegherii politicii monetare si a ratei de schimb din tarile membre.
. Elaborarea de recomandari privind politica financiara pentru membri.
. Acordarea de credite pentru tari cu dificultati in balanta de plati.
. Rolul cel mai important pe care il detine FMI este acela de manager al unui sistem monetar international ordonat, previzibil si stabil, cu granite deschise si care sa ofere cadrul necesar unei cresteri echilibrate in comertul mondial si in economiile tarilor membre.
Facilitati de creditare
La aderarea in FMI fiecare tara membra contribuie cu o anumita suma de bani, numita cota subscriptie.
Cota determina importanta si marimea votului in cadrul FMI, accesul la facilitatile creditelor FMI si alocarea de DST (drepturi speciale de tragere).
DST-urile sunt lichiditati internationale create de FMI, folosite de bancile centrale nationale in circuit inchis.
Orice tara membra isi poate schimba DST-urile cu alte tari membre, primind in schimb valuta forte. Schimbul se face prin intermediul FMI care tine evidentele aferente. Toate tranzactiile FMI sunt convenite si incheiate in DST.
Tarile membre platesc un sfert din cota in DST sau intr-o moneda international acceptata, de obicei dolari, si trei sferturi in propria moneda.
Cota limiteaza gradul in care se poate apela la finantare prin creditare din partea Fondului si valoarea creditului care poate fi obtinut din partea FMI. Cota de participare a unei tari membre este determinata dupa o formula cu variabile financiar-economice, cum ar fi produsul intern brut, contul curent al balantei de plati si marimea rezervelor oficiale. De regula, aceste cote sunt revizuite o data la 5 ani (cea mai importanta revizuire de pana acum a fost cea facuta in 1992). Fondurile de care dispune FMI pentru acordarea creditelor sunt exprimate in diferite monede nationale si in DST. Daca o tara solicita credit Fondului, aceasta foloseste o metoda speciala: se imprumuta valuta general acceptata de la FMI si se returneaza echivalentul in moneda nationala. Acest procedeu poarta numele de "tragere" in cadrul Fondului. FMI este finantat din rezervele oficiale ale tarilor a caror moneda este folosita de FMI.
Ajutorul financiar acordat de FMI se bazeaza pe sistemul transelor de credit in care fiecare transa reprezinta 25% din cota de participare a tarii respective la Fond. Prima transa este usor de obtinut pentru tarile cu probleme in balanta de plati. Pentru acordarea urmatoarelor transe, problema se pune in mod diferit, astfel ca tara care solicita ajutorul financiar trebuie sa adopte un program politic elaborat in colaborare cu FMI. Se pune problema unor conditii, a unor criterii de performanta care pot fi folosite pentru a monitoriza progresele programului. Creditul este luat in etape si modificat dupa gradul in care sunt indeplinite conditiile impuse.
Aceste facilitati de creditare, inclusiv prima transa, sunt limitate la maximum 100% din cota de participare si trebuie reconsiderate in termen de 5 ani.
Fondul are doua tipuri de facilitati de creditare - facilitatea de finantare compensatorie si facilitatea stocului tampon.
In 1974 a aparut o noua facilitate de finantare extinsa (FFE/EFF).
Pentru toate imprumuturile finantate de FMI din resurse proprii rata dobanzii este aceeasi si se calculeaza la fiecare sase luni. Aceasta rata se determina pe baza veniturilor nete ale Fondului si a remuneratiei platite de FMI tarilor creditoare de a caror valuta se foloseste.
Dupa prima criza a petrolului, Fondul a deschis, in anii 1974 si 1975, o facilitate de creditare pentru tarile afectate de cresterile mari ale pretului petrolului.
In 1979, cand s-a creat o facilitate suplimentara - cunoscuta si sub numele de facilitatea Witteveen - s-au impus mai multe conditii. Conform acestei facilitati, tarile cu un deficit substantial in raport cu cota de participare, puteau obtine un credit mult mai mare decat ar fi fost posibil in conditii obisnuite.
