SERVICIILE pentru intreprinderi

CONTINUT

1 Consideratii generale privind serviciile pentru intreprinderi

2 Evolutii statistice prind serviciile pnetru intreprinderi

REZUMAT: Dezvoltarea serviciile pentru intreprinderi, conditioneaza din ce in ce mai mult cresterea economica din societatea contemporana. In aceasta categorie a serviciilor pentru intreprinderi sunt cuprinse totalitatea serviciilor utilizate ca factori intermediari de productie, atat pentru intreprinderile din sfera productiei materiale cat si pentru cele din sectorul tertiar.

OBIECTIVE: cunoaterea faptului ca serviciile pentru productia[1] si intretinerea aparatului de productie cuprind toate activitatile care satisfac cerintele productiei in general, in categoria lor fiind incluse atat activitati ale productiei materiale, cat si ale productiei nemateriale. Munca lucratorilor care presteaza aceste servicii nu se materializeaza nemijlocit intr-un bun material, dar participa la obtinerea lui

1 Consideratii generale privind serviciile pentru intreprinderi

Serviciile pentru productia[2] si intretinerea aparatului de productie cuprind toate activitatile care satisfac cerintele productiei in general, in categoria lor fiind incluse atat activitati ale productiei materiale, cat si ale productiei nemateriale. Munca lucratorilor care presteaza aceste servicii nu se materializeaza nemijlocit intr-un bun material, dar participa la obtinerea lui

Serviciile se pot clasifica in functie de natura nevoilor social-economice, in trei grupe: servicii pentru productia si intretinerea aparatului de productie, servicii pentru populatie sau pentru consumul individual, servicii specific sociale sau pentru nevoile generale ale societatii, categorii pe care vom incerca sa le prezentam in continuare

Asa cum afirma economistii, productia materiala si cea a serviciilor nu sunt separate, acest aspect fiind de altfel considerat esenta economiei moderne. Serviciile si productia materiala sunt activitati complementare in acelasi proces de productie.[3]

Agentul economic din perioada contemporana este supus unor influente puternice date fiind: progresul tehnico-stiintific inregistrat in aproape toate domeniile de activitate, modificari ale volumului si structurii cererii de marfuri, dezvoltarea exploziva a mijloacelor de transport si comunicatie, a tehnicilor de calcul si previziune , dezvoltarea sistemului informational bazat pe electronica si informatica, sporirea volumului investitiilor si a veniturilor populatiei, etc.

In procesul de productie ale oricarui agent economic, serviciile fac parte integranta, contribuind, intr-o mai mica si, uneori, foarte mare masura, la realizarea bunurilor realizate de catre acesta. Astfel se poate sustine faptul ca serviciile sunt, alaturi de resursele financiare, materiale si umane, elemente indispensabile producerii de bunuri materiale.

Daca in trecut, serviciile erau internalizate in cea mai mare parte a unitatilor economice de tip gigant (specifice perioadei socialiste), fiind constituite ca activitati complementare in subdiviziuni separate, astazi procesul de externalizare a activitatilor de servicii este unul de anvergura, deoarece se considera ca specializarea se poate realiza mult mai eficient in acest fel si totodata daca toate unitatile economice, indiferent de posibilitatile lor, si-ar extinde serviciile interne prin crearea tuturor compartimentelor de care are nevoie, atunci personalul ar sporii considerabil fara a putea fi folosit la capacitate maxima[4].

Aria problemelor, la care serviciile cauta si dau rezolvare, este extrem de complicata, solicitand cunostinte de stricta specialitate din foarte multe domenii ale stiintei si tehnicii. Exista nevoia de asistenta din domeniul tehnic, economic, de marketing, juridic, in organizarea productiei, informatica, optimizarea activitatilor[5], in probleme de mediu, de publicitate, de relatii publice, etc.

In actuala etapa, denumita "economia serviciilor", contrar epocii revolutiei industriale, calitatea si costul serviciilor care concura la realizarea si utilizarea produselor sunt determinante.

