Analiza situatiei actuale a economiei

ANALIZA SITUATIEI ACTUALE A ECONOMIEI

Factori de competitivitate

Cresterea economica durabila si imbunatatirea standardului de viata al populatiei sunt determinate de dezvoltarea competitivitatii economiei in contextul provocarilor mondiale (globalizarea economiei, deschiderea pietelor internationale, schimbarile tehnologice rapide), provocari ce trebuie sa fie transformate in oportunitati de catre economia romaneasca. Analiza factorilor de competitivitate si identificarea problemelor cu care se confrunta Romania, in scopul gasirii solutiilor optime pentru rezolvarea acestora, reprezinta o necesitate pentru evaluarea potentialului economic viitor al tarii.

Studiul asupra competitivitatii statelor lumii efectuat de World Economic Forum (WEF), situeaza Romania in 2005 pe pozitia 67 din 117 tari analizate (cu punctaj 3,67), in scadere fata de anul precedent, cand ocupa locul 63 din 104 tari analizate (punctaj 3,86) si in urma noilor state membre, dar si a altor tari candidate ca Bulgaria (locul 58) si Turcia (locul 66). World Economic Forum realizeaza analiza competitivitatii pe baza a trei factori: tehnologia, cadrul institutional si mediul macro-economic. Raportul asupra Competitivitatii Globale - World Economic Forum, 2003 si 2004 (pentru care sunt disponibile date) situa Romania pe pozitia 55 in ceea ce priveste tehnologia, 58 din punct de vedere al mediului macro-economic si 67 din punct de vedere al cadrului institutional, din 80 de tari analizate, ceea ce demonstreaza necesitatea unor imbunatatiri majore in aceste domenii. In ultimii cinci ani Romania a inregistrat o stabilitate macroeconomica, esentiala pentru dezvoltarea durabila a tarii, marcata de o crestere consistenta a PIB, bazata pe investitii, exporturi si mai putin pe consum. Contributia domeniilor economice in structura produsului intern brut releva o imbunatatire a proportionalitatii acestora dar si o evolutie catre structuri moderne, caracteristice economiilor dezvoltate.

Trebuie mentionat ca datorita reformelor sale structurale, economia romaneasca are in prezent capacitatea de a raspunde cerintelor pietei, valorificand in timp real oportunitatile mediului economic international.

Cresterea economica sustinuta, cu un ritm mediu anual de 6,1% in perioada 2001-2004, s-a datorat cresterilor anuale in constructii (8,2%), industrie (5,2%) si servicii (5,5%). In 2005, cresterea PIB a fost de numai 4,1%; jumatate din nivelul anului 2004 (+ 8,3%), fapt datorat in special declinului in agricultura, a unui ritm mai scazut de crestere in sectoarele industriale, dar a unei cresteri semnificative in constructii (+ 9,9%) si servicii (+8,1%); acestea doua din urma au contribuit cu 54,8% la formarea PIB.

Un indicator pozitiv al schimbarilor structurale din Romania, este cresterea constanta a ponderii sectorului privat in PIB, care a ajuns la 70,8% in 2004, fata de 63,7% in 1999. In ciuda progresului substantial din ultimii ani, Romania se afla inca in urma competitorilor europeni din punctul de vedere al dezvoltarii economice, fapt ilustrat si de nivelul PIB la PPC, care este in jur de 50% din PIB-ul noilor state membre si de aproximativ 40% din cel al celor mai slab dezvoltate tari din UE-15 (Grecia, Portugalia). De asemenea, nivelul PIB pe locuitor (la standardul paritatii de cumparare) se situeaza in 2004 la doar o treime din media UE-25.

Evolutia productivitatii muncii (PIB la paritatea puterii de cumparare/persoana ocupata) a inregistrat un tendinta pozitiva dar insuficienta, crescand de la 27,9% in 2000 la 35,3% in 2004 din productivitatea medie inregistrata de UE-25. Productivitatea muncii in industrie a crescut cu 11,6% pe an in perioada 2000-2003, procent superior fata de multe alte tari din regiune, precum Polonia (9,8%), Cehia (7,7%), Ungaria (8,9%) (Sursa: Buletinul Statistic CANSTAT 2003-2004). Desi acest indicator a avut o evolutie pozitiva, tendinta pastrandu-se si in 2004 (11,9%), Romania se situeaza in urma mediei tarilor UE, inclusiv a unor tari din regiune, pentru majoritatea activitatilor economice. Cresterea productivitatii depinde atat de dezvoltarea tehnologica, realizata prin investitii tangibile (echipamente, tehnologii noi) si intangibile (licente, brevete, marci si know-how), cat si de cresterea calitatii produselor, a marketingului si a aplicarii rezultatelor cercetarii-inovarii, dar si de alte surse ce determina cresterea valorii adaugate.