Cel mai nou timp de facilitate speciala este facilitatea de transformare sistemica (FTS/STF), infiintata special pentru tarile din fostul bloc estic, in anul 1993, ca un mecanism de acoperire in stabilirea metodelor de lucru cu FMI si a unei politici de comunicare. Sub aceasta facilitate, tarile aliate in tranzitie catre economia de piata pot imprumuta 50% din cota de participare, in doua transe, cu termene flexibile. In prezent, aproximativ 20 de tari membre au beneficiat sau inca mai beneficiaza de aceasta facilitate, insumand peste 5 miliarde dolari.
Conditiile pe care FMI le impune pe langa facilitatile de creditare nu pot constitui o compensatie standard, deoarece motivatiile pentru echilibrarea balantei de plati difera. Conditiile vizeaza intotdeauna reechilibrarea balantei interne si externe si stabilitatea preturilor. Programul conceput pentru situatii obisnuite, normale, prevede masuri de politica fiscala si monetara, politica in domeniul ratei de schimb, reforma in sectorul public, liberalizarea comertului si reforme in sectorul financiar si pe piata muncii.
Perspective
. Una dintre problemele cu care a fost confruntat FMI-ul in perioada anilor '90 a fost aceea de a reconcilia caracterul monetar al institutiei cu creditarea pe termen lung si cu cresterea termenelor pentru creditele acordate de Fond.
. Creditul FMI nu este suficient pentru rezolvarea problemelor. Este esential ca tarile care primesc credite sa aplice o politica de ajustare adecvata. Guvernele trebuie si acorda o mai mare atentie recomandarilor FMI.
. FMI joaca un rol important in reformele din Europa de Est si fostele republici sovietice. Creditele acordate de FMI acestor tari au totalizat in perioada 1994-1996 aproximativ 15 miliarde DST.
. Sub presedintia lui Paul Volcker, fostul presedinte al Consiliului US Federal Reserve, Comisia pentru viitorul Institutiilor Bretton Woods a intocmit un raport asupra rolului FMI si al Bancii Mondiale in cadrul
sistemului monetar international si al procesului de dezvoltare. Comisia a prezentat acest raport cu ocazia jubileului Institutiilor Bretton Woods din 1994. Raportul arata faptul ca FMI trebuie sa se concentreze mai mult asupra functiilor de baza si sa joace un rol mai activ in posibila reforma a sistemului monetar international.
. Mai general, s-a propus fuzionarea FMI cu Banca Mondiala, astfel incat sarcina FMI de supraveghere a sistemului monetar international ar fi suprimata si ar ramane numai o institutie pentru Lumea a Treia.
II. Grupul Bancii Mondiale
Concomitent cu infiintarea in 1944, la Conferinta de la Bretton Woods, a Fondului Monetar International s-a decis si crearea unei banci internationale care sa se axeze pe finantarea si reconstructia economiilor europene, slabite in timpul celui de-al doilea razboi mondial - Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare. BIRD este in general cunoscuta sub numele de Banca Mondiala.
Banca Mondiala sau Grupul Bancii Mondiale, aceste nume generice incluzand si institutiile inrudite BIRD, infiintate ulterior si care au functii specifice: Corporatia Financiara Internationala (IFC/CFI) si
Asociatia pentru Dezvoltare (IDA/ADI), Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (AGMI/ MIGA) si Centrul International pentru Arbitrajul in Investitii.
Aceste institutii au ca scop principal promovarea progresului economic si social in tarile in curs de dezvoltare prin cresterea productivitatii economice.
Institutiile ce compun Grupul Bancii Mondiale acorda credite si imprumuturi, ofera consultanta tehnica si economica in sectorul public si privat din tarile in curs de dezvoltare si actioneaza ca un catalizator in stimularea fluxului de capital privat din aceste state.
- Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare
. Asa cum rezulta din prevederile statutare, principiile de organizare si functionare ale Bancii Mondiale au in vedere necesitatea sprijinirii statelor membre in curs de dezvoltare cu fonduri pentru reconstructie si dezvoltare, intr-o maniera clasica de imprumut si obligatiile utilizarii eficiente a capitalului pus la dispozitie de catre tarile actionare.
