Acordurilor internationale privind spalarea banilor

Acordurilor internationale privind spalarea banilor

1.Globalizarea pietelor economico-financiare si spalarea banilor[1]

Fenomenele care au favorizat globalizarea la nivel planetar sunt:

noile tehnologii de comunicatii;

micsorarea sau chiar "stergerea" distantelor ca urmare a evolutiei tehnicii;

accentuarea dependentelor economice la nivel planetar; integrarea pietelor financiare si comerciale;

internationalizarea productiei de bunuri materiale si servicii (prin dezvoltarea accentuata a trusturilor multinationale);

aparitia si promovarea pe scara larga a inovatiilor financiare (conglomeratele financiare, consortii internationale etc.)

existenta unor provocari globale[2], care necesita abordari globale (economice, politice, ecologice). Aici trebuie amintit terorismul mondial, crima organizata internationala, efectul de sera, imigratia ilegala masiva, problemele economice ale lumii a treia, prabusirea blocului comunist etc.;

aparitia si dezvoltarea unor identitati de grup care nu mai tin cont de geografie, religie, apartenenta politica etc. ci mai curand de o asa zisa identitate transnationala;

Integrarea europeana poate fi apreciata ca avand cel putin patru valente distincte:

Integrarea economica, care rezulta din legaturile economice care s-au creat peste frontierele statelor europene.

Integrarea sociala, a cetatenilor care compun cele 25 de state care devin treptat "cetateni europeni".

Integrarea politica a factorilor de putere si decizie, institutiile europene (parlament, comisie, comisari) realizeaza in prezent o unitate de conducere care treptat se impune ca o autoritate supranationala .

Integrarea teritoriala, care este o adevarata inglobare teritoriala (Europa fara granite).

Globalizarea[3] a adus cu sine efecte pozitive:

dezvoltarea relatiilor economico-financiare mondiale.

liberalizarii pietelor nationale (in special prin desfiintarea barierelor protectioniste din calea comertului mondial)

diminuarea accentuata a rolului statului in multe domenii economico-financiare.

progrese majore in tehnologia comunicatiilor si transporturilor.

Globalizarea[4] a indus insa si anumite efecte negative:

inegalitati profunde intre tarile si regiunile lumii (zone foarte bogate-zone foarte sarace).

piata fortei de munca a suferit transformari si daunatoare (anumite categorii sociale sunt defavorizate).

disfunctionalitatile si problemele unei piete nationale de capital se propaga foarte usor la toate celelalte.

Globalizarea a condus la un proces de internationalizare al unor banci si consortii bancare, dezvoltarea fara precedent a burselor de valori si de marfuri, eliminarea restrictiilor si a controlului asupra investitiilor straine.

Aceasta globalizare a condus din pacate si la aparitia unor fenomene nedorite: evaziunea fiscala, exportul ilegal de capital, spalarea banilor pe scara larga, aparitia pietelor ilicite de marfuri si capital, dezvoltarea economiilor subterane, fraude financiare si bancare etc.

Globalizarea pietelor si progresul tehnic reprezinta oportunitatea perfecta pentru spalatorii de bani ai acestui secol. Unele studii recente (The Financial Group Against Money Laundry - iulie 2004) arata ca numai in anul anul 2001, "banii negri" obtinuti din prostitutie, droguri, traficul cu arme si coruptie au ajuns sa egaleze P.I.B.-ul Frantei - 1.500 de miliarde de dolari americani.

Intre efectele nedorite ale globalizarii a fost si internationalizarea crimei organizate si a terorismului. "Stergerea" granitelor, mobilitatea accentuata a capitalurilor provenite din activitati ilicite a facut ca in ultimele decenii terorismul si reciclarea fondurilor sa devina fenomene internationale grave.

2.Limitele acordurilor internationale privind spalarea banilor.

Referindu-se la pericolul pe care operatiunile de spalare a banilor il prezinta pentru stabilirea economiei mondiale,in Raportul[5] pentru anul 1998 elaborat de Oficiul de control al drogurilor si prevenirea criminalitatii din cadrul ONU,se mentioneaza ca ,,eforturile de a reduce veniturile obtinute prin spalarea banilor au inceput sa ocupe o pozitie proeminenta pe lista de prioritati a tuturor celor care se ocupa de aplicarea legii iar tendinta de azi a tot mai multor tari este de a reconsidera fapta de spalare a banilor'.

Dincolo de acest progres,teoretic substantial,referitor la intelegerea fenomenului,trebuie subliniat ca persista o serie de probleme dificile care limiteaza actiunile de combatere a spalarii banilor. Aici putem aminti urmatoarele :

- paradisurile fiscale,caracterizate printr-un sistem fiscal foarte relaxat,prin timpul scurt necesar infiintarii unei societati comerciale,informatiile sumare solicitate in acest sens,precum si discretia absoluta,inclusiv refuzul de a colabora cu autoritatile altor state.

- diferentierile in modul de interpretare juridica a delictului de spalare a banilor care persista si ingreuneaza colaborarea internationala.

- interesele particulare ale unor state,dispuse sa-si solutioneze unele probleme economice pe orice cale,diferite grupari politice sau puternice corporatii care au nevoie de finantare ce nu trebuie sa fie cunoscuta de publicul larg.

- secretul bancar si cel profesional constituie o problema deosebita,deoarece chiar daca reprezentantii celor mai importante banci si trusturi financiare recunosc pericolul generat de spalarea banilor,acestea dovedesc multa retinere in a intreprinde masuri concrete de impiedicare a fenomenului,motivele fiind diverse,chiar daca oficial se invoca drepturile clientului si concurenta.

Asa cum rezulta din problemele enumerate,spalarea banilor este un proces complex,cu evidente ramificatii transnationale,avand puternice puncte de sprijin in paradisuri fiscale,iar controlul si combaterea sa sunt dificile,deoarece dincolo de acorduri si intelegeri internationale exista un ciudat sistem de interese politice si economice.