|
|
|
ECONOMIE
- TRUE/FALSE
ANS: T
_A___ 1. Eficienta activitatii economice desfasurate in
comert se poate defini ca fiind raportul dintre efortul economic depus si
rezultatele obtinute de un agent economic.
_F___ 2. Eficienta activitatii economice desfasurate in
comert se poate defini ca fiind raportul dintre volumul valoric al activitatii
economice si uzura capitalului fix utilizat.
_A___ 3. Pentru masurarea cheltuielilor de circulatie, se
utilizeaza o serie de indicatori, absoluti si relativi, de nivel si de dinamica.
_A___ 4. In comert, volumul adaosului comercial depinde de
volumul si structura marfurilor cu care s-a facut aprovizionarea, pe de o
parte, si de cotele de adaos comercial practicate, pe de alta parte.
_F___ 5. Nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie
(Nche) se calculeaza prin diferenta dintre nivelul relativ al cheltuielilor de
circulatie din perioada curenta si cel din perioada de baza.
_F___ 6. Ponderea hotaratoare in volumul veniturilor
obtinute in comert o detin subventiile primite de la stat.
_F___ 7. Principalele elemente de care depinde eficienta
sociala a comertului se refera la venituri, cheltuieli, profit si
rentabilitate.
A____ 8. Veniturile financiare sunt formate din dobanzi,
din diferentele de curs valutar, incasari din
participatii, venituri din obligatiunile sau actiunile
detinute la alte firme, etc.
_A___ 9. Principalele elemente de care depinde eficienta
sociala a comertului se refera la calitatea actului de vanzare - cumparare,
asigurarea unei structuri sortimentale diversificate, costurile de consum si
modernizarea activitatii comerciale.
_A___ 10. Volumul adaosului comercial obtinut in comert
depinde in mod hotarator de cheltuielile de circulatie aferente vanzarilor
realizate.
_A___ 11. Obiectivul principal al cooperatiei de consum
consta in aprovizionarea si desfacerea marfurilor,
inclusiv a celor de stricta necesitate.
_F___ 12. Cooperatia de consum desfasoara, ca obiect
principal de activitate, operatiuni de comert electronic.
_F___ 13. Calitatea de membru cooperator inceteaza prin
absorbtie, asociere sau diviziune.
F____ 14. Patrimoniul societatilor cooperatiste apartine
mai multor asociati, in primul rand statului.
_F___ 15. Consiliul de Administratie al unei societati
cooperatiste este numit de catre Ministerul Economiei si Comertului.
_A___ 16. Cota - parte din profitul cooperativei se
atribuie fiecarui membru cooperator, sub forma
dividendelor, in mod proportional cu numarul de actiuni
detinute
_A___ 17. Consiliul de Administratie al unei societati
cooperatiste este ales de catre Adunarea generala a
cooperativei.
F____ 18. Capitalul social al unei societati cooperatiste
este format din parti sociale de valori diferite, a caror marime se determina
prin Hotarare de Guvern.
_A___ 19. Capitalul social al unei societati cooperatiste
este format din parti sociale de valori egale, a caror marime este determinata
prin statutul propriu.
A____ 20. Comertul electronic este o tehnologie moderna de
a face afaceri prin mijloace electronice
_A___ 21. Magazinul electronic universal reprezinta o
colectie de magazine electronice reunite sub o umbrela comuna, ca de exemplu o
marca cunoscuta.
_F___ 22. Magazinul electronic (e - shop) reprezinta o
colectie de magazine electronice reunite sub o umbrela comuna, ca de exemplu o
marca binecunoscuta.
_A__ 23. Furnizorul de servicii de valoare pentru canalele
de comert electronic, reprezinta orice persoana
fizica sau juridica ce presteaza un serviciu specific
societatii informationale.
_F___ 24. Furnizorul de servicii de valoare pentru
canalele de comert electronic reprezinta valoarea cea mai importanta a unei
comunitati virtuale data de catre membrii sai.
_A___ 25. Sistemul digital de plata este specific primirii
de catre comercianti a platii facute de catre
consumator.
_F___ 26. Sistemul digital de plata poate sa fie
implementat de catre vanzator si folosit de catre consumatori prin serviciile
de transfer, prin serviciile World Wide Web si prin e - mail.
_F___ 27. Pentru a asigura securitatea necesara, comertul
electronic utilizeaza o serie de servicii precum:
autentificarea si autorizarea, nonreproducerea,
confidentialitatea si integralitatea datelor.
_A___ 28. De regula, autentificarea se face prin semnaturi
digitale, dar si prin alte metode.
_F___ 29. Prin autentificare se intelege faptul ca toate
comunicatiile dintre parti sunt restranse strict la partile care participa la
efectuarea tranzactiei.
_A___ 30. Comertul cu ridicata reprezinta acel stadiu al
circulatiei marfurilor, al carui continut consta in
achizitionarea de marfuri in partizi mari si apoi vanzarea
acestora, in sortimente comerciale, fie catre
comertul cu amanuntul, fie catre o serie de agenti
economici care urmeaza sa prelucreze aceste
marfuri ulterior.
_A___ 31. In cazul activitatii de comert cu ridicata,
actele de vanzare - cumparare au loc intre persoane juridice (agenti
economici).
_F___ 32. In cazul activitatii de comert cu ridicata,
actele de vanzare - cumparare au loc exclusiv intre
persoane fizice.
_A___ 33. Pentru a desfasura comert cu ridicata, agentii
economici trebuie sa aiba o putere financiara relativ mare.
_F___ 34. Principala functie a comertului cu ridicata
consta in asigurarea legaturilor intre producatori si
consumatori.
_F:___ 35. Grosistii industriali indeplinesc functia de
intermediari intre comertul cu ridicata si cel cu amanuntul.
_A___ 36. Brokerii au drept scop punerea in contact a
vanzatorilor cu cumparatorii, fiind angajati doar pentru o perioada
determinata.
_F___ 37. O functie de baza a comertului cu ridicata este
aceea de a pune la dispozitia consumatorilor finali intreaga gama de produse si
servicii pe care acestia le doresc.
_F___ 38. Comertul cu ridicata reprezinta punctul final al
circulatiei marfurilor, in drumul parcurs de aceste marfuri de la producator la
consumator
_A___ 39. Comerciantii cu ridicata intervin in cadrul
fluxurilor realizate atat de catre producatorii autohtoni, cat si de cei din
alte state.
_A__ 40. Comertul are ca obiect marfa, respectiv
operatiunile de vanzare - cumparare ale acesteia.
_F___ 41. Constituie activitate de comert cumpararea de
marfuri de la o persoana juridica sau fizica pentru a fi folosita in gospodaria
proprie.
_A___ 42. Comertul este o ramura a economiei nationale ce
cuprinde activitatea unor agenti economici
specializati in efectuarea de acte de comert, respectiv
cumpararea de marfuri in vederea revanzarii.
_F___ 43. Comertul interior este acea activitate in cadrul
careia fie vanzatorul, fie cumparatorul se gaseste in afara granitelor unui
stat.
_A___ 44. Se poate vorbi despre o piata a vanzatorului
atunci cand volumul cererii este mai mare decat cel al ofertei, ajungandu-se la
o "penurie" de marfuri.
_A___ 45. Rolul comertului trebuie analizat, atat in
raport cu producatorii, cat si in raport cu utilizatorii finali si
intermediari.
_A___ 46. Actele de comert se pot structura in acte de
comert naturale, acte de comert formale si acte de comert potrivit teoriei
accesorii.
_F___ 47. Actele de comert naturale au ca obiect
operatiuni realizate sub acoperire sau prin intermediul
scrisorii de schimb.
_F___ 48. Actele de schimb formale se mai numesc si acte
de schimb in virtutea teoriei accesorii.
_A___ 49. In activitatea desfasurata de un comerciant se
efectueaza acte civile, acte comerciale si acte de
comert in virtutea teoriei accesorii.
_A___ 50. Conceptul de protectie a consumatorilor isi are
originea in "Carta drepturilor consumatorilor"
definita de fostul presedinte american J.F. Kennedy, in
martie 1962.
_F___ 51. Printre problemele ce se constituie in domenii
ale protectiei consumatorilor o deosebita importanta o prezinta cresterea
eficientei economice si sociale a comertului, in general, si a fiecarui agent
economic, in particular.
_A___ 52. Principalul organism al statului cu atributii in
asigurarea protectiei consumatorilor in tara noastra
este Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorilor.
_A___ 53. Sanctionarea incalcarii legislatiei privind
protectia consumatorilor este in competenta organismelor statului.
_F___ 54. Sanctionarea incalcarii legislatiei privind
protectia consumatorilor este in competenta puterii
judecatoresti.
_A___ 55. Asociatiile pentru protectia consumatorilor au
ca principal obiectiv apararea drepturilor si intereselor legitime atat ale
membrilor lor, cat si ale consumatorilor, in general.
_F___ 56. Asociatiile pentru protectia consumatorilor au
ca obiect principal stabilirea si aplicare politicii de protectie a
consumatorilor.
57. Navigatia neregulatã sau tramp reprezinta o
navigatie organizatã pe o rutã comercialã
datã, dupã un orar fix.
ANS: F
57. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
este un organ de specialitate aflat in subordinea Ministerului Justitiei.
ANS: F
58. Principalul obiectiv avut in vedere in programele
pentru protectia consumatorilor este cresterea permanenta a productivitatii
muncii, in general, si comert, in particular.
ANS: F
59. Un domeniu important avut in vedere de politica de
protectie a consumatorilor este asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor
oferite la vanzare clientilor.
ANS: T
60. In cadrul magazinelor alimentare, mobilierul va fi
ales si utilizat in functie de grupele de produse comercializate.
ANS: T
61. In alimentatia publica, mobilierul este unul specific,
avand ca rol nu numai asigurarea conditiilor de servire a clientilor, ci si
crearea unei atmosfere corespunzatoare, a unui cadru ambiental propriu.
ANS: T
62. Depozitele de serviciu apartin unor agenti economici
care ofera servicii de depozitare pe termen scurt, care, in cele mai multe
cazuri, nu dispun de posibilitati proprii de depozitare.
ANS: F
63. Depozitele de expediere apartin unor agenti economici
care primesc marfuri de la producatori, le stocheaza un timp lung si foarte
lung, si apoi le expediaza catre beneficiari.
ANS: F
64. Stocarea in incarcaturi unitare este specifica
produselor care se pot constitui in grupuri din punctul de vedere al formei,
ingramadirii, greutatii si conditiilor de ambalare.
ANS: T
65. In comert, progresul tehnic se poate defini ca fiind
procesul de perfectionare a tehnicilor si tehnologiilor comerciale si a
sistemului de organizare a activitatii, cu scopul cresterii productivitatii
muncii.
ANS: T
66. Prin progres tehnic in comert se intelege dotarea
corespunzatoare a unitatilor de desfacere si productie cu utilaje, mijloace
fixe si mobilier.
ANS: F
67. Indicatorii de natura tehnica ce evalueaza progresul
tehnic din comert scot in evidenta efectul economic obtinut ca urmare a utilizarii
tehnicilor noi, moderne.
ANS: F
68. Productivitatea unui mijloc fix utilizat in comert
este un indicator de natura economica ce evalueaza progresul tehnic din comert.
ANS: T
69. Gradul de dezvoltare tehnica a muncii este un
indicator de evaluare a progresului tehnic din comert de natura economica.
ANS: F
70. La nivel macroeconomic, politica comerciala vizeaza
urmatoarele domenii: formarea si cresterea capitalului, veniturile,
cheltuielile, profitul si utilizarea acestuia.
ANS: F
71. La nivel microeconomic, politica comerciala vizeaza
urmatoarele domenii: formarea si cresterea capitalului, veniturile,
cheltuielile, profitul si utilizarea acestuia.
ANS: T
72. Personalul ce-si desfasoara activitatea in comert se
structureaza in personal specific comertului, format din acele persoane de
desfasoara o activitate comerciala propriu-zisa si personal nespecific
comertului.
ANS: T
73. In functie de natura muncii prestate, personalul din
comert se grupeaza in personal operativ si personal tehnico - administrativ.
ANS: T
74. Capacitatea de munca a personalului ce-si desfasoara
activitatea in comert reprezinta cheltuiala de energie fizica si nervoasa
facuta de un om pentru realizarea de actiuni cu ajutorul unor obiecte ale
muncii necesare crearii sau insusirii prin schimb a unor bunuri de care are
nevoie.
ANS: F
75. Sensul fiziologic al muncii este dat de creatia
materiala sau spirituala care rezulta din efortul depus, ce confera muncii
caracterul sau specific uman.
ANS: F
76. Factorii cu actiune directa asupra productivitatii
muncii sunt factori ce tin de insusi procesul muncii.
ANS: T
77. Principalii factori cu actiune indirecta asupra
productivitatii muncii, sunt: progresul tehnic, calificarea personalului
comercial, etc.
ANS: F
78. Patrimoniul agentilor economici cu activitate in
comert este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor ce pot fi
exprimate in bani.
ANS: T
79. Sursele de constituire a patrimoniului comercial se
regasesc in urmatoarele trei grupe: active imobilizate, active circulante si
mijloace in curs de regularizare.
ANS: F
80. Amploarea canalului de distributie este data de
numarul de unitati prin care se asigura circulatia unui produs in cadrul
aceleasi etape din structura circuitului in cauza.
ANS: T
81. Termenul de distributie desemneaza acea activitate
efectuata in procesul realizarii unor acte complexe, legate de productia si
desfacerea marfurilor.
ANS: F
82. In definirea distributiei trebuie avut in vedere
faptul ca aceasta reprezinta circuitul fizic si cel economic al marfurilor,
relatiile care intervin intre agenti pe piata, activitatile unei mase largi si
eterogene de unitati, ce apartin mai multor profiluri de activitate.
ANS: T
83. Distributia extensiva este specifica marfurilor care
reclama anumite conditii de pastrare, expunere si vanzare, dar si eventual de
incercare a lor de catre client sau de verificare a modului lor de functionare.
ANS: F
84. Distributia exclusiva se regaseste mai ales in cazul
produselor care prin insusirile si destinatia lor reclama conditii tehnico -
materiale adecvate, sau un personal cu o pregatire specifica.
ANS: T
85. Canalul de distributie poate fi definit ca fiind
alcatuit din totalitatea intermediarilor care participa la vanzarea unui
produs.
ANS: F
86. Canalul de distributie poate fi definit ca fiind
itinerariul (drumul) parcurs de marfuri, in circuitul lor economic, respectiv
modalitatile de trecere a unui produs de la producator la consumator.
ANS: T
87. Canalul de distributie se mai numeste si logistica
marfurilor.
ANS: F
88. Cele trei dimensiuni ale canalului de distributie
sunt: lungime, latime si adancime.
ANS: T
89. Lungimea canalului de distributie este data de gradul
de apropiere a circuitului in cauza de punctele in care au loc efectiv actele
de vanzare a produselor.
ANS: F
90. Serviciile exogene sunt legate de punctul de vanzare
si cuprind, printre altele servicii de confort sau psihologice, servicii
financiare extracomerciale.
ANS: T
91. Potrivit Dictionarului Academiei de studii Comerciale
din Franta, serviciile comerciale sunt definite drept "suma satisfactiilor sau
utilitatilor pe care la ofera un magazin clientelei sale".