. Tarile care doresc sa adere la Banca Mondiala trebuie sa fie mai intai membre ale FMI.
. In acelasi timp, cele 181 de tari membre ale Bancii Mondiale sunt si membre ale CFI si ADI. In ceea ce priveste structura, aceasta se aseamana foarte mult cu cea a FMI. Autoritatea suprema a Bancii Mondiale este Consiliul Guvernatorilor. Fiecare tara membra a Bancii numeste un guvernator si un membru supleant in acest Consiliu, de obicei ministrul
de finante, ministrul planificarii si conducatorul bancii centrale. Consiliul se intruneste o data pe an, de obicei in septembrie sau in octombrie, cand are loc si o sedinta comuna cu Consiliul Guvernatorilor FMI.
Conducerea efectiva a Bancii Mondiale se afla in mainile Consiliului Directorilor Executivi (Consiliul de Administratie) care conduce toate institutiile membre ale Grupului: BIRD, CFI, ADI.
. Primii cinci actionari: Statele Unite, Japonia, Marea Britanie, Germania si Franta, numesc cate un director executiv, ceilalti 19 directori reprezentand fiecare cate un grup de tari.
. Asemeni FMI, drepturile de vot sunt proportionale cu capitalul investit, din aceasta cauza banca fiind considerata o cale convenabila pentru a acorda ajutor altor tari in vederea dezvoltarii.
. In cele 4 decenii de existenta, la inceput singura, apoi in tandem cu filiala sa specializata ADI, Banca Mondiala a furnizat ajutoare sub forma de imprumuturi, respectiv credite, care au stat la baza crearii si progresului multor ramuri si sectoare economice si sociale din tarile angajate pe calea unei vieti proprii si independente economic.
. Imprumuturile oferite de BIRD, diferite de creditele ADI, sunt destinate finantarii unor proiecte sau programe de inalta calitate, care duc la dezvoltare economica, dar pentru care nu exista finantare din surse private in conditii satisfacatoare.
. Banca Mondiala finanteaza in general proiecte specifice de reconstructie si dezvoltare bine precizate, eficiente si prioritare, urmarind, totodata, mentinerea destinatiei fondurilor alocate.
. Toate imprumuturile Bancii Mondiale sunt acordate guvernelor sau institutiilor care prezinta garantii guvernamentale, Banca Mondiala fiind o institutie interguvernamentala.
. Au fost dezvoltate doua programe de imprumut: imprumuturi pentru ajustare structurala si sectoriala.
. Conform programului de ajustare structurala, imprumuturile au ca scop imbunatatirea modului de functionare a economiei si intarirea exportului.
. Imprumuturile pentru ajustare sectoriala au ca scop aprovizionarea prompta cu resurse, in vederea reformarii sectorului economic privat.
. Deoarece resursele pentru ambele programe pot fi folosite pentru finantarea importului, ele constituie de fapt un sprijin pentru balanta de plati.
. In concluzie, Banca Mondiala a fost supusa unor schimbari majore trecand de la finantarea proiectelor specifice - investitii in capacitati de productie si in infrastructura - la programe corelate, non-proiecte, care au ca scop nu numai sustinerea procesului de dezvoltare, ci si imbunatatirea sistemului economic.
. Asistenta tehnica finantata de catre Banca a crescut foarte mult in ultimii ani, ea insumand peste 1 miliard $ anual. De asemenea, banca elaboreaza proiecte de asistenta tehnica finantate de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.