In tarile dezvoltate functiile serviciilor intervin in realizarea bunurilor cu un procent de 70-80% din costuri de productie si pot fi clasificate in majoritatea intreprinderilor in cinci categorii[6]:

inainte de productie: cercetare-dezvoltare, fundamentarea si finantarea investitiilor, studii de piata, aprovizionare, formarea, recrutarea si selectarea personalului, etc.;

in timpul productiei: finantare, gestiunea resurselor umane, materiale si financiare, intretinerea si repararea utilajelor, controlul calitatii, asigurarea sigurantei procesului de productie, etc.;

vanzarea productiei: logistica, publicitate, retele de distributie, etc.;

in timpul utilizarii produselor: leasing, mentenanta, consultanta, studiul comportamentului in consum al produselor, etc.;

dupa utilizarea produselor: managementul deseurilor, reciclarea, etc.;

Ramanand in sfera clasificarilor serviciilor pentru intreprinderi, unii specialisti[7] au luat in considerare relatia dintre natura serviciilor cu specificul cererii care trebuie satisfacuta, si au realizat urmatoarea taxonomie a serviciilor pentru unitati economice:

1.     servicii administrative, financiar-contabile si de personal, grupa care la randul sau se subdivide in activitati realizate de mai multe tipuri de agenti economici si anume: birouri de consultanta, birouri de contabilitate juridica si fiscala, birouri de consultanta financiara si economica, birouri de audit extern, societati de formare a personalului, societati sau institutii de recrutarea a personalului, societati de servicii financiare, societati prestatoare de servicii birocratice. Toate aceste birouri si societati prestatoare de servicii concura nemijlocit la realizarea bunurilor economice prin asigurarea functionalitatii administrative cu cele trei dintre laturile sale: gestiunea juridica, financiara si economica, gestiunea administrativa si gestiunea personalului;

2.     servicii de gestiune a productiei bunurilor materiale diverse, sunt servicii realizate de un numar insemnat de firme de diverse categorii: societati de inginerie industriala, a sistemelor de productie, a fabricatiei propriu-zise, societati si organisme de cercetare-dezvoltare, societati de masurare si control al calitatii, societati de recuperare si reciclare a unor bunuri. Functia pe care o indeplinesc serviciile prestate de astfel de firme este cea de gestiune a productiei alcatuita din doua parti componente: ingineria industriala a cercetarii-dezvoltarii si gestiunea productiei propriu-zise;

3.     servicii comerciale sunt activitati realizate de firme specializate precum: societati specializate in studii de marketing, de comportament al consumatorului, de strategii si politici de marketing, societati de creatie, de intermediere, de servicii publicitare, societati comerciale angrosiste, societati de intermediere comerciala, societati de promovare a exporturilor si a distributiei din strainatate, societati de servicii post-vanzare, societati de marci si brevete. Toate aceste servicii contribuie la realizarea functiunii comerciale a unitatii producatoare de bunuri care se subdivide in: promovarea comerciala, vanzarea, garantia pentru bunurile ce fac obiectul productiei pentru piata si asigurarea protectiei pentru marci si brevete;

4.     servicii logistice, de comunicare si transport, asigurate de unitati specializate in astfel de activitati si anume de: birourile de investigare si organizare, societatile de servicii si consiliere in informatica, societatile de transport, intermediari ai transportului, depozite, antreprize, societati de gestiune a stocurilor, agentii de voiaj, agentii imobiliare, agentii de locatie mobiliara, societati de leasing si societati de arhitectura. Multitudinea serviciilor pentru intreprinderi cuprinsa in aceasta categorie contribuie in mod direct sau indirect la realizarea functiei logistica comunicare care cuprinde urmatoarele subcomponente: organizare informare, cumparare de marfuri, transporturi-antreprize, gestiunea imobiliara si mobiliara, ingineria infrastructurii.

5.     Servicii publice care au capatat o importanta mare in ultima vreme sunt prestate de unitati cum ar fi: societati de salubrizare, de intretinere a cladirilor, societati de protectie, de securitate, societati de restaurare industriala.

Daca luam in considerare Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala prezentata in Anexa nr. 1, serviciile de piata pentru agentii economici sunt prezentate astfel:

1.     reparatii de autovehicule in unitati de tip industrial;

2.     tranzactii imobiliare;

3.     inchirieri masini si echipament fara   operator;

4.     informatica si activitati conexe;

5.     activitati juridice, contabilitate si revizie contabila;

6.     arhitectura, inginerie si alte consultatii tehnice;

7.     publicitate;

8.     asanarea si indepartarea gunoaielor, salubritatea si alte activitati similare;

9.     alte servicii.

