LISTA DE SUBIECTE PENTRU EXAMEN LA DISCIPLINA: DREPT PENAL 1 PARTEA
GENERALA
1. Care sunt principalele caracteristici ale dreptului penal roman?
A) dreptul penal roman este o ramura de drept distincta care face
parte din sistemul dreptului romanesc alaturi de alte ramuri de drept;
B) dreptul penal se bucura de autonomie deplina, in raport cu
celelalte ramuri de drept;
D) normele juridice penale se aplica in scopul ocrotirii statului de
drept, a ordinii de drept in Romania impotriva faptelor care prezinta
pericol pentru societate;
b) A+B+D;
2. In ce an a fost adoptat Codul penal in vigoare al Romaniei?
c) 1969;
3. Sub ce denumire mai este cunoscut in literatura juridica straina dreptul
penal ?
a) drept criminal
4. Care sunt functiile sau sarcinile pe care dreptul penal, ca instrument al
politicii generale, le indeplineste?
A) asigurarea mijloacelor de prevenire a criminalitatii, care se realizeaza, in
primul rand, prin incriminarea faptelor periculoase, iar in al doilea rand,
prin amenintarea cu sanctiunile prevazute de lege;
C) asigurarea dezvoltarii noilor valori si relatii sociale, prin protejarea
acestora de catre dreptul penal;
D) asigurarea unui cadru legal de realizare a functiei de aparare sociala, care
presupune incriminarea in legea penala a faptelor periculoase pentru valorile
sociale precum si a sanctiunilor pe care organele statului le pot lua in cazul
incalcarii lor.
c) A+C+D;
5. Care sunt cele mai cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta
dreptului penal?
B) Scoala pozitivista;
C) Scoala apararii sociale
D) Scoala clasica.
d) B+C+D.
6. Care sunt principiile de baza ale Scolii clasice?
B) legalitatea infractiunilor si pedepselor;
C) umanizarea pedepselor si a regimului de executare a pedepselor privative de
libertate;
D) raspunderea penala personala si subiectiva intemeiata pe savarsirea
infractiunii cu
vinovatia legal stabilita a infractorului.
d) B+C+D.
7. Care sunt principiile de baza ale Scolii pozitiviste?
A) imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan
pe actele sale si liber sa aleaga intre bine si rau;
C) cercetarea influentei factorilor ereditari si de mediu care au marcat
evolutia infractorului pentru a intelege comportamentul acestuia;
D) individualizarea pedepsei de catre justitie in functie de personalitatea
infractorului si de cauzele concrete care au determinat comiterea infractiunii.
c) A+C+D;
8. Care sunt principiile de baza care guverneaza Scoala apararii sociale?
A) protejarea societatii impotriva criminalitatii trebuie sa se realizeze prin
masuri extrapenale, destinate sa neutralizeze delincventul (prin eliminare sau
segregare ori prin aplicarea unor metode curative si educative);
B) resocializarea va fi o consecinta a umanizarii legislatiei penale,
fundamentata pe cunoasterea stiintifica a fenomenului infractional si a
personalitatii delincventului;
C) promoveaza o politica penala prioritar preventiva, care are drept obiect
resocializarea infractorului;
a) A+B+C;
9. Care sunt principiile de baza care guverneaza curentul tendintei neoclasice
actuale in stiinta dreptului penal?
A) comportamentul infractional trebuie primeze in fata justitiei si nu actul
incriminat;
B) renuntarea la masurile alternative inchisorii;
D) sporirea severitatii pedepselor si limitarea posibilitatilor de
individualizare juridica.
b) A+B+D;
10. Care sunt intemeietorii stiintei dreptului penal roman?
d) Ion Tanoviceanu si Vintila Dongoroz
11. Cand a aparut primul Cod penal roman?
c) 1865
12. Care sunt principiile care guverneaza Codul penal roman de la 1865?
A) responsabilitatea morala a infractorului;
C) legalitatea infractiunii si a pedepsei;
D) vinovatia, ca temei esential pentru pedeapsa.
c) A+C+D;
13. Codul penal roman de la 1937 mai era denumit:
c) Codul penal Carol al II-lea;
14. Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?
A) umanizarea pedepsei;
B) introducerea masurilor de siguranta si a masurilor educative pentru
delincventii minori,
alaturi de pedepse;
C) introducerea de pedepse mai aspre;
a) A+B+C;
15. Care sunt expresiile latine care guverneaza principiul legalitatii?
A) nullum crimen sine lege;
C) nullum poena sine lege;
D) nullum judicium sine lege.
c) A+C+D;
16. In ce consta principiul umanismului legii penale?
a) intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele
fundamentale ale omului;
17. In ce consta principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al
raspunderii penale?
b) reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei
infactiuni, nu se poate antrena raspunderea penala a unei persoane;
18. In ce consta principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal?
c) presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal inf unctie de
gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile
de indreptare a acestuia;
19. In ce consta principiul personalitatii raspunderii penale?
d) contine regula potrivit careia atat obligatia ce decurge dintr-o norma
penala de a avea o anumita conduita, cat si raspunderea ce decurge din
nesocotirea acelei obligatii, revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia,
savarsind fapta interzisa, si nu alteia sau unui grup de persoane.