. Fiecare tara membra contribuie cu capital la fondurile bancii, acesta fiind majorat la intervale regulate. Numai o mica parte din contributia de capital a fiecarei tari se plateste efectiv. Acesta este capitalul achitat direct bancii, care este estimat in prezent la 6% din contributia totala. Cu toate acestea, este foarte important faptul ca Banca poate cere oricand guvernelor sa faca noi subscriptii, in asa fel incat sa-si poata onora obligatiile. Dreptul Bancii de a solicita guvernelor capitalul garantat reprezinta un factor esential in asigurarea credibilitatii bancii. De asemenea, credibilitatea este garantata si prin regula conform careia imprumuturile restante nu pot depasi capitalul subscris plus rezervele: raportul este 1:1.
. Banca se autofinanteaza in principal prin obtinerea de capital de pe pietele internationale - aceasta sursa de finantare acopera 85% din resurse - in special sub forma de obligatiuni pe termen mediu si lung si prin plasarea particulara de titluri la guverne, banci centrale si comerciale. Banca Mondiala imprumuta in diferite monede, in functie de conditiile de pe pietele financiare in cauza si de consimtamantul dat de autoritati, cu scopul de a dispersa riscul.
. Domeniul vast de activitati si credibilitatea excelenta confera Bancii Mondiale o pozitie importanta in lumea financiara mondiala.
- Agentia de Garantare a Investitiilor
Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor a fost fondata in scopul de a sprijini investitiile in tarile in curs de dezvoltare. Agentia ofera asigurari pentru riscurile politice firmelor care investesc in tarile in curs de dezvoltare. Aceste riscuri sunt in general riscuri politice, cum ar fi nationalizarea si restrictiile valutare. Agentia ofera consultanta membrilor despre modul in care se poate crea un climat favorabil investitiilor si se poate atrage capitalul strain. De asemenea, asigura contracte firmelor private. In acest fel, agentia lucreaza atat cu oficialitatile tarilor membre, cat si cu investitorii. Capitalul initial al AGMI, estimat la 1 miliard DST, a fost constituit prin contributia tarilor membre, in functie de posibilitatile fiecareia. Asociatia este deschisa tuturor tarilor membre ale Bancii Mondiale. Membriisunt impartiti in doua grupe: tari exportatoare de capital si tari importatoare de capital.
In primii 5 ani, AGMI a incheiat 100 de acorduri de asigurare, totalizand 1,25 miliarde dolari1. Investitiile derulate au fost de patru ori mai mari. In prezent, Asociatia dispune de fonduri care ii acopera necesitatile.
Sistemul de vot in cadrul AGMI este similar celui din bancile regionale de dezvoltare. El combina sistemul de vot proportional cu cel de egala reprezentare pentru cele doua grupuri de tari. Pe masura ce toti potentialii membri vor adera la asociatie, voturile se vor echilibra intre tarile exportatoare si cele importatoare de capital. Pentru deciziile extrem de importante este nevoie de majoritatea voturilor. In prezent AGMI are 120 de tari membre.
- Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID)
. In anul 1960 a fost infiintata Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (ADI/IDA), avand rolul de a sprijini tarile cele mai sarace cu imprumuturi pe termen lung, pana la 40 de ani.
. Aceste imprumuturi se acorda fara dobanda, fiind perceputa numai o mica taxa de administratie.
. Exista si o perioada de gratie de 10 ani.
. ADI nu are un capital propriu, dar primeste donatii din partea tarilor industrializate pentru a finanta imprumuturile. De asemenea, o parte din venitul net al BIRD este transferat la ADI.
. In prezent, ADI numara 160 de membri.
. Din ADI fac parte doua grupuri de membri: primul grup este format din 22 de tari industrializate si bogate in petrol, iar grupul al doilea din toate celelalte tari membre. Tarile din primul grup efectueaza donatiile lor in valuta convertibila, marimea acestora fiind proportionala cu participatia la Banca Mondiala. Aceste donatii provin din bugetele de ajutor pentru dezvoltare. Tarile din al doilea grup platesc 10% din primul depozit in valuta convertibila si 90% in moneda nationala.
. ADI este condusa si administrata in acelasi fel ca si Banca Mondiala. Presedintele, guvernatorii si directorii bancii au functii similare si in cadrul ADI. Tarile in curs de dezvoltare detin o putere decizionala mai mare, reflectata in dreptul de vot in cadrul ADI, decat in cadrul Bancii Mondiale.