ANS: F
92. O caracteristica de baza a serviciilor este si aceea
ca realizarea si consumul acestora au loc in momente diferite, de regula
realizarea (prestarea) serviciului precedand consumul acestuia.
ANS: F
93. Caracteristica de baza a serviciilor comerciale este
aceea ca acestea nu au o forma materiala, munca prestatoare de servicii
comerciale neconcretizandu-se de regula in producerea de bunuri cu existenta
materiala.
ANS: T
94. In cele mai multe cazuri, serviciile comerciale sunt
cuantificabile, existand diverse metode si tehnici de realizare a acestui
lucru.
ANS: F
95. Sub aspect economic, serviciile comerciale reprezinta
o oportunitate majora atat pentru producator, cat si pentru comerciant, ele
contribuind in mod direct la cresterea veniturilor si a profitabilitatii
agentilor economici.
ANS: T
96. In cele mai multe cazuri, imaginea calitatii
serviciilor comerciale va actiona intensiv asupra comportamentului de cumparare
a clientilor potentiali.
ANS: T
97. In functie de originea lor, serviciile comerciale se
structureaza in servicii vandute singure (asigurari, agentii de voiaj,
operatiuni bancare) ti servicii vandute impreuna cu produsul (livrari de
marfuri la domiciliu, operatiuni de retusare, etc).
ANS: F
98. In etapa actuala asistam la o serie de tendinte
contradictorii in dezvoltarea serviciilor comerciale, tendinte generate de
evolutia unor fenomene social - economice, cu implicatii majore in continutul
mediului de afaceri.
ANS: T
99. In raport cu sistemul de integrare a serviciilor
comerciale in sistemul de comercializare a produselor, serviciile comerciale se
structureaza in servicii endogene si servicii exogene.
ANS: T
100. Franciza reprezinta un contract incheiat intre
francizor, respectiv persoana care acorda anumite drepturi de folosire ale unei
mari firme cunoscute sau tehnologii comerciale si franciz, respectiv
comerciantul care cumpara drepturile respective.
ANS: T
101. Aria legalitatii privind activitatea desfasurata in
comert are la baza exclusiv actele mormative adoptate de Parlament (legi).
ANS: F
102. Proprietatea publica presupune faptul ca dreptul de
posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine unei persoane fizice sau
juridice.
ANS: F
103. Asocierea generala presupune asumarea in comun a
responsabilitatilor depline pentru conducerea firmei ce a luat nastere prin
asociere.
ANS: T
104. Holdingul reprezinta o combinare de proportii foarte
mari, uneori uriase, obtinuta prin transferul titlurilor de garantie, dar cu
mentinerea identitatii firmelor atrase.
ANS: T
105. Lanturile valutare sunt o structura a comertului
independent.
ANS: F
106. Comertul independent este acea forma de organizare
comerciala, in cadrul careia firma nu are nici un fel de legatura cu
organismele coordonatoare ale activitatii din acest domeniu.
ANS: T
107. Comertul asociat se caracterizeaza prin faptul ca
firma cumuleaza atat functiile comertului cu amanuntul, cat si cele ale
comertului cu ridicata.
ANS: F
108. Caracteristicile sistemului de organizare a
magazinelor cu sucursale sunt date de modul in care sunt imbinate si realizate
cele doua functii, de comert cu ridicata si de comert mic-gros.
ANS: F
109. In functie de specializarea firmelor, criteriu ce are
in vedere continutul relatiilor de schimb, exista firme de comert cu amanuntul,
firme de comert cu ridicata si firme pentru efectuarea unor activitati
integrate de comert.
ANS: T
110. Un domeniu principal al introducerii progresului
tehnic in sectorul de alimentatie publica il constituie modernizarea
tehnologiilor comerciale.
ANS: T
111. O modalitate practica de crestere a contributiei
progresului tehnic la cresterea productivitatii muncii in sectorul de
alimentatie publica o constituie stimularea materiala si morala a lucratorilor
din acest sector.
ANS: F
112. O particularitate de prima importanta a alimentatiei
publice o reprezinta faptul ca activitatea este influentata in mod hotarator de
fenomenul turistic.
ANS: T
113. Spre deosebire de alte ramuri comerciale, in
alimentatia publica activitatea nu este influentata se sezonabilitate.
ANS: F
114. In sectorul de alimentatie publica stabilirea
formatiilor de lucru ca si a orarilor si programelor de desfasurare a
activitatii se deosebeste radical de celelalte sectoare comerciale.
ANS: T
115. Alimentatia publica este o ramura a circulatiei
marfurilor, ce apartine in exclusivitate turismului.
ANS: F
116. Activitatea de alimentatie publica se realizeaza
efectiv prin unitatile sale pentru servirea consumatorilor (saloanele
propriu-zise de servire).
ANS: F
117. In unitatile de alimentatie publica servirea
preparatelor se realizeaza exclusiv prin ospatari si prin case de comenzi.
ANS: F
118. Restaurantul este un local public care imbina
activitatea de productie cu cea de servire, punand la dispozitia clientilor o
gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie - patiserie,
bauturi si unele articole pentru fumatori.
ANS: T
119. Pizzeria este o unitate specializata in desfacerea
unor sortimente complexe de pizza, preparate din peste si, mai ales, dietetice.
ANS: F
120. Comertul cu amanuntul este acea forma a circulatiei
marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri, de regula in partizi
mari si apoi a le revinde intr-un sortiment comercial catre detailisti, iar in
unele cazuri catre agentii economici pentru a le prelucra.
ANS: T
121. Pentru a desfasura activitati comerciale cu
amanuntul, agentii economici trebuie sa se aprovizioneze direct de la
producatori.
ANS: F
122. Pentru a desfasura activitati comerciale cu
amanuntul, agentii economici trebuie sa fie specializati pe produse sau grupe
de produse.
ANS: T
123. Functia de baza a comertului cu amanuntul consta in a
depozita si conserva marfuri, in principal produse alimentare cu productie
sezoniera.
ANS: F
124. Comertul alimentar se caracterizeaza prin desfasurarea,
alaturi de activitati pur comerciale si a altora, mai ales de productie si
prestari servicii.
ANS: F
125. Comertul alimentar se caracterizeaza prin existenta
unei retele dense de unitati, in cadrul carora se comercializeaza intreg
universul de marfuri
ANS: T
126. Comertul alimentar are ca obiect comercializarea
marfurilor substituibile in consum, cu o cerere de mobilitate ridicata.
ANS: F
127. In functie de caracteristicile mercealogice ale
grupei de marfuri ce formeaza obiectul comertului cu amanuntul, acesta se
structureaza in urmatoarele domenii: alimentar, nealimentar si alimentatie
publica.
ANS: T
128. In functie de caracteristicile mercealogice ale
grupei de marfuri ce formeaza obiectul comertului cu amanuntul, acesta se structureaza
in comert urban si comert rural.
ANS: F
129. In practica comerciala curenta se intalnesc
urmatoarele forme de organizare a retelei comerciale: comert stabil, comert
mobil si comertul fara magazine.
ANS: T
130. Relatiile comerciantilor cu consumatorii si
producatorii reprezinta ansamblul formelor organizatorice, tehnice si juridice
care pregatesc sau insotesc realizarea actelor de schimb dintre producatori si
cumparatori.
ANS: T
131. Existenta relatiilor comertului cu producatorii si consumatorii
este data printre altele si de necesitatea cresterii permanente a
productivitatii muncii.
ANS: F
132. Relatiile comertului cu producatorii si consumatorii
imbraca printre altele si forma organizarii unor paneluri de consumatori, fie
in profil macroeconomic, fie pe zone de consum, in vederea stabilirii volumului
si structurii cererii de marfuri.
ANS: F
133. Sistemul relatiilor comertului cu consumatorii
imbraca si forma organizarii unui cadru adecvat de dialog cu consumatorii.
ANS: T
134. Rezultatul negocierilor purtate intre producatori si
comercianti se concretizeaza in contractele economice incheiate, contracte ce
materializeaza acordul de vointa al partilor.
ANS: T
135. In functie de obiectul actelor de schimb, contractele
comerciale sunt contracte unitare sau complexe.
ANS: F
136. In functie de durata pentru care se incheie,
contractele comerciale sunt de scurta durata, de durata mare sau de lunga
durata.
ANS: T
137. Rezultatul negocierilor purtate intre producatori si comercianti
se materializeaza in practica prin contractele economice incheiate, acestea
constituind de fapt principala forma de legatura intre agentii economici.
ANS: T
138. Relatiile post-contractuale se materializeaza in
neintelegerile intre cele doua parti semnatare a contractului, neintelegeri ce
se solutioneaza, de regula, de catre Ministerul Administratiei si Internelor.
ANS: F
139. O forma importanta a relatiilor comertului cu
consumatorii este cea referitoare la cele precontractuale.
ANS: F
MULTIPLE CHOICE
1. Alimentatia publicã se circumscrie
structural in ramura :
A. turismului
B. cererii de mãrfuri
C. comerþului
D. consumului
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. C+D
ANS: B
2. Dinamica sectorului de alimentatie publica este
influentata si de urmatorii factori:
A. evolutia circulatiei turistice
B. sezonieri
C. conjuncturali
D. nivelul democratiei economice
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
ANS: A
3. Consumul in sectorul de alimentatie publica se realizeaza:
A. pe loc (in unitatea de alimentatie publica)
B. numai la domiciliul clientului
C. la domiciliul clientului
D. pe loc si la domiciliul clientului
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D
ANS: B
4. Principalele oportunitati ale sectorului de alimentatie
publica se refera la :
A. participa la imbunatatirea aprovizionarii ****
B. ofera conditii de folosire a timpului liber
C. usureaza munca femeilor
D. contribuie la promovarea concurentei loiale
E. orienteaza si dezvolta gustul consumatorului
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+C+E
ANS: D
5. Unitatile de alimentatie publica se pot structura in
urmatoarele mari grupe:
A. unitati pentru servirea consumatorilor
B. unitati de productie culinara
C. unitati de incercare a produselor vandute
D. unitati pentru depozitarea, sortarea, conservarea si
depozitarea marfurilor si a materiei prime
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D
ANS: D
6. In categoria unitatilor pentru servirea consumatorilor
nu se includ:
A. bucataria centrala
B. saloanele propriu zise
C. laboratorul de cofetarie
D. marfurile de depozitare a materiilor prime
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
ANS: C
7. Sectorului de alimentatie publica ii sunt
caracteristice, printre altele, urmatoarele particularitati:
A. este influentat mult de fenomenul turistic;
B. este un sector specific comertului electronic;
C. are un pronuntat caracter sezonier;
D. in toate unitatile de alimentatie publica se servesc
bauturi alcoolice;
E. asigura un camp larg preocuparilor pentru introducerea
progresului tehnic.