Costul scazut al fortei de munca este o sursa importanta a avantajului competitiv dar acesta se afla in scadere progresiva, determinand stimularea cercetarii si inovarii autohtone, ca principala directie de actiune, fapt ce va aduce rezultate benefice precum reducerea importurilor de tehnologii si echipamente, si cresterea valorii adaugate brute a produselor atat pentru piata interna, cat si pentru export.

Continuarea privatizarii intreprinderilor de stat din economie conduce la intarirea disciplinei financiare si la diminuarea arieratelor, restructurarea intreprinderilor, reducerea costurilor de productie si cresterea calificarii profesionale a salariatilor. De aceea acest proces a fost intensificat in ultimii ani in Romania, o mare parte a industriei prelucratoare si a distributiei de gaze si energie electrica fiind deja privatizata.

Motoarele cresterii economice din ultimii ani au fost reprezentate de export si de investitii. Exportul Romaniei, bazat in proportie de cca 98% pe industrie, a avut o evolutie pozitiva in perioada 2000-2004, depinzand insa in mare masura de produse cu valoare adaugata scazuta. Cel mai mare volum de exporturi s-a inregistrat in industria textila, unde este predominanta productia in lohn, urmata de industria metalurgica cu oteluri inferioare si mai putin oteluri speciale.

S-au inregistrat progrese si in exportul de produse cu valoare adaugata ridicata, produse cum ar fi industria de echipamente (aparate radio, televiziune si comunicatii), industria de masini si aparate electrice si industria mijloacelor de transport (in special automobile).

Cresterea competitivitatii produselor romanesti se reflecta in schimbarea structurii exportului de produse ale industriei prelucratoare (analiza a fost facuta fara industria alimentara). Astfel, in perioada 1999-2004, s-a diminuat atat ponderea exportului de resurse, de la 16,1% la 15,6%, cat si a produselor de joasa tehnologie de la 49,6% la 43,1%, in timp ce ponderea produselor de tehnologie medie a crescut simtitor de la 16,1% la 22,3%, iar a celor de inalta tehnologie de la 2,5% la 5%. Volumul exportului a crescut permanent in aceasta perioada, aproape dublandu-se in 2005 fata de anul 2000 (de la 11,273 mil Euro in 2000 la 22,255 mil Euro in 2005).

In ceea ce priveste importurile, ponderea produselor de inalta si medie tehnologie este aproximativ egala cu cea a produselor de joasa tehnologie. Aceasta demonstreaza faptul ca in mare parte, Romania importa tehnologii si numai in mica masura acestea sunt create la nivel national, deci atunci cand este disponibila, inovarea autohtona este greu de promovat si transferat catre firmele productive. Se poate afirma ca, in mare masura, produsele romanesti oferite la export sunt competitive prin cost si nu prin inovare.

Investitiile reprezinta o forta motrica importanta pentru dezvoltarea economica. Investitiile straine directe pot conduce la o crestere substantiala a productivitatii prin faptul ca aduc atat tehnologie, cat si cele mai bune practici. In anul 2004 s-a inregistrat o crestere a investitiilor straine directe (ISD), acestea totalizand 4,098 mil. Euro (conform balantei de plati a Bancii Nationale a Romaniei), ceea ce reprezinta o crestere cu peste 111% fata de anul 2003. Astfel, Romania a reusit sa micsoreze decalajul si sa devina mai competitive fata de alte tari din Europa Centrala si de Est in atragerea investitiilor straine directe. Crestere mentionata a ISD s-a datorat, in special, investitiilor semnificative din tranzactiile de privatizare (Petrom cu OMV), majorarilor de capital (Dacia - Renault in industria automobilelor, ISPAT - SIDEX in industria otelului, Michelin in industria anvelopelor, Carpatcement in industria materialelor de constructii), investitiilor noi de tip green field cum ar fi Holzindustrie Schweighofer (industria lemnului), Saint Gobain (industria sticlei), YKK (accesorii pentru imbracaminte), Lek Farmatech (industria farmaceutica), precum si investitiilor noi de tip brown field ca Roti Auto SA (industria anvelopelor). Interesul partenerilor externi pentru Romania ca destinatie a investitiilor straine directe se reflecta si in cresterea cu 54% a numarului societatilor comerciale cu capital strain inregistrate in anul 2004, comparative cu 2003, cea mai mare pondere a acestora fiind in industrie (58,7%). Orientarea investitorilor straini catre industrie, se datoreaza in special avantajelor oferite de Romania in acest domeniu (pretul terenului redus comparativ cu alte tari din regiune, forta de munca ieftina si calificata in domeniul industrial, capacitati de productie, traditie). Pe de alta parte, cresterea ISD a fost afectata in mare masura de gradul de dezvoltare a infrastructurii de transport, comunicatii si energetice, care nu se ridica la nivel european. Un element determinant in cresterea investitiilor straine directe si a celor autohtone, il reprezenta existenta unui mediu de afaceri stabil si predictibil. In vederea realizarii acestui deziderat, s-au elaborat planuri de actiune anuale pentru eliminarea obstacolelor administrative pentru mediul de afaceri, iar implementarea acestora a condus la simplificarea procedurilor legale si administrative pentru start up-uri, dezvolarea concurentiala in afaceri, si eficientizarea proceselor de autorizari si aprobari. Astfel, procesul de inregistrare a unei societati cu raspundere limitata implica in prezent 5 autorizatii pe baza declaratiilor pe proprie raspundere si in general dureaza 3 zile, ceea ce plaseaza Romania deasupra mediei tarilor candidate si a noilor state membre UE.

