|
|
|
Scurt istoric al aparitiei si evolutiei cardurilor
Perfectionarea, modernizarea si eficientizarea instrumentelor si modalitatilor de plata au fost determinate pe de o parte de cuceririle stiintei, indeosebi in domeniul tehnologiei informatiilor si telecomunicatiilor digitale de date (IT&C), comunicatiilor prin circuite telefonice, cablu TV, fibra optica, satelit, telefonie mobila, iar pe de alta parte de succesele de miniaturizare a componentelor in constructia calculatoarelor (producerea microprocesoarelor cu o suprafata de numai cativa mm patrati a dus la lansarea smart card durilor).
Cardul de plata sub forma arhetipala a aparut pentru prima data in Statele Unite ale Americii in anul 1914, fiind emis de compania Western Union in scopul incurajarii cumparaturilor si cresterii fidelitatii clientilor sai. Prin acest card se puteau face cumparaturi numai la aceasta companie. In anul 1949 un american pe nume Frank McNamara, impreuna cu partenerul sau Ralph Schneider, creeaza primul card de credit pentru plati in restaurante, avand marca Diners Club Card. In numai cativa, ani cardul avea sa fie acceptat la plata de mii de comercianti. Diners Club Card avea sa fie recunoscut drept un nou instrument de plata.
Dezvoltarea acestui card continua si astazi, in special in domeniul calatoriilor si industriei timpului aferent (travel and entertainment, T&E).
In 1958 apare un salt inainte in istoria cardurilor de plata, datorat bancii americane Bank of America din San Francisco, care introduce precursorul cardului universal modern, sub numele Bank Americard. Cardul bancii Bank of America a dovedit repede ca exista o piata extinsa pentru cardul de credit bancar si universal (de uz general), in sensul ca este acceptat la plata de orice comerciant participant la acest sistem de plata, pentru cumpararea oricarui fel de produs si prin care orice detinator al sau putea cumpara pe credit.
Succesul cardului a fost rapid si aparitia sa a reprezentat un punct de cotitura in istoria platilor, in general, si in istoria platilor fara numerar, in special.
In 1976 cardul Bank Americard avea sa devina bine cunoscutul card Visa, iar Bank of America, impreuna cu alte banci asociate si trecand prin mai multe transformari, devine Visa International. Visa International constituie o uriasa asociatie cooperatista de banci, care se supune aceluiasi regulament si participa in comun la dezvoltarea si operarea sistemului asociatiei. Alte sisteme internationale de plati electronice se vor dezvolta mai apoi, fiind mai mult sau mai putin, inspirate sau modelate dupa Visa.
Astfel, in 1966 si avandu-si originea tot in Bank of America, un numar de 17 banci americane formeaza asociatia Interbank Card Association (ICA), care avea sa devina mai apoi numai putin celebra MasterCard International, cu reteaua proprie privata de telecomunicatii (BankNet), principalul competitor si rival al Visa. Cele doua sisteme de plati electronice prin carduri, detinand in prezent, circa 90% din piata.
In tarile vest-europene cardurile au aparut in jurul anului 1960, dar s-au extins abia dupa anul 1980.
In ultimul deceniu al secolului XX, datorita eforturilor masive financiare, derulate de institutiile bancare din tarile avansate, baza materiala a operatiunilor de plati a crescut in asemenea masura incat folosirea cardurilor a ajuns la cote de neimaginat. Cardurile au devenit instrumente preferate pentru derularea platilor de valori mici initiate de persoane fizice detinatoare de conturi bancare, care formeaza in tarile avansate o parte importanta a clientelei bancare.
Aparitia cardurilor a avut un rol important in atragerea de catre banci a persoanelor fizice cu venituri modeste, care au apreciat in acest instrument de plata o posibilitate de a obtin credite, care, desi mici, le asigura plata unor datorii curente.