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+E
d. B+C+D
e. C+D+E
ANS: C
8. In sectorul de alimentatie publica se practica, printre
altele, urmatoarele forme de vanzare:
A. vanzarea electronica
B. vanzare prin ospatari
C. vanzare prin autoservire
D. vanzare prin cataloage
E. vanzare prin vanzatori
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+E
d. C+D+E
ANS: C
9. In sectorul de alimentatie publica, bucataria si
anexele acesteia, dupa modul in care sunt amplasate, pot fi:
A. in incinta unitatilor de alimentatie publica
B. independente
C. numai in marile spatii comerciale
a. A+B
b. A+C
c. B+C
ANS: A
10. Pentru desfasurarea coresunzatoare a activitatilor de
alimentatie publica, este necesara indeplinirea a cel putin urmatoarelor
criterii:
A. o buna repartizare si organizare a suprafetelor
comerciale de care dispune unitatea de alimentatie publica
B. dotarea corespunzatoare cu mobilier, utilaje si
instalatii
C. amplasarea unitatilor exclusiv in centrul localitatii
a. A+B
b. A+C
c. B+C
ANS: A
11. Protectia consumatorilor nu este o componenta de baza
a :
A. protectiei sociale
B. protectiei ecologice
C. protectiei concurentei
D. protectiei persoanelor cu handicap
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. B+C+D
d. A+C+D
ANS: C
12. Printre marile probleme ce fac obiectul programelor de
protectie a consumatorilor trebuie avute in vedere si urmatoarele:
A. cresterea procesului tehnic in comert
B. imbunatatirea consumului ****
C. asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor puse in
vanzare
D. asigurarea unui sistem de preturi in concurenta cu
realitatea cotidiana
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D
ANS: C
13. Interventia statului in procesul de protectie a
consumatorilor se poate realiza in principal, prin:
A. asigurarea unei legislatii eficiente in domeniu
B. organizarea unui cadru institutional adecvat
C. cresterea productivitatii muncii in comert
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C
ANS: A
14. Principalele mijloace pe care le are la dispozitie
consumatorul in repararea prejudiciilor create in urma nerespectarii regulilor
de protectie a consumatorilor sunt de natura:
A. administrativa
B. judiciara
C. parajudiciara
D. penala
a. A+B
b. A+C+D
c. B+C
d. C+D
e. A+C
ANS: C
15. Principalele mijloace parajudiciare pe care le are la
dispozitie consumatorul pentru repararea prejudiciilor suferite in urma
nerespectarii regulilor de protectie a consumatorului se refera, in principal,
la:
A. informatiile si consultatiile acordate consumatorilor
contra unor tarife reduse sau chiar gratuite
B. apelarea la instantele judecatoresti
C. exercitarea de presiuni asupra ofertantilor si
comerciantilor
D. rezolvarea litigiilor pe baza concilierii si
arbitrajului
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D
e. A+B+C+D
ANS: B
16. In organizarea corespunzatoare a protectiei
consumatorilor exista urmatoarele categorii de preocupari:
A. constituirea unor organizatii sau asociatii ale
consumatorilor
B. constituirea unor consilii consultative in domeniu
C. crearea cadrului juridic adecvat
D. constituirea unor organizatii internationale
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D
ANS: C
17. Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor
nu reglementeaza urmatoarele aspecte:
A. protectia ecologica
B. protectia vietii, sanatatii si securitatii
consumatorilor
C. protectia persoanelor handicapate
D. protectia persoanelor de varsta a treia
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
ANS: C
18. Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor
reglementeaza urmatoarele aspecte:
A. protectia intereselor economice ale consumatorilor
B. protectia persoanelor de varsta a treia
C. protectia vietii, sanatatii si securitatii
consumatorilor
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C
ANS: C
19. Protectia vietii, sanatatii si securitatii
consumatorilor nu face obiectul preocuparilor statului in ceea ce priveste:
A. protectia consumatorului
B. protectia ecologica
C. protectia persoanelor de varsta a treia
D. protectia persoanelor handicapate
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
ANS: D
20. In subordinea activitatii nationale pentru protectia
consumatorilor functioneaza:
A. oficiile judetene pentru protectia consumatorilo
B. asociatiile pentru proetctia consumatorilor
C. Centrul national pentru incercarea si expertizarea
produselor "Larex"
a. A+B+C
b. B+C
c. A+B
d. A+C
ANS: D
21. Distributia marfurilor trebuie sa aiba in vedere,
printre altele, si urmatoarele aspecte:
A. rolul de instrument de reglare a mecanismelor economice
in economia concurentiala
B. lantul operatiunilor operative la care sunt supuse
marfurile in drumul lor spre consumator
C. "traseul" pe care il parcurg bunurile de la producator
pana ajung la consumator
D. functiile comertului in raport cu producatorii
E. aparatul tehnic, respectiv reteaua de unitati, dotari
si personalul care realizeaza desfacerea propriu zisa
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. B+C+E
ANS: E
22. Termenul de distributie desemneaza:
A. ansamblul mijloacelor si al operatiunilor ce asigura
punerea la dispozitia consumatorilor finali si a utilizatorilor a bunurilor si
serviciilor realizate de catre producatori
B. o ramura a economiei nationale
C. profesiunea unor persoane ce activeaza in cadrul pietei
D. ansamblul operatiunilor ce marcheaza trecerea succesiva
a marfurilor de la un agent de piata la altul, pana cand acestea intra efectiv
in consum
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
ANS: C
23. Termenul de distributie trebuie privit ca:
A. distributia primara, pe de-o parte si cea secundara ,
pe de alta parte
B. distributie comerciala, respectiv circuitul economic al
produsului
C. distributie fizica (logistica) - respectiv punerea din
punct de vedere material a produsului la dispozitia consumatorului
a. A+B
b. A+C
c. B+C
ANS: C
24. Principalele forme specifice de distributie sunt:
A. totala
B. extensiva
C. selectiva
D. exclusiva
E. partiala
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+E
d. B+C+D
e. C+D+E
ANS: D
25. In functie de lungimea lor, canalele de distributie
pot fi:
A. directe
B. adanci
C. scurte
D. lungi
E. late
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+D+E
d. B+C+D
e. B+D+E
ANS: B
26. Canalele indirecte sunt acele canale in care intervin:
A. un intermediar
B. doi, cel mult trei intermediari
C. nici un intermediar
D. producatorul si consumatorul
a. A+B+C
b. A+B
c. A+B+D
d. B+C+D
ANS: B
27. De regula, bunurile de consum curent se distribuie
prin canale:
A. scurte
B. foarte lungi
C. medii
D. lungi
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
ANS: B
28. De regula, bunurile de folosinta indelungata se
distribuie prin canale:
A. scurte
B. foarte lungi
C. medii
D. lungi
E. directe
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+D+E
d. B+C+D
e. B+D+E
ANS: D
29. Importanta comertului cooperatist este data, printre
altele, si de urmatoarele aspecte:
A. este sursa de aprovizionare a peste jumatate din ****
tarii
B. este o ramura importanta a economiei nationale
C. ponderea vanzarii cu amanuntul realizate in cooperatia
de consum se mentine in continuare la un nivel ridicat
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C
ANS: C
30. Contributia membrilor cooperatori la constituirea
proprietatii cooperativei imbraca urmatoarele forme:
A. contributia baneasca la constituirea capitalului social
B. achitarea unor rate lunare din sume imprumutate de la
banci
C. crearea de resurse ce provin dim retinerea unor
castiguri rezultate din activitatea cooperativei
D. contributii regulate ale cooperatorilor la capitalul
cooperativei prin parti din dividentele ce li se cuvin
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+D
d. A+C+D
e. B+C+D
ANS: D
31. Activitatea cooperatiei de consum este organizata in
cadrul urmatoarelor verigi:
A. cooperativa de consum
B. federala teritoriala a cooperativelor de consum si se
credit
C. Ministerul Economiei si Comertului
D. Uniunea Nationala a Cooperativelor de Consum si de
Credit
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+C+D
ANS: B
32. Patrimoniul organizatiilor cooperatiste de consum este
format din:
A. sume primite de la bugetul de stat
B. aportul in natura si in numerar al cooperatorilor la
intrarea acestora in cooperativa
C. acumularile ulterioare ale cooperativei, ca urmare a
profitului obtinut
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C
ANS: C
33. Principalele dimensiuni ale canalului de distributie
sunt:
A. lungimea
B. inaltimea
C. latimea
D. adancimea
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
ANS: B
34. Potrivit Declaratiei Congresului de la Manchester din
anul 1995 se constituie in valori ale cooperatiei urmatoarele:
A. autoajutorarea
B. separarea puterilor
C. democratia
D. echitatea
a. A+B+C+D
b. A+C+D
c. A+B+C
d. B+C+D
ANS: B
35. Potrivit Declaratiei Congresului de la Manchester din
anul 1995, se constituie in valori ale cooperatiei urmatoarele:
A. democratia
B. cinstea
C. plurarismul apolitic
D. solidaritatea
a. A+B+C+D
b. A+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D
ANS: C
36. Calitatea de membru cooperator inceteaza prin:
A. retragere
B. excludere
C. deces
D. absorbtie
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+B+D
d. A+C+D
e. B+C+D
ANS: B
37. Excluderea cooperatorilor intervine in unul din
urmatoarele cazuri:
A. decesul cooperatorului
B. cooperatorul, pus in intarziere, nu a achitat in
intregime, la termenele fixate, cel putin o parte sociala subscrisa
C. cooperatorul nu mai indeplineste conditiile pentru a fi
membru al cooperativei
D. cooperatorul savarseste infractiuni in dauna
cooperativei
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+D
ANS: D
38. Proprietatea organizatorilor cooperative de consum se
compune din urmatoarele parti:
A. o parte divizibila a proprietatii, ce cuprinde si cota
parte din fondul de dezvoltare aferent
B. o parte ce apartine statului
C. o parte indivizibila, ce cuprinde intregul patrimoniu
al organizatiei, acumulat de acesta de la infiintare, mai putin partea
divizibila
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C
ANS: C
39. Indatoririle membrilor cooperatori se refera, in
principal, la:
A. obtinerea de dividente, in functie de numarul de parti
sociale subscrise
B. achitarea la termenele stabilite a valorii partilor
sociale subscrise
C. indeplinirea hotararilor adunarii generale
D. sa faca parte, cel putin de doua ori, din Consiliul de
administratie
E. apararea si pastrarea bunurilor cooperativei
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. B+C+D
d. B+C+E
ANS: D
40. Aria legalitatii privind activitatea in comert are la
baza, printre altele, urmatoarele categorii de acte normative:
A. Tratatul de neproliferare
B. Constitutia
C. legile adoptate de catre Parlament
D. Hotararile Adunarii Generale ale Actionarilor
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. B+C+E
d. C+D+E
ANS: D
41. Intr-o economie de piata, formele de proprietate sunt:
A. proprietatea publica
B. proprietatea cooperatista
C. proprietatea obsteasca
D. proprietatea privata
E. proprietatea mixta
a. A+B+C+D
b. A+B+D+E
c. A+B+C+E
d. B+C+D+E
ANS: B
42. In functie de continutul actului de schimb,
specializarea comertului conduce printre altele la urmatoarele structuri
comerciale:
A. comertul alimentar
B. comertul cu ridicata
C. comertul nealimentar
D. comertul cu amanuntul
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. A+D
ANS: D
43. Din punct de vedere organizatoric, orice tip de firma,
inclusiv cea comerciala, se compune din urmatoarele structuri:
A. administrativa
B. tehnico - operationala
C. operativa
D. financiara
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. C+D
ANS: C
44. Comertul independent este acea forma de organizare
comerciala ce se regaseste in economie sub forma:
A. marelui comert independent
B. comertului asociat
C. micului comert independent
D. comertului cooperatist
a. A+B+C
b. A+C
c. A+D
d. B+C+D
e. B+D
ANS: B
45. Sub aspectul organizarii, comertul asociat poate
imbraca si urmatoarele forme:
A. lanturile voluntare
B. magazinele colective independente
C. comertul magazinelor de cartier
D. gruparile de cumparare
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+C+D
ANS: B
46. In teoria economica, comertul integrat este structurat
astfel:
A. formele asociate ale comertului integrat
B. formele capitaliste ale comertului integrat
C. formele publice ale comertului integrat
D. formele cooperatiste ale comertului integrat
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. C+D
ANS: D
47. Comertul cu ridicata (en gros) are in vedere
comercializarea:
A. marfurilor nealimentare
B. bauturilor alcoolice
C. marfurilor alimentare
D. serviciilor
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
ANS: A
48. Protectia consumatorilor este un principiu al
organizarii activitatii comerciale potrivit caruia se urmareste:
A. informarea si educarea consumatorilor
B. obtinerea unei eficiente sociale sporite
C. protectia vietii, sanatatii si securitatii
consumatorului
D. asigurarea proprietatii individului
E. protejarea intereselor economice ale consumatorilor,
inclusiv protectia acestora impotriva practicilor abuzive de concurenta
a. A+B+C+D
b. A+C+E
c. B+C+D
d. C+D+E
e. B+C+D+E
ANS: B
49. In cadrul micului comert independent se desfasoara
urmatoarele tipuri de activitati:
A. de alimentatie publica
B. sedentare
C. mobile
D. comert electronic
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. B+C+D
ANS: C
50. Necesitatea existentei unor relatii ale comertului cu
consumatorii si producatorii este data, printre altele si de urmatoarele
aspecte:
A. caracterul complex al pietei in conditiile economiei
concurentiale
B. necesitatea armonizarii intereselor economice ale
partenerilor in relatiile de schimb
C. necesitatea cresterii eficientei comertului
D. eliminarea discrepantei dintre oferta si cerere
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. A+B+C+D
e. B+C+D
ANS: C
51. Necesitatea existentei unor relatii ale comertului cu
consumatorii si producatorii este data, printre altele si de urmatoarele
aspecte:
A. necesitatea pluralismului formelor de proprietate
B. efortul producatorilor de a se apropia de piata
produselor lor si de extindere a acesteia
C. eliminarea discrepantei dintre cerere si oferta
D. caracterul complex al pietei in conditiile economiei
concurentiale
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
ANS: D
52. Relatiile comertului cu producatorii imbraca
urmatoarele forme:
A. relatiile precontractuale
B. relatiile contractuale
C. relatiile economice
D. relatiile postcontractuale
a. A+B+C+D
b. A+B+D
c. A+C+D
d. A+B+C
e. B+C+D
ANS: B
53. Sistemul relatiilor comertului cu consumatorii imbraca
urmatoarele forme:
A. existenta unor relatii contractuale permanente
B. organizarea unor intalniri intr-un cadru adecvat cu
consumatorii
C. crearea unei ambiante favorabile actului de vanzare -
cumparare
D. asigurarea unui raport corespunzator intre vanzatori si
consumatori
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+D
ANS: D
54. Indiferent de tipul contractelor comerciale, acestea
prezinta urmatoarele caracteristici:
A. sunt contracte sinalagmatice
B. sunt contracte de prestari servicii
C. sunt contracte consensuale
D. sunt contracte cu titlu oneros
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
ANS: C
55. In functie de complexitatea si structura lor,
contractele comerciale sunt:
A. cu titlu oneros
B. unitare, cand este necesar un singur acord de vointa
C. complexe, cand sunt necesare mai multe acorduri de
vointa
D. consensuale
a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. B+C
e. B+C+D
ANS: D
56. Derularea efectiva a tranzactiilor comerciale este o etapa
post contractuala, ce consta in urmatoarele operatiuni:
A. aprovizionarea curenta cu marfuri
B. cercetarea pietei
C. receptia marfurilor
D. achitarea (plata) contravalorii marfurilor
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
ANS: C
57. In analiza rolului si locului relatiilor comertului cu
consumatorii, trebuie avute in vedere, printre altele si urmatoarele aspecte:
A. raspunderea contractuala a partilor
B. sporirea dimensiunilor comertului si a ariei sale de
preocupari
C. dezvoltarea si modernizarea retelei comerciale
D. modificarile ce urmeaza sa intervina in structura
consumatorilor
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+D
ANS: D
58. Principalele forme de dialog dintre comercianti si
consumatori sunt:
A. organizarea intr-un cadru adecvat a unor intalniri cu
consumatorii
B. realizarea unor actiuni comune de testare a noilor
produse
C. incheierea contractelor
D. introducerea unor tehnici si forme moderne de vanzare
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D
e. A+C+D
ANS: C
59. De regula, un contract comercial contine clauze
referitoare la :
A. partile si reprezentantii acestora
B. obiectul contractului
C. durata contractului
D. asigurarea unei ambiante favorabile realizarii actului
de vanzare - cumparare
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. A+B+C+D
e. B+C+D
ANS: A
60. Trasaturile specifice comertului cu ridicata se refera
la :
A. vanzarile si cumpararilor de marfuri se realizeaza, de
regula in partizi mari
B. actele de vanzare cumparare au loc numai intre
persoanele juridice
C. activitatea de comert cu ridicata nu incheie circuitul
economic al marfurilor
D. actele de vanzare cumparare au loc numai intre
persoanele fizice
E. activitatea de comert cu ridicata incheie circuitul
economic al marfurilor
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. B+C+E
e. C+D+E
ANS: A
61. Rolul comertului cu ridicata trebuie analizat din
urmatoarele perspective:
A. in raport cu organismele publice
B. in raport cu producatorii
C. in raport cu consumatorii
D. in raport cu reprezentantii unor organisme consultative
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C+D
d. B+C
e. A+C+D
ANS: D
62. Principalele criterii de clasificare a comerciantilor
cu ridicata se refera la:
A. gama serviciilor private
B. preturile practicate
C. gradul de dotare tehnico - materiala
D. lungimea si profunzimea liniilor de produse
E. transferul titlurilor de proprietate asupra marfurilor
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+D+E
d. B+C+D+E
ANS: C
63. Principalele cerinte pe care trebuie sa le
indeplineasca comerciantii cu ridicata se refera intre altele si la :
A. existenta unor servicii comerciale bine puse la punct
in ceea ce priveste doatrea tehnica si asigurarea cu personal de specialitate
B. sa aiba o putere social politica destul de mare pentru
a putea face fata concurentei
C. sa fie specializati in anumite produse sau familii de
produse
D. sa aiba o putere financiara relativ mare
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D
ANS: C
64. In raport cu producatorii, rolul comertului cu ridicata
se manifesta, printre altele in urmatoarele directii:
A. usurarea muncii detailistilor
B. esalonarea comenzilor catre producatori
C. informarea producatorilor privind modul in care sunt
privite produsele de catre comerciantii cu amanuntul
D. prospectarea pietei detailistilor
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+B+D
d. A+C+D
e. A+B+C+D
ANS: B
65. Comerciantii cu ridicata clasici se pot structura in :
A. agenti mijlocitori
B. comerciantii care ofera servciii complete sau limitate
C. comerciantii care aprovizioneaza rafturile
detailistilor (rack-jobers)
D. comisionarii
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C
e. B+C+D
ANS: D
66. Comerciantii cu ridicata din categoria agentilor
mijlocitori includ:
A. brokerii
B. agentii producatorului
C. agentii de expeditie
D. comisionarii
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D
ANS: C
67. Nu se constituie in functii ale comertului cu
ridicata:
A. cumpararea de marfuri pentru a le revinde
consumatorului final
B. asigurarea unui sortiment larg si complex de marfuri si
vanzarea acestuia catre ****
C. stocarea unor cantitati mari de marfuri in vederea
esalonarii normale a fluxului de produse catre detailisti
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. A+D
e. B+C+D
ANS: B
68. Comertul cu ridicata ar putea detine un loc important
in distributia marfurilor, in masura in care se va acorda o atentie cuvenita
urmatoarelor aspecte:
A. in disputa dintre vanzator si cumparator, castigator va
fi aproape sigur cel din urma:
B. este necesara o colaborare stransa intre comerciantul
cu amanuntul si client
C. viitorul este al produselor pe care le doresc foarte
mult un numar restrans de consumatori
D. pretul produselor este intotdeauna determinat prin
jocul liber al concurentei
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+C+D
ANS: B
69. Din categoria auxiliarilor producatorilor, fac parte
urmatoarele categorii de grosisti:
A. filialele de vanzari (sales branches)
B. agentii de expeditie
C. birourile de vanzari (sales offices)
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C
ANS: C
70. Printre caracteristicile serviciilor comerciale,
trebuie avute si urmatoarele:
A. au o forma nemateriala
B. realizarea si consumul lor au loc in momente diferite
C. sunt stocabile
D. nu pot fi separate de prestator si utilizator
E. pretul serviciilor comerciale este un pret al cererii
acestora
a. A+B+C
b. B+C+D
c. C+D+E
d. A+D+E
e. A+C+E
ANS: D
COMPLETION
1. Comertul reprezinta o activitate autonoma, al carei
obiect il constituie cumpararea de marfuri in scopul .. acestora.