Principalele categorii de servicii pentru productie, care pot fi totodata incluse si in sfera serviciilor pentru populatie, sunt considerate de marea majoritate a specialistilor[8] in domeniu urmatoarele:

comertul

transporturile

telecomunicatiile

serviciile de intermediere financiara

serviciile de cercetare-dezvoltare

Comertul este considerat serviciul principal fara de care nu se poate desfasura viata economica, dat fiind faptul ca prin aceasta activitate se incheie un ciclu economic, dand contur tuturor eforturilor anterioare. Se cunoaste faptul ca, indiferent de gradul de dezvoltare a unei tari, comertul detine un procent insemnat in crearea PIB comparativ cu toate celelalte categorii de servicii. Astfel, comertul participa cu procente cuprinse intre 10-25% la realizarea PIB si cu un procent de 10% populatie ocupata in comert din total populatie activa, insa referitor la acest ultim indicator putem spune ca exista diferente mari de la o tara la alta in functie de gradul de dezvoltare si implicit de gradul de introducere a progresului tehnic in acest domeniu. Putem aduce in atentie si aspectul conform caruia forta de munca are un rol important cu toate ca o multitudine de operatiuni din acest domeniu de activitate au fost mecanizate, multe altele neputand fi realizate decat manual.

Din datele statistice referitoare la comert, prezentate in capitolul anterior, putem afirma ca in Romania activitatea de comert se bucura de o relativa stabilitate in ceea ce priveste populatia ocupata, numarul de intreprinderi de comert ce deservesc agentii economici, cifra de afaceri, indiferent de conjunctura economica, fluctuatiile critice, etc.

Actualmente putem asista si la accentuarea gradului de concentrare a activitatii de comert, aspect ce se manifesta prin cresterea numarului firmelor comerciale mari paralel cu mentinerea la cote ridicate a numarului de unitati comerciale mici. Nu putem neglija tendinta de concentrare prin asociere voluntara a unor firme mici care urmaresc sa-si creasca forta de piata. Apar in urma asocierii cooperativele comerciale care unesc mai multi comercianti en detail sau lanturile voluntare ca reunesc atat en grosisti cat si detailisti, etc. Comertul zilelor noastre aduce in prim plan cea mai utilizata forma de asociere si anume fransiza care presupune folosirea acelorasi forme de vanzare materiale si retele de catre mai multe firme, sub o marca unica.

Transportul si telecomunicatiile reprezinta o alta categorie de servicii

Rolul strategic al acestor activitati este dat si de faptul ca sunt organizate ca intreprinderi sau regii publice sau private, cu investitii extrem de mari in ciuda faptului ca in anumite cazuri societatea si piata nu le asigura dezvoltarea corespunzatoare.

Asa cum se stie, numarul firmele private in acest domeniu cunoaste un trend crescator in ultima perioada. Tinand insa cont de costurile mari pe care le implica crearea unei astfel de firma, putem sesiza faptul ca in domeniul feroviar, aerian si naval domina intreprinderile mari date fiind costurile extrem de ridicate de intrare pe piata, iar in domeniul rutier pot functiona si intreprinderi mai mici.

In ce privesc serviciile de telecomunicatii, putem remarca ca in ultimii ani s-au produs unele transformarii considerate foarte des revolutionare, si acestea se refera la aparitia telefoniei mobile precum si posibilitatea convergentei dintre aceasta si telefonia fixa si Internet dar si intre telefonie, media si industria spectacolului. Unele estimari, apreciaza ca in anul 2005 pe plan mondial vor exista tot atatea telefoane mobile cat si cele fixe (cate un miliard fiecare), iar in unele tari dezvoltate din punct de vedere economic exista deja un numar mai mare de telefoane mobile decat cele fixe.

In Romania, putem vorbii de o completare intre cele doua tipuri de telefonie si mai putin de concurenta. Cererea pentru servicii de telefonie este crescatoare, fapt explicabil prin sporirea considerabila a numarului de agenti economici care practica o activitate modernizata.

Alaturi de serviciile clasice pentru unitatile economice au aparut si o multitudine de servicii moderne intensive in cunoastere. Amintim aici serviciile de consultanta, analiza si asistenta de specialitate, in diferite domenii, servicii de intermediere, servicii prestate de specialisti in domeniul tehnic, economic, informatic, juridic, etc., organizate sub forma cabinetelor care lucreaza pe baza de contract sau comanda.[10]

Serviciile de intermediere financiara au evoluat intr-un ritm lent dat fiind impactul direct asupra situatiei economico-financiara a intreprinderilor industriale, in special a celor mici si mijlocii.[11]

Recunoscute ca cele mai importante servicii de intermediere financiara, leasingul si factoringul sunt utilizate foarte des de tot mai multe unitati economice.