O larga raspandire a cardurilor se inregistreaza, in ultimul timp, in activitatea intreprinderilor mici si mijlocii, datorita avantajelor care le prezinta. Intr-o serie de tari, cum ar fi Olanda, Suedia, Elvetia etc cresterile operatiunilor prin carduri sunt atat de mari si datorita preluarii, in unele cazuri, a platilor care se derulau pana nu demult cu alte instrumente. Are loc o nastere a structurii instrumentelor de plata decurgand din cresterea preferintelor pentru carduri a clientilor din tarile dezvoltate. Aceasta tendinta de transfer a platilor intre cec si card duce la degajarea bancilor de povara platilor mici, care reprezinta pentru acestea costuri mari si importante pierderi determinate de cecurile fara acoperire.
Factura electronica on-line a devenit o activitate cotidiana in tarile cu o structura IT&C avansata. Din ce in ce mai multe persoane fizice si juridice (in special I.M.M.- uri) platesc facturi on-line. In ultimii 20 de ani, reteaua ATM-urilor s-a extins in mod remarcabil crescand in Belgia de 6 ori, in Germania de 3 ori, in Italia de 2,5 ori, iar in Franta, Olanda si Elvetia de aproape 2 ori. O crestere spectaculoasa a cunoscut si reteaua de terminale la punctele de vanzare TPE, POS si certificatori: in Olanda de 34 ori, in Elvetia de 12 ori, iar in Germania, Suedia si Italia de 8-9ori.
Istoria cardului inteligent este o istorie recenta, care nu are mai mult de 36 de ani. In anul 1971, Dr. Kunitaka Arimura, din Japonia, patenteaza conceptul de card cu circuite integrate, care avea sa fie numit de jurnalisti card inteligent.
In perioada 1977-1979, mai multe companii (printre care Bull si Schlumberger) dezvolta carduri in care cip-ul reprezinta un circuit de memorie sau un microprocesor complet, iar in Franta au loc teste cu astfel de carduri in domeniul bancar si al telefoniei. Succesul acestor carduri in Franta vizibil in special prin diminuarea fraudei, a dinamizat puternic intregul domeniu.
In anul 1986, sunt emise circa 65.000 de carduri inteligente cu microprocesor Bull CP8 pentru clientii mai multor banci din S.U.A., de tip portmoneu electronic, ePortmoneu (ePurse). In anul 1994, cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Atlanta, Visa emite circa 1,5 milioane de carduri Visa Cash, cardul fiind un portmoneu electronic national.
Incepand cu anul 1996, Visa si MasterCard sprijina conceptul de operare multiplicatie si interoperabil, si anume Visa sprijina sistemul deschis Java Card, iar MasterCard promoveaza sistemul MULTOS.
In anul 1998, li se alatura Microsoft, care creeaza sistemul de operare multiaplicatie Windows for Smart Card (WfSC), iar anul urmator apar si specificatiile CEPS (Common Electronic Purse Specification), menite a face interoperabile scheme de portmoneu electronic.
In Romania primul card de plata in lei, sub numele de Prima, a fost emis de BRD in decembrie 1995, ca un card proprietar, iar incepand din acelasi an au aparut primele carduri Visa si Europay (companie europeana in domeniul cardurilor de tip MasterCard, ce este din 2002 inglobata in MasterCard International). In aprilie 2004 existau in toata tara circa cinci milioane de carduri (peste 80% fiind carduri de salarii), 19 banci emitente a circa 100 tipuri diferite de carduri, intre care 52 erau de tip Visa, 36 erau Europay/MasterCard, iar 4 erau AmericanExpress. In prezent, in lumea intreaga, mai mult de 1,5 miliarde de oameni folosesc carduri pentru plati sau retragere de numerar.
Piata bancara a cardurilor aproape ca a explodat in ultimii 2 ani, iar 2010 a fost de asemenea, prilej pentru a continua diversificare in oferta de carduri propusa de banci. Potrivit cifrelor BNR, in acest moment, in Romania sunt in circulatie aproape opt milioane de carduri bancare, mai precis - 7,8 milioane.
Ritmul de crestere in primele patru luni ale acestui an a fost de 158.000 carduri/luna, fata de 94.000 carduri/luna cat se inregistrau in aceeasi perioada a anului trecut, se arata intr-o analiza a agentiei de presa Rompres, analiza citata de www.SMARTbank.ro.