ANS: revanzarii
2. Sub aspect juridic, conceptul de comert defineste
. titlurilor de proprietate asupra produselor sau a serviciilor.
ANS:
transferul
3. Comertul este implicat intr-o serie de probleme
sociale, intretinand relatii directe cu: consumatorul, mediul, ,
comunitatea, puterea publica si societatea.
ANS: individul
4. Comertul interior este acea activitate in cadrul careia
atat vanzatorul, cat si ., se gasesc in cadrul granitelor unui
stat.
ANS: cumparatorul
5. Rolul comertului trebuie avut in vedere in raport cu
producatorii, utilizatorii finali si
ANS: intermediari
6. O importanta functie a comertului o constituie
doleantelor consumatorilor si ale utilizatorilor finali.
ANS: cercetarea
7. Actele de comert se pot structura in acte de comert
, acte de comert formale si acte de comert potrivit teoriei
accesorii.
ANS: naturale
8. Actele de comert formale, numite si
sunt acte de comert ce au ca obiect operatiuni realizate sub acoperire sau prin
intermediul scrisorii de schimb.
ANS: proforma
9. Comertul de asigurari are in vedere acele operatiuni
privind actele de asigurari a unor...., mijlocite de plata unei prime de
asigurari.
ANS: riscuri
10. Incompabilitatea unui comerciant are in vedere
exercitarea.. a profesiunii de comerciant cu anumite
profesii, precum cea de magistrat, avocat, functionar public, militar etc.
ANS: concomitent
11. Protectia consumatorilor reprezinta o componenta de
baza a ..sociale.
ANS: protectiei
12. In cadrul politicii de protectie a consumatorilor,
statul trebuie sa protejeze pe cetatenii sai, in calitatea lor de ....
ANS: consumatori
13.
Protectia consumatorilor imbraca atat forma unei miscarii
generale, cat si a unor. speciale, cu programe si obiective
bine determinate in timp si spatiu.
ANS: actiuni
14. Principalul obiectiv ce isi gaseste locul in cadrul
programelor de protectie a consumatorilor este .....consumului ****.
ANS: imbunatatirea
15. Imbunatatirea consumului **** presupune solutionarea a
cel putin doua probleme importante: asigurarea echilibrului productiei de marfa
cu puterea de .....a **** si orientarea agentilor economici spre realizarea
unor programe de productie adecvate.
ANS: cumparare
16. Asigurarea unei protectii corespunzatoare a
consumatorului presupune crearea si orientarea unui cadru....adecvat, precum si
a unor institutii capabile sa aplice legislatia in domeniu.
ANS: legislativ
17. Mijloacele judiciare pentru protectia consumatorilor
presupun apelarea la un .....de natura civila.
ANS: tribunal
18. Legislatia privind protectia consumatorilor din
Romania are in vedere, printre altele, asigurarea protectiei vietii, .....si
securitatii consumatorilor.
ANS: sanatatii
19. Un domeniu important al protectiei consumatorilor il
reprezinta.....si educarea consumatorilor, organizarea unui sistem complet de
informare pentru consumatori.
ANS: informarea
20. Potrivit legislatiei in domeniu, la nivel central si
local - judet, oras, si comuna - exista cate un consiliu .....pentru protectia
consumatorilor.
ANS: consultativ
21. In cadrul bazei tehnico - materiale a comertului, o
pondere relativ mare o au imobilizarile corporale, respectiv......si mijloacele
fixe.
ANS: terenurile
22. Obiectele de inventar sunt bunuri de
valoare....indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata de serviciu
mai mica de un an, indiferent de valoarea lor.
ANS: mica
23. Valoarea obiectelor de inventar se
recupereaza......odata cu darea lor in folosinta sau esalonat, in mai multi
ani, pe seama cheltuielilor de circulatie.
ANS: integral
24. Reteaua de unitati de vanzare cu amanuntul reprezinta
principala componenta a bazei tehnico-materiale a comertului, de fapt
componenta.......a agentilor economici de acest profil.
ANS: operativa
25. In cadrul comertului nealimentar sunt specifice
magazinele......pe grupe si subgrupe de marfuri, dar si pe criterii de
segmentare a consumatorilor.
ANS: specializate
26. In mediul.....cea mai mare parte a unitatilor sunt
mici si dispersate pe suprafata fiecarei localitati.
ANS: rural
27. In interiorul localitatilor, reteaua comerciala se
amplaseaza potrivit unor reguli de.....comercial, bineinteles si in functie de
concurenta dintr-o anumita zona.
ANS: urbanism
28. . ...retelei comerciale se manifesta prin infiintarea
de noi tipuri de magazine, ca profil si nivel de preturi, pentru a raspunde
astfel solicitarilor tot mai diversificate ale ****.
ANS: diversificarea
29. Dispunerea ....in magazine trebuie sa asigure
folosirea eficienta a spatiilor comerciale atat pe orizontala, cat si pe
verticala, urmarindu-se obtinerea unui grad optim de ocupare cu mobilier si de
incarcare a salii de vanzare cu marfuri.
ANS: mobilierului
30. Depozitele constituie componenta operativa a firmelor
care au ca activitate comertul cu.......
ANS: ridicata
31. Sensul economic al muncii desfasurate in comert este
dat de creatia......si spirituala care rezulta din efortul depus.
ANS: materiala
32. In functie de natura muncii prestate, personalul din
comert se grupeaza in personal si personal tehnico -
administrativ.
ANS: operativ
33. Resursele umane utilizate in procesul de
comercializare a marfurilor sunt definite printr-o serie de caracteristici
proprii, respectiv prin numarul si .....lor, capacitatea de munca si munca
desfasurata de fiecare lucrator in parte.
ANS: structura
34. Personalul comercial isi desfasoara activitatea in
aprovizionarea cu marfuri, .....si vanzarea acestora, dar si in sfera
productiei.
ANS: stocarea
35. Munca reprezinta cheltuiala de ......fizica si
nervoasa facuta de om pentru realizarea unor actiuni.
ANS: energie
36. Exprimarea......a productivitatii muncii presupune
raportarea valorii marfurilor vandute la numarul de lucratori participanti la
procesul de vanzare.
ANS: directa
37. Personalul .....este ocupat direct in activitati
comerciale, de desfacere, dar si de depozitare si activitati de productie.
ANS: operativ
38. Fondul de salarii (Fs) este produsul dintre numarul
...de salariati si salariul mediu.
ANS: mediu
39. Nivelul.....al fondului de salarii se obtine prin
raportarea fondurilor de salarii la volumul vanzarilor, inmultit cu o mie (un
milion).
ANS: relativ
40. Alimentatia publica se circumscrie ramurilor
circulatiei marfurilor, castigand un rol deosebit in cadrul .....si turismului.
ANS: comertului
41. Alimentatia publica are un deosebit rol in ridicarea
nivelului de viata al oamenilor, participand direct la imbunatatirea
aprovizionarii **** cu produse si preparate....... .
ANS: culinare
1B
2B
3B
4C
5D
6C
7C
8C
9D
10A
11C
12C
13B
14D
15E
16E
17D
18D
19B
20C
21B
22D
23A
24C
25B
26D
27C
28B
29D
30C
31D
32D
33A
34D
35B
36D
37C
38C
39B
40B
41C
42B
43A
44C
45C
46C
47D
48B
49E
50C
Trimis: 05/02/2008 00:45 Titlul subiectului: Re: MODIFICARE - PARTEA A
2-A
mariacerguta a scris:
1B
2B
3B
4C
5D
6C
7C
8C
9D
10A
11C
12C
13B
14D
15E
16E
17D
18D
19B
20C
21B
22D
23A
24C
25B
26D
27C
28B
29D
30C
31D
32D
33A
34D
35B
36D
37C
38C
39B
40B
41C
42B
43A
44C
45C
46C
47D
48B
49E
50C
51A
52C
53E
54D
55B
56E
57C
58D
59B
60B
61C
62B
63C
64C
65A
True/False
B
2B
3B
4C
5D
6C
7C
8C
9D
10A
11C
12C
13B
14D
15E
16E
17D
18D
19B
20C
21B
22D
23A
24C
25B
26D
27C
28B
29D
30C
31D
32D
33A
34D
35B
36D
37C
38C
39B
40B
41C
42B
43A
44C
45C
46C
47D
48B
49E
50C
51A
52C
53E
54D
55B
56E
57C
58D
59B
60B
61C
62B
63C
64C
65A - pag.24
66
67..
68B
69C
70D
71A
72A
73A
74B
75B
76B - pag.31
77A
78A
79B
80A
81B
82A
83B
84A
85B
86A
87B
88B
89B
90B
91A
92A
93B
94B
95A
96B
97A
98A
99B - pag.239
100A - pag.235
101A
102A
103B
104B
105A
106B
107A
108A
109B
110C
111A
112B
113A
114A
115B
116A
117B
118B
119A
120B
121B
122B
123C
124B
125C
126A
127B
128A
129A
130A
131B - pag.125
132B
133C
134B
135A
136B
137A
138B
139C
140A
141B - pag.110
142B
143A
144B
145A
146 ? - a.consumul de energie fizica si nervoasa a
lucratorului in exercitarea profesiei sale = sensul fiziologic al muncii
b.cadrul social in care lucratorul din comert isi
desfasoara activitatea = sensul sociologic. pag.187
147B
148A
149A
150B
151A
152A
153B
154A
155C
156B
157A
158A
159A
160B
161B
162A - pag.155
163A
164A
165B
166B
167A
168A
169B
170A
171A
172B
173B
174A
175B
176A
177A
178B
179A
180A - pag.85
181A
182B
183A
184B
185A
186B
187A
188B
189B
190A
191A
192B
193B
194A
195B
196A - pag.204
197C
198 PRETURILOR
199 RECI
200 RESTRANSA
201 PROFESII
202 HRANEI
203 CONSUMUL
204 DOTARI
205 MICA
206 VOLUNTARE
207 COMERCIAL
208 UZUFRUCT
209 CONTINUTUL
210 PROPRIETATII
211 CAPITALULUI
212 VOLUNTARE
213 INTEGRAT
214 INTEGRAT
215 PRODUSELOR
216 VANZARE
217 BUNURI
218 VARIETATE
219 NEMATERIALA
220 CONSUMUL
221 CERERII
222 ECONOMIC
223 PRODUSE
224 VENIT
225 TRANACTIILOR
226 OPERATIUNILOR
227 CONSUMULUI
228 SELECTIVA
229 UNITATI
230 CONDITII
231 PRODUCTIE
232 ADANCIMEA CANALULUI DE DISTRIBUTIE
233 PRODUCATOR
234 DIVERSITATE
235 APROVIZIONAREA
236 MICI
237 VOLUNTARA
238 ADUNARII GENERALE
239 SUBORDONARE
240 TERITORIALE
241 STATUT
242 TITLURI
243 CONSILIUL DE ASDMINISTRATIE
244 INSUSITA
245 EFORTUL
246 ACTIONEAZA
247 SOCIALI
248 FINANCIARE
249 MATERIALE
_A___ 1. Eficienta activitatii economice desfasurate in
comert se poate defini ca fiind raportul dintre efortul economic depus si rezultatele
obtinute de un agent economic.
_F___ 2. Eficienta activitatii economice desfasurate in
comert se poate defini ca fiind raportul dintre volumul valoric al activitatii
economice si uzura capitalului fix utilizat.
_A___ 3. Pentru masurarea cheltuielilor de circulatie, se
utilizeaza o serie de indicatori, absoluti si relativi, de nivel si de
dinamica.
_A___ 4. In comert, volumul adaosului comercial depinde de
volumul si structura marfurilor cu care s-a facut aprovizionarea, pe de o
parte, si de cotele de adaos comercial practicate, pe de alta parte.
_F___ 5. Nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie
(Nche) se calculeaza prin diferenta dintre nivelul relativ al cheltuielilor de
circulatie din perioada curenta si cel din perioada de baza.
_F___ 6. Ponderea hotaratoare in volumul veniturilor
obtinute in comert o detin subventiile primite de la stat.
_F___ 7. Principalele elemente de care depinde eficienta
sociala a comertului se refera la venituri, cheltuieli, profit si
rentabilitate.
A____ 8. Veniturile financiare sunt formate din dobanzi,
din diferentele de curs valutar, incasari din
participatii, venituri din obligatiunile sau actiunile
detinute la alte firme, etc.
_A___ 9. Principalele elemente de care depinde eficienta
sociala a comertului se refera la calitatea actului de vanzare - cumparare,
asigurarea unei structuri sortimentale diversificate, costurile de consum si
modernizarea activitatii comerciale.
_A___ 10. Volumul adaosului comercial obtinut in comert
depinde in mod hotarator de cheltuielile de circulatie aferente vanzarilor
realizate.
_A___ 11. Obiectivul principal al cooperatiei de consum
consta in aprovizionarea si desfacerea marfurilor,
inclusiv a celor de stricta necesitate.
_F___ 12. Cooperatia de consum desfasoara, ca obiect
principal de activitate, operatiuni de comert electronic.
_F___ 13. Calitatea de membru cooperator inceteaza prin
absorbtie, asociere sau diviziune.
F____ 14. Patrimoniul societatilor cooperatiste apartine
mai multor asociati, in primul rand statului.
_F___ 15. Consiliul de Administratie al unei societati
cooperatiste este numit de catre Ministerul Economiei si Comertului.
_A?___ 16. Cota - parte din profitul cooperativei se
atribuie fiecarui membru cooperator, sub forma
dividendelor, in mod proportional cu numarul de actiuni
detinute
_A___ 17. Consiliul de Administratie al unei societati
cooperatiste este ales de catre Adunarea generala a
cooperativei.
F____ 18. Capitalul social al unei societati cooperatiste
este format din parti sociale de valori diferite, a caror marime se determina
prin Hotarare de Guvern.
_A___ 19. Capitalul social al unei societati cooperatiste
este format din parti sociale de valori egale, a caror marime este determinata
prin statutul propriu.
A____ 20. Comertul electronic este o tehnologie moderna de
a face afaceri prin mijloace electronice
_A___ 21. Magazinul electronic universal reprezinta o
colectie de magazine electronice reunite sub o umbrela comuna, ca de exemplu o
marca cunoscuta.