. De la infiintare ADI a acordat credite in valoare de aproximativ 85 miliarde dolari, din care circa 60 de miliarde dolari au fost platite pana in prezent.
- Corporatia Financiara Internationala
In anul 1956 a fost infiintata Corporatia Financiara Internationala (CFI/ IFC), cu scopul de a dezvolta sectorul privat in tarile in curs de dezvoltare. In cadrul Grupului Bancii Mondiale, Corporatia completeaza in esenta doua lacune ale Bancii Mondiale. In primul rand, rezolva problemele investitiilor fara garantia guvernelor, iar in al doilea rand furnizeaza capital sub forma de participatii si imprumuturi pe termen lung, in scopul finantarii unor proiecte industriale, initiate de investitorii locali sau straini in tarile lumii a treia.
Conditiile de finantare impuse de CFI sunt corelate cu conditiile de piata si de aceea ele sunt mai dure decat cele ale Bancii Mondiale. Activitatea CFI este condusa de acelasi Consiliu Executiv ca si Banca Mondiala.
Capitalul CFI este evaluat la un total de 2,3 miliarde dolari si este un capital achitat integral, CFI neavand capital garantat. Din anul 1984 CFI a contractat imprumuturi de pe pietele internationale de capital si de la bancile comerciale.
CFI a infiintat mai multe fonduri de investitii, la care detine actiuni si care sunt folosite pentru a dobandi participare la intreprinderi. Aceste fonduri sunt folosite si pentru a sustine dezvoltarea burselor din tarile in curs de dezvoltare mai avansate. CFI nu se implica activ in managementul afacerilor, dar detine un loc in Consiliul de Administratie. In concordanta cu obiectivul de a detine numai temporar o cota din firmele private, CFI vinde actiunile pe care le detine, de indata ce firma respectiva este suficient de solida pentru a-si continua activitatea pe cont propriu. Vanzarea se face adesea cu un beneficiu pentru corporatie. CFI cauta, pe cat posibil, sa vanda actiunile pe care le detine unor cetateni din tara respectiva, sustinand astfel consolidarea sectorului privat in tarile in curs de dezvoltare.
CFI s-a implicat activ in procesul de privatizare din tarile Europei de Est si din fosta Uniune Sovietica. CFI organizeaza licitatii, la care cetatenii tarii respective si uneori chiar societati straine pot cumpara diverse firme. Activitatile CFI pot fi comparate, la o scara redusa, cu cele ale BIRD si ale IDA, in principal datorita faptului ca CFI se ocupa de proiectele private pentru care nu se gaseste o finantare suficienta si in termeni acceptabili. In acelasi timp insa, proiectele cu finantare CFI trebuie sa se bucure de o cofinantare din fonduri private. In realitate, aceasta cerinta poate fi indeplinita cu succes in cazul unor proiecte foarte atent selectionate, din care banii sunt returnati rapid. Sectoarele in care CFI s-a implicat cel mai mult sunt industria materialelor de constructii, in special a cimentului, si industria fierului si otelului. Actiunile in tarile cu un venit scazut au reprezentat in ultimii ani aproximativ de 25% din portofoliul CFI.
- Centrul International pentru Arbitrajul Disputelor in Investitii
. Centrul International pentru Arbitrajul Disputelor in Investitii (ICSID) ofera facilitati pentru concilierea si arbitrarea disputelor dintre guvernele tarilor membre ale ICSID si investitori.
IV. Alte institutii financiar-bancare internationale
- Banci regionale de dezvoltare
Banca Inter Americana de Dezvoltare (BID) a fost infiintata in anul 1959 de catre 19 tari din America Latina. Caraibe si Statele Unite.
Banca Africana de Dezvoltare (BAfD) a fost infiintata in anul 1963.
In 1990, din initiativa presedintelui francez F.Mitterand a luat fiinta Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD, avand ca principal scop sprijinirea tranzitiei la economia de piata in tarile din Europa de Est si in republicile fostei Uniuni Sovietice.