Una dintre problemele cu care se confrunta micii investitori, in special romani, este accesul redus la finantare, fiind necesara dezvoltarea unui mediu favorabil finantarii afacerilor in conditii de piata competitiva, crearea fondurilor de garantare si co-garantare si stimularea altor instrumente financiare precum capitalurile de risc, care sa sustina intreprinderile. Competitivitatea economica este determinata de calitatea produselor si serviciilor. La nivel national eforturile au fost concentrate pe transpunerea regulamentelor europene in legislatia interna si pe asigurarea conditiilor de implementare la nivelul cerintelor si exigentelor comunitare. In plus, cadrul legislativ a fost imbunatatit prin adoptarea legilor privind evaluarea conformitatii produselor si prin dezvoltarea infrastructurii institutionale in ceea ce priveste standardizarea nationala, metrologia, laboratoare si acreditarea institutiilor de certificare si inspectie. Implementarea standardelor europene si instituirea unui sistem national de evaluare a conformitatii produselor, eficient, competent, transparent si deci credibil, contribuie semnificativ la accesul produselor romanesti pe piata unica si ofera oportunitati mediului de afaceri din Romania pentru a-si imbunatati pozitia la nivel international. Extinderea permanenta si sustinuta a pietei tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC) este un factor important ce contribuie la dezvoltarea infrastructurii informationale si la cresterea concurentei. Conform ultimului studiu EITO (European Information Technology Observatory) Romania inregistreaza una dintre cele mai mari dinamici la nivel regional. Cu toate acestea, cheltuielile totale cu TIC, ca si procent din PIB, reprezinta mai putin de jumatate din media UE-15, respectiv 3%. Liberalizarea pietei de comunicatii si inlaturarea monopolului Romtelecom pe piata telefoniei fixe, au determinat cresterea numarului de furnizori de retele si de servicii de comunicatii electronice care activeaza pe piata. Rata de penetrare a telefoniei mobile a inregistrat in perioada 2000-2004, o crestere de 50% anual, ramanand totusi sub media UE-25 (83%).

In privinta dotarilor cu PC-uri si a penetrarii acestora, se remarca o evolutie ascendenta, cu o rata medie anuala de crestere a vanzarilor de peste 50%, rata de penetrare (12 PC-uri/100 locuitori la sfarsitul anului 2004), situandu-se totusi, sub media UE-15 (aprox. 40 PC-uri/100 locuitori). Numarul de utilizatori Internet a crescut, dar rata de penetrare a internetului ramane inca redusa, mai ales in zonele rurale, unde pretul de acces este mai ridicat. Scaderea costului broadband de acces la Internet, cresterea concurentei in randul

furnizorilor de Internet si consolidarea culturii in domeniu, reprezinta avantaje comparative pentru evolutia economica a tarii, coroborata cu evolutia ascendenta a industriei de software.

Dezvoltarea societatii informationale in Romania a fost accentuata prin crearea, incepand cu anul 2001, a cadrului legal pentru sprijinirea dezvoltarii aplicatiilor e-guvernare si e-business. Incepand cu anul 2003 bancile au dezvoltat programe pentru efectuarea platilor prin mijloace electronice si s-a inregistrat o crestere a utilizarii cardurilor. Evolutia pozitiva a sectorului de tehnologie a informatiei a determinat World Economic Forum in Raportul Global privind Tehnologia Informatiei 2004-2005, sa situeze Romania pe locul 53 din 104 tari, in crestere fata de anul 2003, cand se afla pe locul 61 din 102 tari.