_F___ 22. Magazinul electronic (e - shop) reprezinta o
colectie de magazine electronice reunite sub o umbrela comuna, ca de exemplu o
marca binecunoscuta.
_A__ 23. Furnizorul de servicii de valoare pentru canalele
de comert electronic, reprezinta orice persoana
fizica sau juridica ce presteaza un serviciu specific
societatii informationale.
_F___ 24. Furnizorul de servicii de valoare pentru
canalele de comert electronic reprezinta valoarea cea mai importanta a unei
comunitati virtuale data de catre membrii sai.
_A___ 25. Sistemul digital de plata este specific primirii
de catre comercianti a platii facute de catre
consumator.
_F___ 26. Sistemul digital de plata poate sa fie
implementat de catre vanzator si folosit de catre consumatori prin serviciile
de transfer, prin serviciile World Wide Web si prin e - mail.
_F___ 27. Pentru a asigura securitatea necesara, comertul
electronic utilizeaza o serie de servicii precum:
autentificarea si autorizarea, nonreproducerea,
confidentialitatea si integralitatea datelor.
_A___ 28. De regula, autentificarea se face prin semnaturi
digitale, dar si prin alte metode.
_F___ 29. Prin autentificare se intelege faptul ca toate
comunicatiile dintre parti sunt restranse strict la partile care participa la
efectuarea tranzactiei.
_A___ 30. Comertul cu ridicata reprezinta acel stadiu al
circulatiei marfurilor, al carui continut consta in
achizitionarea de marfuri in partizi mari si apoi vanzarea
acestora, in sortimente comerciale, fie catre
comertul cu amanuntul, fie catre o serie de agenti
economici care urmeaza sa prelucreze aceste
marfuri ulterior.
_A___ 31. In cazul activitatii de comert cu ridicata,
actele de vanzare - cumparare au loc intre persoane juridice (agenti
economici).
_F___ 32. In cazul activitatii de comert cu ridicata,
actele de vanzare - cumparare au loc exclusiv intre
persoane fizice.
_A___ 33. Pentru a desfasura comert cu ridicata, agentii
economici trebuie sa aiba o putere financiara relativ mare.
_F___ 34. Principala functie a comertului cu ridicata consta
in asigurarea legaturilor intre producatori si
consumatori.
_A?:___ 35. Grosistii industriali indeplinesc functia de
intermediari intre comertul cu ridicata si cel cu amanuntul.
_A___ 36. Brokerii au drept scop punerea in contact a
vanzatorilor cu cumparatorii, fiind angajati doar pentru o perioada
determinata.
____ 37. O functie de baza a comertului cu ridicata este
aceea de a pune la dispozitia consumatorilor finali intreaga gama de produse si
servicii pe care acestia le doresc.
F____ 38. Comertul cu ridicata reprezinta punctul final al
circulatiei marfurilor, in drumul parcurs de aceste marfuri de la producator la
consumator
__A__ 39. Comerciantii cu ridicata intervin in cadrul
fluxurilor realizate atat de catre producatorii autohtoni, cat si de cei din
alte state.
_A__ 40. Comertul are ca obiect marfa, respectiv
operatiunile de vanzare - cumparare ale acesteia.
____ 41. Constituie activitate de comert cumpararea de
marfuri de la o persoana juridica sau fizica pentru a fi folosita in gospodaria
proprie.
_A___ 42. Comertul este o ramura a economiei nationale ce
cuprinde activitatea unor agenti economici
specializati in efectuarea de acte de comert, respectiv
cumpararea de marfuri in vederea revanzarii.
_F___ 43. Comertul interior este acea activitate in cadrul
careia fie vanzatorul, fie cumparatorul se gaseste in afara granitelor unui
stat.
__A__ 44. Se poate vorbi despre o piata a vanzatorului
atunci cand volumul cererii este mai mare decat cel al ofertei, ajungandu-se la
o "penurie" de marfuri.
_A___ 45. Rolul comertului trebuie analizat, atat in
raport cu producatorii, cat si in raport cu utilizatorii finali si
intermediari.
_A___ 46. Actele de comert se pot structura in acte de
comert naturale, acte de comert formale si acte de comert potrivit teoriei
accesorii.
_F___ 47. Actele de comert naturale au ca obiect
operatiuni realizate sub acoperire sau prin intermediul
scrisorii de schimb.
_F___ 48. Actele de schimb formale se mai numesc si acte
de schimb in virtutea teoriei accesorii.
_A___ 49. In activitatea desfasurata de un comerciant se
efectueaza acte civile, acte comerciale si acte de
comert in virtutea teoriei accesorii.
_A___ 50. Conceptul de protectie a consumatorilor isi are
originea in "Carta drepturilor consumatorilor"
definita de fostul presedinte american J.F. Kennedy, in
martie 1962.
_F?___ 51. Printre problemele ce se constituie in domenii
ale protectiei consumatorilor o deosebita importanta o prezinta cresterea
eficientei economice si sociale a comertului, in general, si a fiecarui agent
economic, in particular.
_A___ 52. Principalul organism al statului cu atributii in
asigurarea protectiei consumatorilor in tara noastra
este Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorilor.
_A___ 53. Sanctionarea incalcarii legislatiei privind
protectia consumatorilor este in competenta organismelor statului.
_F___ 54. Sanctionarea incalcarii legislatiei privind
protectia consumatorilor este in competenta puterii
judecatoresti.
_A___ 55. Asociatiile pentru protectia consumatorilor au
ca principal obiectiv apararea drepturilor si intereselor legitime atat ale
membrilor lor, cat si ale consumatorilor, in general.
_F___ 56. Asociatiile pentru protectia consumatorilor au
ca obiect principal stabilirea si aplicare politicii de protectie a
consumatorilor.
_F___ 57. Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorilor este un organ de specialitate aflat in
subordinea Ministerului Justitiei.
____ 58. Principalul obiectiv avut in vedere in programele
pentru protectia consumatorilor este cresterea
permanenta a productivitatii muncii, in general, si
comert, in particular.
_A___ 59. Un domeniu important avut in vedere de politica
de protectie a consumatorilor este asigurarea
calitatii bunurilor si serviciilor oferite la vanzare
clientilor.
_A___ 60. In cadrul magazinelor alimentare, mobilierul va
fi ales si utilizat in functie de grupele de produse comercializate.
A____ 61. In alimentatia publica, mobilierul este unul
specific, avand ca rol nu numai asigurarea conditiilor de servire a clientilor,
ci si crearea unei atmosfere corespunzatoare, a unui cadru ambiental propriu.
_F___ 62. Depozitele de serviciu apartin unor agenti
economici care ofera servicii de depozitare pe termen scurt, care, in cele mai
multe cazuri, nu dispun de posibilitati proprii de depozitare.
_F___ 63. Depozitele de expediere apartin unor agenti
economici care primesc marfuri de la producatori, le stocheaza un timp lung si
foarte lung, si apoi le expediaza catre beneficiari.
_A___ 64. Stocarea in incarcaturi unitare este specifica
produselor care se pot constitui in grupuri din punctul de vedere al formei,
ingramadirii, greutatii si conditiilor de ambalare.
_A___ 65. In comert, progresul tehnic se poate defini ca
fiind procesul de perfectionare a tehnicilor si
tehnologiilor comerciale si a sistemului de organizare a
activitatii, cu scopul cresterii productivitatii
muncii.
_F?___ 66. Prin progres tehnic in comert se intelege
dotarea corespunzatoare a unitatilor de desfacere si
productie cu utilaje, mijloace fixe si mobilier.
_F___ 67. Indicatorii de natura tehnica ce evalueaza
progresul tehnic din comert scot in evidenta efectul
economic obtinut ca urmare a utilizarii tehnicilor noi,
moderne.
_A___ 68. Productivitatea unui mijloc fix utilizat in
comert este un indicator de natura economica ce evalueaza progresul tehnic din
comert.
_F___ 69. Gradul de dezvoltare tehnica a muncii este un
indicator de evaluare a progresului tehnic din comert de natura economica.
_F___ 70. La nivel macroeconomic, politica comerciala
vizeaza urmatoarele domenii: formarea si cresterea capitalului, veniturile,
cheltuielile, profitul si utilizarea acestuia.
_A___ 71. La nivel microeconomic, politica comerciala
vizeaza urmatoarele domenii: formarea si cresterea capitalului, veniturile,
cheltuielile, profitul si utilizarea acestuia.
_A___ 72. Personalul ce-si desfasoara activitatea in
comert se structureaza in personal specific comertului, format din acele
persoane de desfasoara o activitate comerciala propriu-zisa si personal
nespecific comertului.
A____ 73. In functie de natura muncii prestate, personalul
din comert se grupeaza in personal operativ si
personal tehnico - administrativ.
_F___ 74. Capacitatea de munca a personalului ce-si
desfasoara activitatea in comert reprezinta cheltuiala de energie fizica si
nervoasa facuta de un om pentru realizarea de actiuni cu ajutorul unor obiecte
ale
muncii necesare crearii sau insusirii prin schimb a unor
bunuri de care are nevoie.
_F___ 75. Sensul fiziologic al muncii este dat de creatia
materiala sau spirituala care rezulta din efortul depus, ce confera muncii
caracterul sau specific uman.
_A___ 76. Factorii cu actiune directa asupra
productivitatii muncii sunt factori ce tin de insusi procesul muncii.
_F___ 77. Principalii factori cu actiune indirecta asupra
productivitatii muncii, sunt: progresul tehnic,
calificarea personalului comercial, etc.
_A___ 78. Patrimoniul agentilor economici cu activitate in
comert este format din totalitatea drepturilor si
obligatiilor ce pot fi exprimate in bani.
_F___ 79. Sursele de constituire a patrimoniului comercial
se regasesc in urmatoarele trei grupe: active
imobilizate, active circulante si mijloace in curs de
regularizare.
____ 80. Amploarea canalului de distributie este data de
numarul de unitati prin care se asigura circulatia unui produs in cadrul
aceleasi etape din structura circuitului in cauza.
_F___ 81. Termenul de distributie desemneaza acea
activitate efectuata in procesul realizarii unor acte
complexe, legate de productia si desfacerea marfurilor.
_A___ 82. In definirea distributiei trebuie avut in vedere
faptul ca aceasta reprezinta circuitul fizic si cel
economic al marfurilor, relatiile care intervin intre
agenti pe piata, activitatile unei mase largi si
eterogene de unitati, ce apartin mai multor profiluri de
activitate.
F____ 83. Distributia extensiva este specifica marfurilor
care reclama anumite conditii de pastrare, expunere si vanzare, dar si eventual
de incercare a lor de catre client sau de verificare a modului lor de
functionare.
_A___ 84. Distributia exclusiva se regaseste mai ales in
cazul produselor care prin insusirile si destinatia lor reclama conditii
tehnico - materiale adecvate, sau un personal cu o pregatire specifica.
_F___ 85. Canalul de distributie poate fi definit ca fiind
alcatuit din totalitatea intermediarilor care participa la vanzarea unui
produs.
_A___ 86. Canalul de distributie poate fi definit ca fiind
itinerariul (drumul) parcurs de marfuri, in circuitul lor economic, respectiv
modalitatile de trecere a unui produs de la producator la consumator.
_A?___ 87. Canalul de distributie se mai numeste si
logistica marfurilor.
A____ 88. Cele trei dimensiuni ale canalului de
distributie sunt: lungime, latime si adancime.
_F___ 89. Lungimea canalului de distributie este data de
gradul de apropiere a circuitului in cauza de punctele in care au loc efectiv
actele de vanzare a produselor.
A____ 90. Serviciile exogene sunt legate de punctul de
vanzare si cuprind, printre altele servicii de confort sau psihologice,
servicii financiare extracomerciale.
_F___ 91. Potrivit Dictionarului Academiei de studii
Comerciale din Franta, serviciile comerciale sunt definite drept "suma
satisfactiilor sau utilitatilor pe care la ofera un magazin clientelei sale".
_F___ 92. O caracteristica de baza a serviciilor este si
aceea ca realizarea si consumul acestora au loc in
momente diferite, de regula realizarea (prestarea)
serviciului precedand consumul acestuia.
_A___ 93. Caracteristica de baza a serviciilor comerciale
este aceea ca acestea nu au o forma materiala, munca prestatoare de servicii
comerciale neconcretizandu-se de regula in producerea de bunuri cu existenta
materiala.
_F?___ 94. In cele mai multe cazuri, serviciile comerciale
sunt cuantificabile, existand diverse metode si tehnici de realizare a acestui
lucru.
_A___ 95. Sub aspect economic, serviciile comerciale
reprezinta o oportunitate majora atat pentru producator, cat si pentru
comerciant, ele contribuind in mod direct la cresterea veniturilor si a
profitabilitatii agentilor economici.
_A___ 96. In cele mai multe cazuri, imaginea calitatii
serviciilor comerciale va actiona intensiv asupra
comportamentului de cumparare a clientilor potentiali.
_F___ 97. In functie de originea lor, serviciile
comerciale se structureaza in servicii vandute singure (asigurari, agentii de
voiaj, operatiuni bancare) ti servicii vandute impreuna cu produsul (livrari de
marfuri la domiciliu, operatiuni de retusare, etc).
_A___ 98. In etapa actuala asistam la o serie de tendinte
contradictorii in dezvoltarea serviciilor comerciale, tendinte generate de
evolutia unor fenomene social - economice, cu implicatii majore in continutul
mediului de afaceri.
_A___ 99. In raport cu sistemul de integrare a serviciilor
comerciale in sistemul de comercializare a produselor, serviciile comerciale se
structureaza in servicii endogene si servicii exogene.
_A___ 100. Franciza reprezinta un contract incheiat intre
francizor, respectiv persoana care acorda anumite drepturi de folosire ale unei
mari firme cunoscute sau tehnologii comerciale si franciz, respectiv
comerciantul care cumpara drepturile respective.
_F___ 101. Aria legalitatii privind activitatea
desfasurata in comert are la baza exclusiv actele mormative
adoptate de Parlament (legi).
_F___ 102. Proprietatea publica presupune faptul ca
dreptul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine unei persoane fizice
sau juridice.
_A___ 103. Asocierea generala presupune asumarea in comun
a responsabilitatilor depline pentru conducerea firmei ce a luat nastere prin
asociere.
_A___ 104. Holdingul reprezinta o combinare de proportii
foarte mari, uneori uriase, obtinuta prin transferul titlurilor de garantie,
dar cu mentinerea identitatii firmelor atrase.
_A?___ 105. Lanturile valutare?( SAU VOLUNTARE? si sunt F)
sunt o structura a comertului independent.
_A___ 106. Comertul independent este acea forma de
organizare comerciala, in cadrul careia firma nu are nici un fel de legatura cu
organismele coordonatoare ale activitatii din acest domeniu.
_A?___ 107. Comertul asociat se caracterizeaza prin faptul
ca firma cumuleaza atat functiile comertului cu amanuntul, cat si cele ale
comertului cu ridicata.
_F___ 108. Caracteristicile sistemului de organizare a
magazinelor cu sucursale sunt date de modul in care sunt imbinate si realizate
cele doua functii, de comert cu ridicata si de comert mic-gros.