Banca Europeana de Investitii - Institutie financiara a Uniunii Europene a fost creata in 1948 prin Tratatul de la Roma.
Clubul de la Paris este un for neoficial infiintat cu ocazia unei intalniri intre Argentina si principalii sai creditori, in mai 1956, ocazie cu care s-a convenit ca datoria ei fata de guvernele straine sa fie restructurata. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Banca Centrala Europeana.
componenta: componenta: componenta:
guvernatorii celor presedinte, presedinte,
11 state membre vicepresedinte si vicepresedinte si
UE si 4 membri membri guvernatorii bancilor
centrale din UE
V. Pozitia Romaniei in sistemul financiar international
. Relatiile Romaniei cu organismele financiare internationale au parcurs doua etape din 1990 si pana in prezent.
. Intr-o prima etapa a avut loc normalizarea acestor relatii "inghetate" incepand de la jumatatea anilor '80, cand Romania a incetat sa mai solicite credite de la organizatiile internationale si a demarat rambursarea anticipata a celor contractate anterior.
. Normalizarea relatiilor a presupus, in primul rand, reluarea dialogului de politica economica intre Fondul Monetar International (FMI) si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) pe de o parte, si autoritatile romane, pe de alta parte, in scopul clarificarii optiunilor si prioritatilor de dezvoltare pentru tara noastra si a identificarii domeniilor si conditiilor in care sprijinul organizatiilor internationale putea fi cel mai eficient.
. Tot in aceasta etapa, Romania a devenit membra a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) (infiintata la jumatatea anului 1991) si a Corporatiei Financiare Internationale (CFI), institutie apartinand grupului Bancii Mondiale.
. Intr-o a doua etapa, al carei inceput poate fi situat la jumatatea anului 1991, cand s-a finalizat primul angajament stand-by dupa 1990 cu FMI si s-au incheiat negocierile pentru primele imprumuturi de la BIRD si Banca Europeana de Investitii (BEI), ca si cele pentru imprumutul CEE acordat in contextul sprijinului Grupului celor 24 tari industrializate, Romania s-a manifestat din plin ca un membru activ al organizatiilor financiare internationale la care a subscris capital, beneficiind de sprijinul acestora, in functie de specificul lor de activitate si in conditiile prioritatilor economice stabilite de autoritati.
. In relatiile cu FMI Romania urmeaza sa-si majoreze participarea la FMI de la 754,1 milioane DST (drepturi speciale de tragere) la 1.030,2 milioane DST conform proiectului revizuirii generale a cotelor.
. BIRD a reprezentat, de asemenea, unul dintre principalii piloni ai finantarii externe in Romania in perioada dupa decembrie 1989.
. Desi recent infiintata, BERD a reusit sa devina operationala foarte rapid. Romania se numara printre cei mai importanti beneficiari ai acestei banci. Un rol important in adancirea colaborarii dintre Romania si organizatiile financiare internationale l-a jucat deschiderea reprezentantelor BIRD si BERD la Bucuresti ca si desemnarea unui reprezentant permanent al FMI in Romania. De asemenea, asistenta tehnica pusa la dispozitie in mod gratuit de aceste organizatii a fost deosebit de utila.
. Pe linia consolidarii cooperarii cu Uniunea Europeana, Romania a stabilit si dezvoltat relatii cu banca de investitii a acesteia, respectiv Banca Europeana de Investitii, cele patru acorduri de imprumut incheiate pana acum insumand circa 160 milioane dolari si contribuind la finantarea unor proiecte in unele sectoare precum energia, transporturile si industria.
. Obiective: mentinerea dialogului cu FMI; utilizarea sprijinului bancilor internationale in mod nuantat, in functie de aria de competenta a fiecaruia; diminuarea treptata, pe masura stabilizarii economice, a ponderii creditelor de balanta in favoarea celor de proiect; orientarea cu precadere a resurselor externe spre restructurare si privatizare; imbunatatirea capacitatii de absorbtie de catre economie a sprijinului financiar extern.