In Romania, activitatea de cercetare, dezvoltare si inovare (CDI) se bazeaza pe o traditie valoroasa, acoperind in prezent peste 50 de domenii stiintifice si tehnologice specifice si mentinand un nivel annual relativ stabil al activitatii si rezultatelor. Activitatile de cercetare-dezvoltare continua sa se desfasoare, in cea mai mare parte, in sectorul public (peste 60%). Una dintre principalele probleme ale acestui domeniu este finantarea insuficienta (0,4% din PIB in 2004) de care beneficiaza doar 10% din firmele inovatoare. Acestea din urma au cheltuit pe inovare, in 2004, cca. 3% din cifra de afaceri, din care: 24,5% pentru CD, 53,4% pentru achizitionarea de echipamente si doar 6,6% pentru brevete si licente. Infrastructura de CD este invechita, decalajele dintre echipamentele existente si standardele actuale fiind de 5-10 ani. O alta problema majora este legatura slaba dintre cercetare si economie si capacitatea relativ redusa de valorificare a rezultatelor cercetarii (aplicabilitate economica si comerciala). S-au facut primii pasi pentru realizarea infrastructurii de transfer tehnologic si inovare prin constituirea centrelor de transfer tehnologic, de informare tehnologica, a incubatoarelor de afaceri inovative, a oficiilor de legatura cu industria, parcurilor stiintifice si tehnologice, precum si centrelor de excelenta, rezultatele fiind insa insuficiente.

Calitatea instruirii si dobandirea unor noi abilitati de catre forta de munca sunt factori importanti de competitivitate. Din punct de vedere al educatiei, in Romania s-a inregistrat o crestere permanenta a ponderii populatiei active cu studii medii (70,5% in anul 2003), mai mare chiar decat in multe tari europene. Din pacate, ponderea absolventilor cu studii superioare, desi cu tendinta de crestere (10,6% in 2004) este mai scazuta fata de media UE-25 de 21,9%. In ceea ce priveste educatia continua si formarea profesionala, oferta de instruire se concentreaza in special pe programe de aptitudini generale (utilizare computer, limbi straine, contabilitate etc.) si mai putin pe aptitudini specifice. Procentul celor care urmeaza acest tip de educatie este in Romania de 1,6%, adica de cca. 6 ori mai mic decat cel din UE-25, de 9,9%.

Dezvoltarea sectorului energetic, ca infrastructura de baza a economiei nationale, asigura necesarul de energie a tarii si furnizeaza excedente pentru export, prin interconectarea la retelele europene. In ceea ce priveste dezvoltarea pietei de energie, gradul de deschidere al pietei este, incepand din 2005, de 82,3%, ceea ce a determinat cresterea numarului de consumatori eligibili. In ceea ce priveste piata gazelor naturale, a

continuat liberalizarea acesteia prin majorarea gradului de deschidere la 50% incepand cu 1 ianuarie 2005. Problemele care afecteaza acest sector sunt intensitatea energetica ridicata, ce poate deveni un handicap pentru competitivitatea economica in contextul cresterii preturilor la energie si impactul negativ asupra mediului al capacitatilor de generare a energiei in special al instalatiilor mari de ardere.

Pentru a sprijinirii utilizarea surselor regenerabile de energie, care ofera un avantaj competitiv pe termen lung, a fost emis un pachet legislativ in vederea dezvoltarii pietei de certificate verzi (deschisa in luna noiembrie 2005.

Sectorul IMM este un sector dinamic, cu mare capacitate de adaptare la cerintele pietei, ce determina crearea de noi locuri de munca si absorbtia fortei de munca disponibilizata din celelalte sectoare ale economiei. Numarul de IMM-urilor private active a crescut in 2004 cu 27%, iar numarul de angajati cu 10,5% fata de anul 2000, ceea ce demonstreaza existenta unui spirit intreprinzator, care necesita, insa, mai multa educatie economica si cunoasterea potentialului pietei, in special in sfera serviciilor.

Turismul are un mare potential de dezvoltare in Romania, chiar daca ponderea sa in PIB este de circa trei ori mai mica decat in tari in care turismul este un sector economic important (Spania, Italia, Grecia). Cresterea investitiilor in infrastructura de turism creaza conditiile pentru dezvoltarea unui turism modern, dar necesita in continuare actiuni sustinute de promovare la nivel international.