_A____109. In functie de specializarea firmelor, criteriu
ce are in vedere continutul relatiilor de schimb, exista firme de comert cu
amanuntul, firme de comert cu ridicata si firme pentru efectuarea unor
activitati
integrate de comert.
_A____110. Un domeniu principal al introducerii
progresului tehnic in sectorul de alimentatie publica il
constituie modernizarea tehnologiilor comerciale.
_F___111. O modalitate practica de crestere a contributiei
progresului tehnic la cresterea productivitatii muncii in sectorul de
alimentatie publica o constituie stimularea materiala si morala a lucratorilor
din acest sector.
F____112. O particularitate de prima importanta a
alimentatiei publice o reprezinta faptul ca activitatea este influentata in mod
hotarator de fenomenul turistic.
F____113. Spre deosebire de alte ramuri comerciale, in
alimentatia publica activitatea nu este influentata se sezonabilitate.
A___114. In sectorul de alimentatie publica stabilirea
formatiilor de lucru ca si a orarilor si programelor de desfasurare a
activitatii se deosebeste radical de celelalte sectoare comerciale.
_F___115. Alimentatia publica este o ramura a circulatiei
marfurilor, ce apartine in exclusivitate turismului.
_A___116. Activitatea de alimentatie publica se realizeaza
efectiv prin unitatile sale pentru servirea
consumatorilor (saloanele propriu-zise de servire).
F____117. In unitatile de alimentatie publica servirea
preparatelor se realizeaza exclusiv prin ospatari si prin case de comenzi.
_A___118. Restaurantul este un local public care imbina
activitatea de productie cu cea de servire, punand la dispozitia clientilor o
gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie - patiserie,
bauturi si unele articole pentru fumatori.
F____119. Pizzeria este o unitate specializata in
desfacerea unor sortimente complexe de pizza, preparate din peste si, mai ales,
dietetice.
_F___120. Comertul cu amanuntul este acea forma a
circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri, de regula
in partizi mari si apoi a le revinde intr-un sortiment comercial catre
detailisti, iar in unele cazuri catre agentii economici pentru a le prelucra.
_A___121. Pentru a desfasura activitati comerciale cu
amanuntul, agentii economici trebuie sa se aprovizioneze direct de la
producatori.
_A___122. Pentru a desfasura activitati comerciale cu
amanuntul, agentii economici trebuie sa fie specializati pe produse sau grupe
de produse.
_F___123. Functia de baza a comertului cu amanuntul consta
in a depozita si conserva marfuri, in principal produse alimentare cu productie
sezoniera.
_F___124. Comertul alimentar se caracterizeaza prin
desfasurarea, alaturi de activitati pur comerciale si a
altora, mai ales de productie si prestari servicii.
_A___125. Comertul alimentar se caracterizeaza prin
existenta unei retele dense de unitati, in cadrul carora se comercializeaza
intreg universul de marfuri . (ALIMENTARE?)
_F___ 126. Comertul alimentar are ca obiect
comercializarea marfurilor substituibile in consum, cu o cerere de mobilitate
ridicata.
_A___ 127. In functie de caracteristicile mercealogice ale
grupei de marfuri ce formeaza obiectul comertului cu amanuntul, acesta se
structureaza in urmatoarele domenii: alimentar, nealimentar si alimentatie
publica.
_F___ 128. In functie de caracteristicile mercealogice ale
grupei de marfuri ce formeaza obiectul comertului cu amanuntul, acesta se
structureaza in comert urban si comert rural.
A____ 129. In practica comerciala curenta se intalnesc
urmatoarele forme de organizare a retelei comerciale: comert stabil, comert
mobil si comertul fara magazine.
_A___ 130. Relatiile comerciantilor cu consumatorii si
producatorii reprezinta ansamblul formelor
organizatorice, tehnice si juridice care pregatesc sau
insotesc realizarea actelor de schimb dintre
producatori si cumparatori.
____ 131. Existenta relatiilor comertului cu producatorii
si consumatorii este data printre altele si de
necesitatea cresterii permanente a productivitatii muncii.
_A__ 132. Relatiile comertului cu producatorii si
consumatorii imbraca printre altele si forma organizarii unor paneluri de
consumatori, fie in profil macroeconomic, fie pe zone de consum, in vederea
stabilirii
volumului si structurii cererii de marfuri.
_A___ 133. Sistemul relatiilor comertului cu consumatorii
imbraca si forma organizarii unui cadru adecvat de dialog cu consumatorii.
_A___ 134. Rezultatul negocierilor purtate intre
producatori si comercianti se concretizeaza in contractele
economice incheiate, contracte ce materializeaza acordul
de vointa al partilor.
_F___ 135. In functie de obiectul actelor de schimb,
contractele comerciale sunt contracte unitare sau complexe.
_F___ 136. In functie de durata pentru care se incheie,
contractele comerciale sunt de scurta durata, de durata mare sau de lunga
durata.
_A___ 137. Rezultatul negocierilor purtate intre
producatori si comercianti se materializeaza in practica prin contractele
economice incheiate, acestea constituind de fapt principala forma de legatura
intre
agentii economici.
_F___ 138. Relatiile post-contractuale se materializeaza
in neintelegerile intre cele doua parti semnatare a
contractului, neintelegeri ce se solutioneaza, de regula,
de catre Ministerul Administratiei si Internelor.
_A___ 139. O forma importanta a relatiilor comertului cu
consumatorii este cea referitoare la cele
precontractuale.
Multiple Choice
__B_ 140. Alimentatia publica se circumscrie structural in
ramura :
A. turismului
B. cererii de marfuri
C. comertului
D. consumului
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. C+D
_A___ 141. Dinamica sectorului de alimentatie publica este
influentata si de urmatorii factori:
A. evolutia circulatiei turistice
B. sezonieri
C. conjuncturali
D. nivelul democratiei economice
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
_B___ 142. Consumul in sectorul de alimentatie publica se
realizeaza:
A. pe loc (in unitatea de alimentatie publica)
B. numai la domiciliul clientului
C. la domiciliul clientului
D. pe loc si la domiciliul clientului
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D
_D___ 143. Principalele oportunitati ale sectorului de
alimentatie publica se refera la :
A. participa la imbunatatirea aprovizionarii populatiei
B. ofera conditii de folosire a timpului liber
C. usureaza munca femeilor
D. contribuie la promovarea concurentei loiale
E. orienteaza si dezvolta gustul consumatorului
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+C+E
_D___ 144. Unitatile de alimentatie publica se pot
structura in urmatoarele mari grupe:
A. unitati pentru servirea consumatorilor
B. unitati de productie culinara
C. unitati de incercare a produselor vandute
D. unitati pentru depozitarea, sortarea, conservarea si depozitarea
marfurilor si a materiei prime
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D
C____ 145. In categoria unitatilor pentru servirea
consumatorilor nu se includ:
A. bucataria centrala
B. saloanele propriu zise
C. laboratorul de cofetarie
D. marfurile de depozitare a materiilor prime
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
_C___ 146. Sectorului de alimentatie publica ii sunt
caracteristice, printre altele, urmatoarele particularitati:
A. este influentat mult de fenomenul turistic;
B. este un sector specific comertului electronic;
C. are un pronuntat caracter sezonier;
D. in toate unitatile de alimentatie publica se servesc
bauturi alcoolice;
E. asigura un camp larg preocuparilor pentru introducerea
progresului tehnic.
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+E
d. B+C+D
e. C+D+E
_C___ 147. In sectorul de alimentatie publica se practica,
printre altele, urmatoarele forme de vanzare:
A. vanzarea electronica
B. vanzare prin ospatari
C. vanzare prin autoservire
D. vanzare prin cataloage
E. vanzare prin vanzatori
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+E
d. C+D+E
_A___ 148. In sectorul de alimentatie publica, bucataria
si anexele acesteia, dupa modul in care sunt amplasate, pot fi:
A. in incinta unitatilor de alimentatie publica
B. independente
C. numai in marile spatii comerciale
a. A+B
b. A+C
c. B+C
_C___ 149. Pentru desfasurarea coresunzatoare a
activitatilor de alimentatie publica, este necesara indeplinirea a cel putin
urmatoarelor criterii:
A. o buna repartizare si organizare a suprafetelor
comerciale de care dispune unitatea de alimentatie
publica
B. dotarea corespunzatoare cu mobilier, utilaje si
instalatii
C. amplasarea unitatilor exclusiv in centrul localitatii
a. A+B
b. A+C
c. B+C
C____ 150. Protectia consumatorilor nu este o componenta
de baza a :
A. protectiei sociale
B. protectiei ecologice
C. protectiei concurentei
D. protectiei persoanelor cu handicap
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. B+C+D
d. A+C+D
C____ 151. Printre marile probleme ce fac obiectul
programelor de protectie a consumatorilor trebuie avute in vedere si
urmatoarele:
A. cresterea procesului tehnic in comert
B. imbunatatirea consumului populatiei
C. asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor puse in
vanzare
D. asigurarea unui sistem de preturi in concurenta cu
realitatea cotidiana
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D
A____ 152. Interventia statului in procesul de protectie a
consumatorilor se poate realiza in principal, prin:
A. asigurarea unei legislatii eficiente in domeniu
B. organizarea unui cadru institutional adecvat
C. cresterea productivitatii muncii in comert
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C
_C___ 153. Principalele mijloace pe care le are la
dispozitie consumatorul in repararea prejudiciilor create in urma nerespectarii
regulilor de protectie a consumatorilor sunt de natura:
A. administrativa
B. judiciara
C. parajudiciara
D. penala
a. A+B
b. A+C+D
c. B+C
d. C+D
e. A+C
_B___ 154. Principalele mijloace parajudiciare pe care le
are la dispozitie consumatorul pentru repararea
prejudiciilor suferite in urma nerespectarii regulilor de
protectie a consumatorului se refera, in
principal, la:
A. informatiile si consultatiile acordate consumatorilor
contra unor tarife reduse sau chiar gratuite
B. apelarea la instantele judecatoresti
C. exercitarea de presiuni asupra ofertantilor si
comerciantilor
D. rezolvarea litigiilor pe baza concilierii si
arbitrajului
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D
e. A+B+C+D
_C___ 155. In organizarea corespunzatoare a protectiei
consumatorilor exista urmatoarele categorii de
preocupari:
A. constituirea unor organizatii sau asociatii ale
consumatorilor
B. constituirea unor consilii consultative in domeniu
C. crearea cadrului juridic adecvat
D. constituirea unor organizatii internationale
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D
_C___ 156. Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia
consumatorilor nu reglementeaza urmatoarele aspecte:
A. protectia ecologica
B. protectia vietii, sanatatii si securitatii
consumatorilor
C. protectia persoanelor handicapate
D. protectia persoanelor de varsta a treia
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
_C___ 157. Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia
consumatorilor reglementeaza urmatoarele aspecte:
A. protectia intereselor economice ale consumatorilor
B. protectia persoanelor de varsta a treia
C. protectia vietii, sanatatii si securitatii
consumatorilor
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C
_D___ 158. Protectia vietii, sanatatii si securitatii
consumatorilor nu face obiectul preocuparilor statului in ceea ce priveste:
A. protectia consumatorului
B. protectia ecologica
C. protectia persoanelor de varsta a treia
D. protectia persoanelor handicapate
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
_D___ 159. In subordinea activitatii nationale pentru
protectia consumatorilor functioneaza:
A. oficiile judetene pentru protectia consumatorilo
B. asociatiile pentru proetctia consumatorilor
C. Centrul national pentru incercarea si expertizarea
produselor "Larex"
a. A+B+C
b. B+C
c. A+B
d. A+C
_E___ 160. Distributia marfurilor trebuie sa aiba in
vedere, printre altele, si urmatoarele aspecte:
A. rolul de instrument de reglare a mecanismelor economice
in economia concurentiala
B. lantul operatiunilor operative la care sunt supuse
marfurile in drumul lor spre consumator
C. "traseul" pe care il parcurg bunurile de la producator
pana ajung la consumator
D. functiile comertului in raport cu producatorii
E. aparatul tehnic, respectiv reteaua de unitati, dotari
si personalul care realizeaza desfacerea
propriu zisa
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. B+C+E
_C___ 161. Termenul de distributie desemneaza:
A. ansamblul mijloacelor si al operatiunilor ce asigura
punerea la dispozitia consumatorilor finali si
a utilizatorilor a bunurilor si serviciilor realizate de
catre producatori
B. o ramura a economiei nationale
C. profesiunea unor persoane ce activeaza in cadrul pietei
D. ansamblul operatiunilor ce marcheaza trecerea succesiva
a marfurilor de la un agent de piata la
altul, pana cand acestea intra efectiv in consum
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
C____ 162. Termenul de distributie trebuie privit ca:
A. distributia primara, pe de-o parte si cea secundara ,
pe de alta parte
B. distributie comerciala, respectiv circuitul economic al
produsului
C. distributie fizica (logistica) - respectiv punerea din
punct de vedere material a produsului la
dispozitia consumatorului
a. A+B
b. A+C
c. B+C
C____ 163. Principalele forme specifice de distributie
sunt:
A. totala
B. extensiva
C. selectiva
D. exclusiva
E. partiala
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+E
d. B+C+D
e. C+D+E
_E___ 164. In functie de lungimea lor, canalele de
distributie pot fi:
A. directe
B. adanci
C. scurte
D. lungi
E. late
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+D+E
d. B+C+D
e. B+D+E
_??? (NU E CORECTA INTREBAREA!!!)___ 165. Canalele
indirecte sunt acele canale in care intervin:
A. un intermediar
B. doi, cel mult trei intermediari
C. nici un intermediar
D. producatorul si consumatorul
a. A+B+C
b. A+B
c. A+B+D
d. B+C+D
_B___ 166. De regula, bunurile de consum curent se
distribuie prin canale:
A. scurte
B. foarte lungi
C. medii
D. lungi
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
_B___ 167. De regula, bunurile de folosinta indelungata se
distribuie prin canale:
A. scurte
B. foarte lungi
C. medii
D. lungi
E. directe
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+D+E
d. B+C+D
e. B+D+E
_C___ 168. Importanta comertului cooperatist este data,
printre altele, si de urmatoarele aspecte:
A. este sursa de aprovizionare a peste jumatate din
populatia tarii
B. este o ramura importanta a economiei nationale
C. ponderea vanzarii cu amanuntul realizate in cooperatia
de consum se mentine in
continuare la un nivel ridicat
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C
_D___ 169. Contributia membrilor cooperatori la
constituirea proprietatii cooperativei imbraca urmatoarele
forme:
A. contributia baneasca la constituirea capitalului social
B. achitarea unor rate lunare din sume imprumutate de la
banci
C. crearea de resurse ce provin dim retinerea unor
castiguri rezultate din activitatea
cooperativei
D. contributii regulate ale cooperatorilor la capitalul
cooperativei prin parti din
dividentele ce li se cuvin
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+D
d. A+C+D
e. B+C+D
_B___ 170. Activitatea cooperatiei de consum este
organizata in cadrul urmatoarelor verigi:
A. cooperativa de consum
B. federala teritoriala a cooperativelor de consum si se
credit
C. Ministerul Economiei si Comertului
D. Uniunea Nationala a Cooperativelor de Consum si de
Credit
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+C+D
_C___ 171. Patrimoniul organizatiilor cooperatiste de