. In urmatorii ani, Romania va beneficia de un program sustinut de institutiile financiare internationale, in principal FMI si Banca Mondiala, care vizeaza "reconstructia balcanica". Aceste finantari vor fi in asa fel concepute incat tarile ce vor beneficia de ele, printre care si Romania, sa nu se indatoreze si mai mult, bugetele lor sa fie crutate pe termen mediu, iar concomitent sa-si finanteze eforturile de stabilizare macroeconomica si reforme structurale.
. Consideram ca, pentru a se putea inscrie in randul beneficiarilor de investitii straine, tara noastra trebuie sa procedeze la aplicarea unor masuri cum ar fi:
- statuarea regimului investitiilor straine;
- crearea unui cadru adecvat la nivelul organelor de executie pentru implementarea legislatiei privind regimul investitiilor straine;
- eliminarea suprapunerii de competente;
- consolidarea credibilitatii externe a Romaniei;
- stabilizarea politica, legislativa, financiara si a cursului de schimb al leului, concomitent cu reluarea cresterii economice.
3.4.2. Titlurile de stat
. Emisiunea de titluri de stat este o metoda de atragere a resurselor de pe piata financiara in vederea finantarii unor cheltuieli ce nu pot fi acoperite din veniturile ordinare ale sistemului bugetar.
. Titlul de stat este un instrument financiar care atesta datoria publica sub forma de obligatiuni, bonuri, certificate de trezorerie, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populatie nerascumparate la scadenta si transformate in certificate de depozit sau alte instrumente financiare constituind imprumuturi ale statului in moneda nationala sau in valuta, pe termen scurt, mediu si lung.
1 Termen scurt - durata de rambursare nu depaseste 1 an.
2 Termen mediu - durata de rambursare este intre 1 si 5 ani.
3 Termen lung - durata de rambursare depaseste 5 ani.
. Acestea pot fi emise in forma materializata sau dematerializata, nominative sau la purtator, si pot fi negociabile sau nenegociabile.
. Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa emita titluri de stat, exprimate in moneda nationala si in valuta, atat pe piata interna, cat si pe piata externa, la momentele si in cuantumurile considerate oportune, in scopul acoperirii necesarului de venituri suplimentare pentru finantarea institutiilor publice sau programelor de investitii.
3.4.3. Garantiile guvernamentale
Garantia de stat reprezinta angajamentul asumat in contul si in numele statului de catre Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in calitate de garant, de a plati la scadenta obligatiile neonorate ale garantatului, in conditiile scrisorii de garantie.
Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa emita garantii de stat pentru imprumuturi contractate de orice agent economic sau autoritate a administratiei publice, desemnate prin hotarare a Guvernului, pentru care se prevede ca rambursarea imprumutului garantat de stat sa se faca din surse proprii, fara a afecta bugetul general consolidat.
1 Garantatul poate fi o autoritate a administratiei centrale sau locale a statului ori o unitate economica subordonata acestora.
2 Scrisoarea de garantie este documentul propriu-zis care atesta existenta garantiei de stat si conditiile in care aceasta poate fi valorificata de institutia care a acordat imprumutul, in ipoteza in care beneficiarul scrisorii de garantie nu-si executa obligatiile financiare din contractul de credit.
3 Impozite, taxe, contributii, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit, subventii primite de la bugetul de stat si alte bugete, donatii si sponsorizari.
3.5. Datoria publica locala
Datoria publica locala reprezinta o obligatie generala care trebuie rambursata, conform acordurilor incheiate, din veniturile proprii ale unitatii administrativ-teritoriale si din imprumuturi pentru refinantarea datoriei publicelocale.
Serviciul datoriei publice locale nu reprezinta obligatii sau raspunderi ale Guvernului si acesta va fi platit din bugetele locale.
Instrumentele datoriei publice locale sunt:
a) titluri de valoare;
b) imprumuturi de la societatile comerciale bancare sau de la alte institutii de credit.