Bucurestiul detinea in 2010 o cota de 24 la suta din totalul de carduri, fata de 22,5 la suta din aprilie 2009 si 20,2 la suta din aprilie 2008. Aceasta arata ca, incet, incet, romanii au descoperit ca plata cu card este un avantaj pentru ca nu trebuie sa aiba tot timpul asupra lor numerar si pot plati intr-un mod mai usor, mai sigur si mai rapid din contul de card.
De asemenea, cardurile sunt extrem de folositoare in timpul calatoriilor in strainatate, detinatorii de carduri nefiind nevoiti sa-si schimbe banii in moneda locala sau sa detina un cont in valuta pentru a plati pentru bunuri si servicii, oriunde in lume, independent de orele de lucru ale bancilor.
Pentru comercianti, cardurile de plati sunt mult mai usor si mai ieftin de procesat decat numerarul si, nu in ultimul rand, sprijina cresterea vanzarilor.
O piata bine dezvoltata a cardurilor si o crestere a platilor fara numerar ofera in ultima instanta mai multe fonduri disponibile pentru imprumuturi bancare, ce reprezinta un motor de crestere a economiilor dezvoltate, avand in vedere ca mai multi bani intra in circuitul bancar.
Conform datelor prezentate de Visa, unul dintre cei trei mari competitori pe piata cardurilor din Romania, alaturi de MasterCard si Euroline, tot mai multi romani au prins gustul de a efectua platile cu carduri.
Numarul si valoarea tranzactiilor la comercianti s-au dublat, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut: la comercianti a inregistrat o crestere de 105 la suta, pana la aproximativ opt milioane de tranzactii, in timp ce valoarea acestora a atins 455 milioane de dolari, o crestere de 127 la suta, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Piata cardurilor din Romania se afla in plina expansiune, inregistrand in special in ultimii ani, performante remarcabile atat in ceea ce priveste numarul de utilizatori ai acestui instrument de plata, dar si privind nivelul volumului sau numarului de tranzactii.
Cu toate ca ne apropiem de ceea ce se intampla in Europa, adica utilizarea intr-o mai mica masura a numerarului, Romania se afla insa mult in urma fata de restul statelor europene in privinta numarului de terminale POS si a retelei de acceptare a cardurilor. Potentialul de dezvoltare a pietei cardurilor din Romania este insa foarte mare, iar acest lucru va fi benefic si pentru banci, dar si pentru producatorii de echipamente si tehnologii specifice zonei cardurilor.
Raspandirea cardurilor care au incorporata tehnologia chip si lansarea, mai nou, a cardurilor contactless va avea rolul de crestere a nivelului de siguranta a efectuarii tranzactiilor de plata prin intermediul acestora si va permite sistemelor de plati sa impuna pe piata noi modalitati de plata, cat mai rapide si mai simple pentru clientela.
Potrivit organizatorilor, piata creditelor de consum a cunoscut o panta descendenta pe perioada crizei. In special creditele pentru persoane fizice sau de retail, cum le spun specialistii, tind sa devina produse bancare pe cale de disparitie. Nici institutiile de credit nu mai acorda astfel de imprumuturi oricui si in orice conditii, astfel ca pe piata bancara se dezvolta de citiva ani un alt tip de credite, cele acordate pe card.
"Cardul este profitabil pentru banca si convenabil pentru client, pana la un anumit nivel. Acestea sunt motivele pentru care in 2011 bancile merg pe diverse promotii pentru carduri, in special pentru cele de credit.
Cu ocazia organizarii celei de a XI-a editii a Forumului de Carduri, Finmedia si revista de profil 'e-Finance' vor oferi premii, care vor reflecta, pe seama unor criterii preponderent calitative, cele mai valoroase initiative, idei, solutii si campanii consacrate sustinerii cardului bancar ca instrument modern de plata.
Printre categoriile premiate se numara premiul pentru raspundere sociala corporatista, pentru securizare mai buna a tranzactiilor pe Internet, pentru initiativa anului in domeniul cardurilor de credit, pentru promovarea celor mai noi tehnologii in industria cardurilor, pentru cel mai bun design, pentru extinderea posibilitatilor de plata, pentru extinderea capabilitatilor cardurilor."