consum este format din:
A. sume primite de la bugetul de stat
B. aportul in natura si in numerar al cooperatorilor la
intrarea acestora in cooperativa
C. acumularile ulterioare ale cooperativei, ca urmare a
profitului obtinut
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C
B____ 172. Principalele dimensiuni ale canalului de
distributie sunt:
A. lungimea
B. inaltimea
C. latimea
D. adancimea
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
__B__ 173. Potrivit Declaratiei Congresului de la
Manchester din anul 1995 se constituie in valori ale
cooperatiei urmatoarele:
A. autoajutorarea
B. separarea puterilor
C. democratia
D. echitatea
a. A+B+C+D
b. A+C+D
c. A+B+C
d. B+C+D
C____ 174. Potrivit Declaratiei Congresului de la
Manchester din anul 1995, se constituie in valori ale
cooperatiei urmatoarele:
A. democratia
B. cinstea
C. plurarismul apolitic
D. solidaritatea
a. A+B+C+D
b. A+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D
B____ 175. Calitatea de membru cooperator inceteaza prin:
A. retragere
B. excludere
C. deces
D. absorbtie
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+B+D
d. A+C+D
e. B+C+D
D____ 176. Excluderea cooperatorilor intervine in unul din
urmatoarele cazuri:
A. decesul cooperatorului
B. cooperatorul, pus in intarziere, nu a achitat in
intregime, la termenele fixate, cel putin o parte sociala subscrisa
C. cooperatorul nu mai indeplineste conditiile pentru a fi
membru al cooperativei
D. cooperatorul savarseste infractiuni in dauna
cooperativei
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+D
C____ 177. Proprietatea organizatorilor cooperative de
consum se compune din urmatoarele parti:
A. o parte divizibila a proprietatii, ce cuprinde si cota
parte din fondul de dezvoltare aferent
B. o parte ce apartine statului
C. o parte indivizibila, ce cuprinde intregul patrimoniu
al organizatiei, acumulat de acesta de la infiintare, mai putin partea
divizibila
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C
_D___ 178. Indatoririle membrilor cooperatori se refera,
in principal, la:
A. obtinerea de dividente, in functie de numarul de parti
sociale subscrise
B. achitarea la termenele stabilite a valorii partilor
sociale subscrise
C. indeplinirea hotararilor adunarii generale
D. sa faca parte, cel putin de doua ori, din Consiliul de
administratie
E. apararea si pastrarea bunurilor cooperativei
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. B+C+D
d. B+C+E
_??? (intrebarea nu are pnctul E)___ 179. Aria legalitatii
privind activitatea in comert are la baza, printre altele, urmatoarele
categorii de acte normative:
A. Tratatul de neproliferare
B. Constitutia
C. legile adoptate de catre Parlament
D. Hotararile Adunarii Generale ale Actionarilor
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. B+C+E
d. C+D+E
_B___ 180. Intr-o economie de piata, formele de
proprietate sunt:
A. proprietatea publica
B. proprietatea cooperatista
C. proprietatea obsteasca
D. proprietatea privata
E. proprietatea mixta
a. A+B+C+D
b. A+B+D+E
c. A+B+C+E
d. B+C+D+E
_D___ 181. In functie de continutul actului de schimb,
specializarea comertului conduce printre altele la
urmatoarele structuri comerciale:
A. comertul alimentar
B. comertul cu ridicata
C. comertul nealimentar
D. comertul cu amanuntul
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. A+D
C____ 182. Din punct de vedere organizatoric, orice tip de
firma, inclusiv cea comerciala, se compune din
urmatoarele structuri:
A. administrativa
B. tehnico - operationala
C. operativa
D. financiara
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. C+D
_B___ 183. Comertul independent este acea forma de
organizare comerciala ce se regaseste in economie sub forma:
A. marelui comert independent
B. comertului asociat
C. micului comert independent
D. comertului cooperatist
a. A+B+C
b. A+C
c. A+D
d. B+C+D
e. B+D
_B___ 184. Sub aspectul organizarii, comertul asociat
poate imbraca si urmatoarele forme:
A. lanturile voluntare
B. magazinele colective independente
C. comertul magazinelor de cartier
D. gruparile de cumparare
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+C+D
_D___ 185. In teoria economica, comertul integrat este structurat
astfel:
A. formele asociate ale comertului integrat
B. formele capitaliste ale comertului integrat
C. formele publice ale comertului integrat
D. formele cooperatiste ale comertului integrat
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. C+D
_A___ 186. Comertul cu ridicata (en gros) are in vedere
comercializarea:
A. marfurilor nealimentare
B. bauturilor alcoolice
C. marfurilor alimentare
D. serviciilor
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
B____ 187. Protectia consumatorilor este un principiu al
organizarii activitatii comerciale potrivit caruia se
urmareste:
A. informarea si educarea consumatorilor
B. obtinerea unei eficiente sociale sporite
C. protectia vietii, sanatatii si securitatii
consumatorului
D. asigurarea proprietatii individului
E. protejarea intereselor economice ale consumatorilor,
inclusiv protectia acestora
impotriva practicilor abuzive de concurenta
a. A+B+C+D
b. A+C+E
c. B+C+D
d. C+D+E
e. B+C+D+E
_C___ 188. In cadrul micului comert independent se
desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:
A. de alimentatie publica
B. sedentare
C. mobile
D. comert electronic
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. B+C+D
_C___ 189. Necesitatea existentei unor relatii ale
comertului cu consumatorii si producatorii este data, printre altele si de urmatoarele
aspecte:
A. caracterul complex al pietei in conditiile economiei
concurentiale
B. necesitatea armonizarii intereselor economice ale
partenerilor in relatiile de schimb
C. necesitatea cresterii eficientei comertului
D. eliminarea discrepantei dintre oferta si cerere
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. A+B+C+D
e. B+C+D
_D___ 190. Necesitatea existentei unor relatii ale
comertului cu consumatorii si producatorii este data, printre altele si de
urmatoarele aspecte:
A. necesitatea pluralismului formelor de proprietate
B. efortul producatorilor de a se apropia de piata
produselor lor si de extindere a acesteia
C. eliminarea discrepantei dintre cerere si oferta
D. caracterul complex al pietei in conditiile economiei
concurentiale
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
B____ 191. Relatiile comertului cu producatorii imbraca
urmatoarele forme:
A. relatiile precontractuale
B. relatiile contractuale
C. relatiile economice
D. relatiile postcontractuale
a. A+B+C+D
b. A+B+D
c. A+C+D
d. A+B+C
e. B+C+D
_D___ 192. Sistemul relatiilor comertului cu consumatorii
imbraca urmatoarele forme:
A. existenta unor relatii contractuale permanente
B. organizarea unor intalniri intr-un cadru adecvat cu
consumatorii
C. crearea unei ambiante favorabile actului de vanzare -
cumparare
D. asigurarea unui raport corespunzator intre vanzatori si
consumatori
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+D
_C___ 193. Indiferent de tipul contractelor comerciale,
acestea prezinta urmatoarele caracteristici:
A. sunt contracte sinalagmatice
B. sunt contracte de prestari servicii
C. sunt contracte consensuale
D. sunt contracte cu titlu oneros
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
_???? (pg 286)___ 194. In functie de complexitatea si
structura lor, contractele comerciale sunt:
A. cu titlu oneros
B. unitare, cand este necesar un singur acord de vointa
C. complexe, cand sunt necesare mai multe acorduri de
vointa
D. consensuale
a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. B+C
e. B+C+D
_C___ 195. Derularea efectiva a tranzactiilor comerciale
este o etapa post contractuala, ce consta in urmatoarele operatiuni:
A. aprovizionarea curenta cu marfuri
B. cercetarea pietei
C. receptia marfurilor
D. achitarea (plata) contravalorii marfurilor
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
_D___ 196. In analiza rolului si locului relatiilor
comertului cu consumatorii, trebuie avute in vedere, printre altele si
urmatoarele aspecte:
A. raspunderea contractuala a partilor
B. sporirea dimensiunilor comertului si a ariei sale de preocupari
C. dezvoltarea si modernizarea retelei comerciale
D. modificarile ce urmeaza sa intervina in structura
consumatorilor
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+D
_C___ 197. Principalele forme de dialog dintre comercianti
si consumatori sunt:
A. organizarea intr-un cadru adecvat a unor intalniri cu
consumatorii
B. realizarea unor actiuni comune de testare a noilor
produse
C. incheierea contractelor
D. introducerea unor tehnici si forme moderne de vanzare
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D
e. A+C+D
_A___ 198. De regula, un contract comercial contine clauze
referitoare la :
A. partile si reprezentantii acestora
B. obiectul contractului
C. durata contractului
D. asigurarea unei ambiante favorabile realizarii actului
de vanzare - cumparare
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. A+B+C+D
e. B+C+D
?____ 199. Trasaturile specifice comertului cu ridicata se
refera la :
A. vanzarile si cumpararilor de marfuri se realizeaza, de
regula in partizi mari
B. actele de vanzare cumparare au loc numai intre
persoanele juridice
C. activitatea de comert cu ridicata nu incheie circuitul
economic al marfurilor
D. actele de vanzare cumparare au loc numai intre
persoanele fizice
E. activitatea de comert cu ridicata incheie circuitul
economic al marfurilor
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. B+C+E
e. C+D+E
_?? (pg 102)___ 200. Rolul comertului cu ridicata trebuie
analizat din urmatoarele perspective:
A. in raport cu organismele publice
B. in raport cu producatorii
C. in raport cu consumatorii
D. in raport cu reprezentantii unor organisme consultative
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C+D
d. B+C
e. A+C+D
_C___ 201. Principalele criterii de clasificare a
comerciantilor cu ridicata se refera la:
A. gama serviciilor private
B. preturile practicate
C. gradul de dotare tehnico - materiala
D. lungimea si profunzimea liniilor de produse
E. transferul titlurilor de proprietate asupra marfurilor
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+D+E
d. B+C+D+E
_C___ 202. Principalele cerinte pe care trebuie sa le
indeplineasca comerciantii cu ridicata se refera intre altele sila :
A. existenta unor servicii comerciale bine puse la punct
in ceea ce priveste doatrea tehnica si asigurarea cu personal de specialitate
B. sa aiba o putere social politica destul de mare pentru
a putea face fata concurentei
C. sa fie specializati in anumite produse sau familii de
produse
D. sa aiba o putere financiara relativ mare
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D
_B___ 203. In raport cu producatorii, rolul comertului cu
ridicata se manifesta, printre altele in urmatoarele directii:
A. usurarea muncii detailistilor
B. esalonarea comenzilor catre producatori
C. informarea producatorilor privind modul in care sunt
privite produsele de catre
comerciantii cu amanuntul
D. prospectarea pietei detailistilor
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+B+D
d. A+C+D
e. A+B+C+D
_D___ 204. Comerciantii cu ridicata clasici se pot
structura in :
A. agenti mijlocitori
B. comerciantii care ofera servciii complete sau limitate
C. comerciantii care aprovizioneaza rafturile
detailistilor (rack-jobers)
D. comisionarii
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C
e. B+C+D
_C___ 205. Comerciantii cu ridicata din categoria
agentilor mijlocitori includ:
A. brokerii
B. agentii producatorului
C. agentii de expeditie
D. comisionarii
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D
_B___ 206. Nu se constituie in functii ale comertului cu
ridicata:
A. cumpararea de marfuri pentru a le revinde
consumatorului final
B. asigurarea unui sortiment larg si complex de marfuri si
vanzarea acestuia catre populatie
C. stocarea unor cantitati mari de marfuri in vederea
esalonarii normale a fluxului de produse catre detailisti
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. A+D
e. B+C+D
B____ 207. Comertul cu ridicata ar putea detine un loc
important in distributia marfurilor, in masura in care se va acorda o atentie
cuvenita urmatoarelor aspecte:
A. in disputa dintre vanzator si cumparator, castigator va
fi aproape sigur cel din urma:
B. este necesara o colaborare stransa intre comerciantul
cu amanuntul si client
C. viitorul este al produselor pe care le doresc foarte
mult un numar restrans de
consumatori
D. pretul produselor este intotdeauna determinat prin
jocul liber al concurentei
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+C+D
_C___ 208. Din categoria auxiliarilor producatorilor, fac
parte urmatoarele categorii de grosisti:
A. filialele de vanzari (sales branches)
B. agentii de expeditie
C. birourile de vanzari (sales offices)
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C
D____ 209. Printre caracteristicile serviciilor
comerciale, trebuie avute si urmatoarele:
A. au o forma nemateriala
B. realizarea si consumul lor au loc in momente diferite
C. sunt stocabile
D. nu pot fi separate de prestator si utilizator
E. pretul serviciilor comerciale este un pret al cererii
acestora
a. A+B+C
b. B+C+D
c. C+D+E
d. A+D+E
e. A+C+E
Completion
____210. Comertul reprezinta o activitate autonoma, al
carei obiect il constituie cumpararea de marfuri in
scopul .REVANZARII. acestora.
___211. Sub aspect juridic, conceptul de comert defineste
..TRANSFERUL.. titlurilor de proprietate asupra produselor sau a
serviciilor.
____212. Comertul este implicat intr-o serie de probleme
sociale, intretinand relatii directe cu: consumatorul, mediul, INDIVIDUL,
comunitatea, puterea publica si societatea.
____213. Comertul interior este acea activitate in cadrul
careia atat vanzatorul, cat si ..CUMPARARII., se gasesc incadrul
granitelor unui stat.
____214. Rolul comertului trebuie avut in vedere in raport
cu producatorii, utilizatorii finali si INTERMEDIARI
____215. O importanta functie a comertului o constituie
.CERCETAREA.. doleantelor consumatorilor si ale utilizatorilor finali.
____216. Actele de comert se pot structura in acte de
comert NATURALE.., acte de comert formale si acte de comert potrivit teoriei
accesorii.
____217. Actele de comert formale, numite si PROFORMA..
sunt acte de comert ce au ca obiect operatiuni realizate sub acoperire sau prin
intermediul scrisorii de schimb.
____218. Comertul de asigurari are in vedere acele
operatiuni privind actele de asigurari a unor.RISCURI., mijlocite de plata unei
prime de asigurari.
____219. Incompabilitatea unui comerciant are in vedere
exercitareaACTELOR DE COMERT. a profesiunii de comerciant cu anumite
profesii, precum cea de magistrat, avocat, functionar public, militar etc.
____220. Protectia consumatorilor reprezinta o componenta
de baza a PROTECTIEI.sociale.
____221. In cadrul politicii de protectie a consumatorilor,
statul trebuie sa protejeze pe cetatenii sai, in
calitatea lor de CUMPARATORI.
____222. Protectia consumatorilor imbraca atat forma unei
miscarii generale, cat si a unor.ACTIUNI.
speciale, cu programe si obiective bine determinate in
timp si spatiu.
____223. Principalul obiectiv ce isi gaseste locul in
cadrul programelor de protectie a consumatorilor este
IMBUNATATIREA.consumului populatiei.
____224. Imbunatatirea consumului populatiei presupune
solutionarea a cel putin doua probleme importante: asigurarea echilibrului
productiei de marfa cu puterea de CUMPARARE.a populatiei si orientarea
agentilor economici spre realizarea unor programe de productie adecvate.
___225. Asigurarea unei protectii corespunzatoare a
consumatorului presupune crearea si orientarea unui
cadru INSTITUTIONAL adecvat, precum si a unor institutii
capabile sa aplice legislatia in domeniu.