Leasingul este o metoda de finantare pe termen mediu si lung, iar in ultimii ani se prezinta ca un factor de promovare a vanzarilor in general si in special al exporturilor de echipamente si utilaje.

Leasingul presupune "un pachet de servicii pe care le ofera societatea de leasing partenerilor lor producatorilor de marfuri sau furnizorilor de servicii"[12].

Cu alte cuvinte o societate de leasing presteaza un serviciu de finantare in vederea contractarii unor echipamente intr-o structura ceruta de solicitant. De asemenea, pe baza de contract de locatie se realizeaza si asigurarea echipamentelor precum si punerea la dispozitia beneficiarului. La finalul perioadei de finantare in acest regim, exista posibilitatea de transfer a proprietatii bunurilor contractate.

Exista mai mute tipuri de leasing pe care in functie de continutul ratei de leasing raportata la valoarea de intrare si posibilitatile de optiune ale utilizatorului le putem grupa in doua mari categorii:

1.     leasingul financiar definit ca operatiunea de leasing care indeplineste simultan mai multe conditii prevazute intr-o ordonanta de guvern[13], caz in care rata de leasing este cota-parte din valoarea de achizitie a bunului de catre finantator de la furnizor si a dobanzii de leasing;

2.     leasingul operational care nu respecta nici o regula din cele prezentate in cazul celui financiar, iar rata de leasing este reprezentata de cota de amortizare calculata in conformitate cu actele in vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante.

Alaturi de aceste forme majore de leasing, mai exista si unele forme speciale[14] care difera dupa modul de realizare si anume:

lease-back este o forma de leasing prin care proprietarul aflat in lipsa de disponibilitati banesti, vinde produsul sau unei societati de leasing si apoi il inchiriaza printr-un contract obisnuit;

time-sharing este raspunsul pentru costurile ridicate ale unor active (hoteluri, echipament electronic, mijloace de transport de mare performanta, etc.) si uzura morala foarte rapida a acestora. In acest sens se poate utiliza sistemul de inchiriere pe timpi partiali in acelasi timp de catre mai multi agenti economici;

renting-ul presupune inchirierea pe termen scurt (o zi sau ore) in special a mijloacelor de transport sau a unor utilaje de constructie precum macaralele, escavatoarele, etc.

Factoringul este operatiunea desfasurata pe baza unui contract prin care o parte numita "aderent" transfera in proprietatea unei alte parti, numita "factor", o anumita categorie a creantelor sale.[15]

Serviciile de cercetare-dezvoltare sunt principalul suport al progresului economic si social. Aceste servicii cuprind mai multe componente[16] si anume: cercetarea fundamentala, cercetarea aplicativa, dezvoltarea experimentala. Specificitatea serviciilor de cercetare dezvoltare consta in aceea ca ofera elemente de noutate comparativ cu ce se cunoaste la momentul prestarii lor.

Fondurile alocate pentru prestarea serviciilor de cercetare dezvoltare difera de la o tara la alta in functie de gradul de dezvoltare, in cele cu economii dezvoltate detinand ponderi insemnate din PIB si anume 2-3%. Cea mai mare parte a acestor servicii sunt puse in seama statului.

2 Evolutii statistice prind serviciile pnetru intreprinderi

Inainte de anul 1990, trendul pe care se inscriau serviciile de piata prestate pentru unitatile economice era unul constant, usor crescator, in anii perioadei contemporane nu se mai poate spune acelasi lucru deoarece serviciile au capatat un rol mult mai mare decat cel preconizat. Acest fapt poate fi redat si de datele prezentate in continuare:

Servicii de piata prestate pentru agentii economic pe forme de proprietate

Tabelul nr. 1 - Miliarde lei preturi curente -

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, anul 2006, p.524

Referitor la forma de proprietate a serviciilor de piata prestate agentilor economici se poate observa din datele anterioare ca pe ansamblu tendinta este crescatoare, ajungand in ultimii ani la sume impresionante. Cele prestate de agenti cu o forma de proprietate majoritar de stat sunt de asemenea crescatoare insa intr-un ritm mult sub cel inregistrat de catre sistemul privat. Astfel cca 90% sunt realizate de catre serviciile de piata prestate de unitati particulare, restul de 9-10% fiind detinut de cele din sistemul de stat.