____226. Mijloacele judiciare pentru protectia
consumatorilor presupun apelarea la un TRIBUNAL.de natura civila.
____227. Legislatia privind protectia consumatorilor din
Romania are in vedere, printre altele, asigurarea
protectiei vietii, SANATATII si securitatii
consumatorilor.
____228. Un domeniu important al protectiei consumatorilor
il reprezinta INFORMAREA.si educarea
consumatorilor, organizarea unui sistem complet de
informare pentru consumatori.
____229. Potrivit legislatiei in domeniu, la nivel central
si local -judet, oras, si comuna - exista cate un
consiliu CONSULTATIV.pentru protectia consumatorilor.
____230. In cadrul bazei tehnico - materiale a comertului,
o pondere relativ mare o au imobilizarile corporale, respectiv TERENURILE si
mijloacele fixe.
____231. Obiectele de inventar sunt bunuri de valoare MICA
indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata de serviciu mai mica de
un an, indiferent de valoarea lor.
____232. Valoarea obiectelor de inventar se recupereaza
INTEGRAL .odata cu darea lor in folosinta sau
esalonat, in mai multi ani, pe seama cheltuielilor de
circulatie.
_____233. Reteaua de unitati de vanzare cu amanuntul
reprezinta principala componenta a bazei tehnicomateriale a comertului, de fapt
componenta OPERATIVA a agentilor economici de acest profil.
____234. In cadrul comertului nealimentar sunt specifice
magazinele SPECIALIZATE.pe grupe si subgrupe de marfuri, dar si pe criterii de
segmentare a consumatorilor.
____235. In mediul RURAL cea mai mare parte a unitatilor
sunt mici si dispersate pe suprafata fiecarei
localitati.
____236. In interiorul localitatilor, reteaua comerciala
se amplaseaza potrivit unor reguli
de URBANIZARE comercial, bineinteles si in functie de
concurenta dintr-o anumita zona.
____237. DIVERSIFICAREA retelei comerciale se manifesta
prin infiintarea de noi tipuri de magazine, ca profil si nivel de preturi,
pentru a raspunde astfel solicitarilor tot mai diversificate ale populatiei.
____238. Dispunerea MOBILIERULUI in magazine trebuie sa
asigure folosirea eficienta a spatiilor comerciale atat pe orizontala, cat si
pe verticala, urmarindu-se obtinerea unui grad optim de ocupare cu mobilier si
de incarcare a salii de vanzare cu marfuri.
____239. Depozitele constituie componenta operativa a
firmelor care au ca activitate comertul
cu RIDICATA.
____240. Sensul economic al muncii desfasurate in comert
este dat de creatia.MATERIALA.si spirituala care rezulta din efortul depus.
____241. In functie de natura muncii prestate, personalul
din comert se grupeaza in personal.OPERATIV si personal tehnico -
administrativ.
____242. Resursele umane utilizate in procesul de
comercializare a marfurilor sunt definite printr-o serie de caracteristici
proprii, respectiv prin numarul si STRUCTURA lor, capacitatea de munca si munca
desfasurata de fiecare lucrator in parte.
_____243. Personalul comercial isi desfasoara activitatea
in aprovizionarea cu marfuri, .....si vanzarea acestora, dar si in sfera
productiei.
___244. Munca reprezinta cheltuiala de ENERGIE.fizica si
nervoasa facuta de om pentru realizarea unor actiuni.
____245. Exprimarea PRIN METODA DIRECTA a productivitatii
muncii presupune raportarea valorii marfurilor vandute la numarul de lucratori
participanti la procesul de vanzare.
____246.Personalul OPERATIV este ocupat direct in
activitati comerciale, de desfacere, dar si de depozitare si activitati de
productie.
____247. Fondul de salarii (Fs) este produsul dintre
numarul MEDIU de salariati si salariul mediu.
____248. Nivelul RELATIV al fondului de salarii se obtine
prin raportarea fondurilor de salarii la volumul vanzarilor, inmultit cu o mie
(un milion).
____249. Alimentatia publica se circumscrie ramurilor
circulatiei marfurilor, castigand un rol deosebit in
cadrul COMERTULUI si turismului.
____250. Alimentatia publica are un deosebit rol in
ridicarea nivelului de viata al oamenilor, participand direct la imbunatatirea
aprovizionarii populatiei cu produse si preparate CULINARE.
Multiple Choice
__B__ 1. Nu constitue caracteristici ale servciilor
comerciale:
A. au o forma materiala
B. se realizeaza si se consuma in acelasi timp
C. sunt stocabile
D. inseparabilitatea serviciilor de prestator si
utilizator
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. C+D
_A___ 2. Inseparabilitatea servciiilor de prestator si
utilizator se datoreaza urmatoarelor doua conditii:
A. exista un contact direct intre ofertant si consumator
B. sunt stocabile
C. consumatorul participa activ la utilizarea serviciului
D. realizarea si consumul serviciilor se realizeaza
concomitent
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
_B___ 3. In cuantificarea contributiei serviciilor la
satisfacerea cerintelor populatiei se pot avea in vedere,
printre altele, si urmatoarele aspecte:
A. relatia consumator produs
B. posibilitatea stocarii serviciilor
C. natura psihologica a consumatorilor si nivelul
aspiratiilor acestora
D. nivelul concurentei
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
__C__ 4. In functie de natura lor, serviciile comerciale
se clasifica in :
A. servicii exogene
B. servicii de inchiriere
C. servicii de reparatii si de redare a proprietatilor
specifice
D. servicii de confort
E. servicii legate de desfasurarea corespunzatoare a
vanzarii
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+E
d. C+D+E
_D___5. In functie de locul serviciilor in procesul
vanzarii, acestea se structureaza astfel:
A. servcii vandute singure
B. servicii vandute impreuna cu produsul
C. servicii exogene
D. servicii endogene
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B
_C___6. Constituie functii ale distributiei:
A. schimbarea proprietatii asupra produsului
B. cresterea progresului tehnic si implicit a
productivitatii muncii
C. finantarea unor operatiuni comerciale
D. cresterea eficientei ecologice
E. informarea, consilierea si asigurarea service-ului dupa
vanzare
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+E
d. A+D+E
e. C+D+E
_C___7. Nu constituie functii ale distributiei:
A. schimbarea proprietatii asupra prodului
B. deplasarea produselor de la producator la consumator
C. cresterea progresului tehnic si implicit
productivitatii muncii
D. asigurarea protectiei consumatorului
E. cresterea eficientei ecologice
a. A+B+C
b. A+C+D
c. C+D+E
d. B+C+D
_C___8. Resursele materiale ale comertului cuprind:
A. mijloace fixe
B. mijloace umane
C. mijloace circulante
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
d. B+C
_D___ 9. Concentrarea unitatilor comerciale imbraca
urmatoarele forme:
A. cresterea productivitatii muncii
B. cresterea marimii societatilor comerciale sub aspectul
capitalului si a numarului de unitati
C. cresterea suprafetei magazinelor, pentru a crea
posibilitatea expunerii intregului sortiment de marfuri
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
d. B+C
_A___ 10. Printre altele, cerintele la care trebuie sa
raspunda mobilierul si utilajul comercial sunt si
urmatoarele:
A. prezentarea si etalarea marfurilor
B. pastrarea stocurilor in depozitele anexa sau in
spatiile frigorifice
C. miscarea marfurilor in cadrul magazinului
D. cresterea eficientei ecologice
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+B+C+D
d. B+C+D
_C___ 11. In functie de gradul de specializare, in
comertul cu ridicata exista urmatoarele categorii de depozite:
A. generale
B. strict specializate
C. de serviciu
D. specializate
E. mixte
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+B+D+E
d. B+C+D
e. C+D+E
_C___ 12. In comertul cu ridicata, de regula se practica
urmatoarele forme de stocaj:
A. in depozite de marfa
B. in vrac
C. in incarcaturi diverse
D. in incarcaturi unitare
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D
_B___ 13. In dotarea depozitelor cu ridicata trebuie
respectate urmatoarele criterii:
A. capacitatea mobilierului trebuie corelata cu marimea
stocurilor de marfuri ce urmeaza sa fie depozitate
B. costurile reale trebuie sa fie corelate cu cele
previzionate
C. sa se asigure protectia consumatorilor
D. tipurile de mobilier si alte utilaje sa fie corelate cu
specificul de construtie a depozitului
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
_D___ 14. Corelarea bazei tehnico-materiale a comertului
cu volumul activitatilor desfasurate se poate pune in evidenta prin urmatoarele
grupe de indicatori:
A. indicatori specifici progresului tehnic
B. indicatori care exprima raportul dintre capacitatea
mijloacelor fixe utilizate si volumul activitatii economice
C. indicatori care exprima raportul dintre dinamica
valorii mijloacelor fixe utilizate si dinamica activitatii economice
a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. B+C
_E___ 15. Indicatorii de evaluare a progresului tehnic din
comert sunt de natura:
A. specifica
B. tehnica
C. economica
D. sociala
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
d. A+D
e. B+C
_E___ 16. In activitatea comerciala exista urmatoarele
directii de promovare a progresului tehnic:
A. modernizarea bazei tehnico-materiale
B. perfectionarea tehnologiilor comerciale
C. cresterea productivitatii muncii
D. organizarea rationala a muncii
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+D
_D___ 17. Obiectele de inventar au urmatoarele
caracteristici:
A. valoare mare, cu durata de functionare indelungata
B. valoare mica, indiferent de durata lor de serviciu
C. durata de serviciu mai mica de un an, indiferent de
valoarea acestora
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
d. B+C
_D___ 18. Continutul muncii desfasurate in comert trebuie
analizat, intre altele, si in urmatoarele sensuri:
A. fiziologic
B. financiar
C. economic
D. ecologic
E. sociologic
a. A+B+C+D
b. B+C+D+E
c. A+B+C
d. A+C+E
e. C+D+E
_B___ 19. In sens economic, munca desfasurata in comert nu
trebuie privita ca fiind:
A. consumul de energie fizica si nervoasa a lucratorului
in exercitarea profesiei sale
B. creatia materiala sau spirituala ce rezlta din efortul
depus
C. determinat de cadrul social in care munca se desfasoara
D. determinat de natura umana a muncii
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D
_C___ 20. Printre calitatile specifice, speciale pe care
trebuie sa le posede lucratorul din comert sunt si
urmatoarele:
A. sa aiba varsta de cel mult 30 de ani
B. sa fie bun cunoscator al produsului vandut, al
utilizarii acestuia, al conditiilor de probare, de etalare si de prezentare
C. sa fie un bun prospector al pietii
D. sa aiba varsta de peste 30 de ani
E. sa aiba un nivel de cultura care sa-i permita adaptarea
comportamentala la exigentele cumparatorilor
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+E
d. A+D+E
e. C+D+E
_B___ 21. In comert, productivitatea muncii se calculeaza
in urmatoarele moduri:
A. prin raportarea valorii marfurilor vandute la numarul
de participanti la procesul de vanzare
B. prin raportarea adaosului comercial obtinut din
vanzarea marfurilor intr-o perioada de timp la numarul de lucratori
C. prin raportarea consumului de munca la valoarea
marfurilor vandute
a. A+B
b. A+C
c. B+C
__D__ 22. Ca o particularitate, productivitatea muncii in
comert este influentata de:
A. natura capitalului utilizat
B. nivelul preturilor practicate
C. factorii sezonieri
D. pluralismul economic
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
__A__ 23. In comert, productivitatea muncii prezinta si
urmatoarele caracteristici:
A. se manifesta oscilatii mari in cursul anului
B. este influentata atat de factori interni, cat si de
factori externi
C. este diferentiata pe ramuri de comert
D. depinde in mod hotarator de natura capitalului utilizat
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
_C___ 24. Constituie factori cu actiune directa asupra
productivitatii muncii desfasurate in comert:
A. progresul tehnic
B. natura capitalului utilizat
C. calificarea personalului utilizat
D. cointeresarea materiala si morala a personalului
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
__B__ 25. In procesul de formare si de utilizare a lor,
resursele financiare folosite in comert se identifica in
urmatoarele componente de baza:
A. fluxuri monetare in cadrul operatiunilor la care
participa
B. mijloacele economice din activul bilantului
C. stocuri de valori aflate in patrimoniul agentilor
economici
a. A+B
b. A+C
c. B+C
_D___ 26. In bilantul contabil, patrimoniul agentilor
economici cu activitate de comert este evidentiat astfel:
A. stocuri de valori aflate in patrimoniul agentilor
economici
B. mijloace economice (in activul bilantului)
C. surse de constituire a patrimoniului (in pasivul
bilantului)
D. fluxuri monetare in cadrul operatiunilor la care
participa
a. A+B+D
b. A+C
c. A+D+C
d. B+C
e. B+D
_D___ 27. Principalii indicatori avuti in vedere in cazul
unei investitii noi in comert sunt:
A. rentabilitatea investitiei
B. termenul de recuperare a investitiei
C. oportunitatea investitiei
D. economicitatea investitiei exprimata prin indicatorul
denumit investitie specifica
E. necesitatea investitiei
a. A+B+C+E
b. A+B+E
c. A+C+D+E
d. A+B+D
e. C+D+E
_B___ 28. .In functie de caracterul muncii incorporate,
exista urmatoarele categorii de eforturi:
A. de munca vie
B. de munca materializata
C. de munca potentiala
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C
_D___ 29. Efectele utilizarii factorilor de productie si
ale comercializarii rezultatelor lor se pot structura, in functie de locul lor
de aparitie in:
A. efecte propagate
B. efecte directe, la nivelul activitatii desfasurate
C. efecte indirecte, obtinute de beneficiarii produselor
de baza
a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. B+C
_C___ 30. Exista mai multe aspecte sub care trebuie
analizata eficienta activitatii desfasurate in comert. Cele mai importante
dintre ele sunt:
A. eficienta economica
B. eficienta propagata
C. eficienta sociala
D. eficienta ecologica
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
_D___ 31. Principalele criterii in functie de care se
clasifica (structureaza) factorii care influenteaza eficienta economica se
refera la:
A. modul in care acestia actioneaza
B. caracterul lor
C. caracteristicile merceologice ale produselor
comercializate
D. sfera de cuprindere
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+C+D
d. A+B+D
e. B+C+D
_D___ 32. In functie de sfera lor de cuprindere, factorii
care influenteaza eficienta economica in comert se pot structura astfel:
A. factori generali, aplicabili oricarui domeniu de
activitate
B. factori tehnici
C. factori cu actiune directa
D. factori specifici activitatii comerciale
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. A+D
e. C+D
_A___ 33. In comert se calculeza si se evidentiaza
urmatoarele categorii de venituri:
A. din exploatare
B. exceptionale
C. financiare
D. certe
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
_D___ 34. Volumul veniturilor in comert depinde de o serie
de factori exogeni si endogeni firmei, respectiv:
A. volumul vanzarilor
B. volumul investitiilor
C. pretul produselor
D. volumul cheltuielilor firmei
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+C+D
_B___ 35. Eficienta economica a activitatii comerciale
este influentata in principal de :
A. venituri
B. cheltuieli
C. profit si rentabilitate
D. volumul investitiilor
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
_D___ 36. Profitul obtinut din activitatea comerciala este
influentat de urmat