Datele anterioare nu cuprind serviciile de transporturi, depozitare si comunicatii, pentru care situatia este putin altfel, in sensul ca cele prestate de sistemul de stat sunt superioare celor private pana in anul 2001, dupa care situatia se inverseaza.

Din punct de vedere statistic, principalele categorii de servicii de piata prestate pentru agentii economici sunt: tranzactiile imobiliare, inchirierea de masini si echipamente fara operator, informatica si activitati conexe, activitati juridice, contabile si revizie contabila, arhitectura, inginerie si alte consultatii tehnice, publicitate, asanarea si indepartarea gunoaielor, salubritate si alte activitati similare. Celelalte activitati de servicii sunt grupate in "alte servicii". Situatia acestor servicii este redata in tabelul de mai jos:

Serviciile de piata prestate in principal pentru agentii economici, pe activitati si forme de proprietate

Tabelul nr.2. (procente

* date obtinute prin prelucrarea unor informatii din site-l www.insse.ro

Pentru eliminarea unei analize subiective, am transformat sumele absolute in procente deoarece erau prezentate in preturi curente fapt ce complica usor realitatea. Se poate observa o involutie clara a serviciilor prestate pentru populatie de catre unitati din proprietatea statului, care pe total reprezentau 8,2% in anul 2001 iar in 2006 doar 7,2%. Situatia este complet inversa in cazul serviciilor prestate in sistem privat care detin 91,8% din valoarea totala a serviciilor de piata prestate pentru intreprinderi in 2001 si cu un procent mai mult in 2006.

Daca incercam o impartire pe principalelor servicii pentru intreprinderi, putem deduce ca toate tipurile cunosc o evolutie pozitiva de la un an la altul cu exceptia serviciilor de asanare si indepartare a gunoaielor, salubritate si alte activitatii similare care de altfel detin cea mai insemnata pondere in proprietatea de stat (31,7% in 2001 si 42,5% in 2006) si a categoriei alte servicii. Ponderea cea mai mare in totalul serviciilor pentru intreprinderi o reprezinta tranzactiile imobiliare care in 2006 detineau 21,3% din total, urmat de serviciile de informatica si activitati conexe si arhitectura, inginerie si alte consultatii tehnice cu 13,8%. Nu la distanta foarte mare se afla si serviciilor de publicitate care pe langa faptul ca se caracterizeaza printr-o evolutie ascendenta, detine suprematia in sistemul privat cu aproape 100%, cele realizate de catre stat fiind intr-o proportie de neglijat (0,08% in 2006).

In datele prezentate in tabelul nr.4.2. nu sunt cuprinse informatii referitoare la serviciile de transporturi, depozitare si comunicatii, servicii care sunt extrem de des solicitate de catre orice unitate economica. Situatia acestor servicii este tot una favorabila, venind sa sprijine ideea ca serviciile pentru intreprinderi cunosc o dezvoltare fara precedent. Din categoria serviciilor de transport se detaseaza transporturile pe cale terestra cu peste 44% din totalul serviciilor de transport, urmata de transportul prin conducte cu mai mult de 5%, transporturile aeriene cu 3,3 % si apoi cele pe apa cu doar 2,1% in anul 2006. Cert este faptul ca aceste ponderi sunt net superioare perioadelor anterioare anului analizat. Mentinandu-ne in sfera serviciilor de transport, mai putem afirma ca transportul prin conducte ramane in continuare cu o forma de proprietate majoritara de stat in cea mai mare proportie, urmat in de aproape de transportul aerian date fiind investitiile extrem de mari necesitate de aceste domenii de activitate care nu sunt la indemana investitorilor particulari.

O alta activitate care se afla inca in patrimoniul statului in cea mai mare parte, este cea de posta si curierat, servicii care sunt solicitate de agentii economici din ce in ce mai mult de la un an la altul, in 2006 valoarea acestor servicii fiind de 5903,7 miliarde lei preturi curente fata de 4248,5 miliarde lei in 2001. Telecomunicatiile sunt mai bogate cu aproape 2000 miliarde lei preturi curente in anul 2006 fata de 2001.

Aceste date confirma importanta acestui tip de servicii care prin profesionalismul prin care sunt prestate, dat fiind procesul masiv de externalizare la care au fost supuse dupa 1989, sunt solicitate la cote maxime de catre agentii economici.