20. Care sunt izvoarele dreptului penal?
B) legile speciale nepenale cu dispozitii penale;
C) tratatele si conventiile internationale ratificate;
D) legile penale complinitoare.
d) B+C+D.
21. Ce fel de lege este Constitutia Romaniei?
a) o lege fundamentala;
22. Care este structura normei penale generale?
infractiunea, raspunderea penala si sanctiunile de
drept penal
23. Ce se intelege prin interpretarea legii penale?
a) o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de
drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma;
24. Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale?
b) legiuitorul, in momentul in care adopta o lege si da
explicaŃii, in conŃinutul acesteia, cu privire la anumiŃi
termeni, expresii sau situaŃii juridice care impun o interpretare
unitara;
25. Cine realizeaza interpretarea neoficiala sau doctrinala a legii penale?
d) oamenii de stiinŃa.
26. Cum poate fi interpretarea oficiala autentica a legii?
b) contextuala si posterioara;
27. Cum poate fi interpretarea legii penale dupa metodele folosite?
A) interpretare literala sau gramaticala;
B) interpretare raŃionala sau logica;
C) interpretare istorica;
a) A+B+C;
28. Care sunt rationamentele care se utilizeaza in cazul interpretarii
rationale sau logice a legii penale?
a) o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de
drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma;
29. Ce intelegeti prin zona contigua a Romaniei?
c) fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde de-a
lungul marii pana la distanŃa de 24 mile marine,
masurata de la liniile de baza;
30. In ce situatii, potrivit principiului teritorialitatii, o infractiune este
considerata a fi savarsita pe teritoriul Romaniei si, ca atare, este aplicata
legea penala romana?
A) cand o infracŃiune este savarsita in totalitate pe teritoriul
Ńarii noastre;
B) cand o infracŃiune este savarsita in intregime pe o nava
romana aflata in afara apelor maritime interioare si a marii
teritoriale ori pe o aeronava romana aflata in afara
spaŃiului aerian al Romaniei;
D) cand pe teritoriul Romaniei sau pe o nava sau aeronava romana
aflata in strainatate s-a efectuat numai un act de executare sau
s-a produs rezultatul infracŃiunii.
b) A+B+D;
31. Care sunt principiile aplicarii legii penale in spatiu?
A) principiul personalitaŃii legii penale;
C) principiul realitaŃii legii penale;
D) principiul universalitaŃii legii penale.
c) A+C+D;
32. Ce presupune principiul activitatii legii penale?
se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii legii in vigoare
33. Care este momentul intrarii in vigoare a unei legi penale?
c) la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial;
34. Care este momentul initial al unei legi penale?
a) momentul iniŃiativei legislative
35. Ce se intelege prin retroactivitatea legii penale?
d) aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor ei asupra unor fapte
comise inainte de intrarea in vigoare a legii respective
36. Care sunt situatiile prevazute de doctrina in care legea penala
retroactiveaza?
A) poate fi retroactiva legea penala de dezincriminare care prevede
ca o anumita fapta sau anumite fapte nu mai constituie
infracŃiuni;
B) poate fi retroactiva legea interpretatica cu precizarea ca o
atare lege realizeaza corp comun cu legea interpretata;
D) pot fi retroactive legile care prevad masuri de
siguranŃa si educative;
b) A+B+D;
37. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul
urmaririi penale?
b) se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala sau se va clasa cauza;
38. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa
condamnarea definitiva?
c) se rejudeca respectiva cauza, iar pedeapsa este redusa la minimul special;
39. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul
judecatii?
40. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa executarea
pedepsei principale si complementare?
c) inceteaza toate consecintele ce decurg din condamare, in aceasta
situaŃie aparand overitabila reabilitare;
41. In cazul caror legi se aplica principiul ultraactivitatii legii penale,
consacrat de art. 16 C.penal?
c) legile penale temporare;
42. Care sunt criteriile dupa care se poate determina legea penala mai
favorabila?
A) dupa conditiile de tragere le raspundere penala;
B) dupa gravitatea faptei;
C) dupa conditiile de incriminare si de pedepsire;
a) A+B+C;
43. Ce conditii se cer intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii
legii penale?
A) faptuitorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie dar cu
domiciliul in
Romania;
C) fapta sa fie comisa in totalitate in afara teritoriului tarii;
D) fapta sa constituie infractiune in baza prevederilor legii romane.
c) A+C+D;
44. Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea
principiului realitatii legii penale?
A) infractiunea sa fie savarsita pe teritoriul tarii noastre si sa fie
indreptata impotriva securitatii nationale a statului roman, impotriva unui
cetatean roman sau a unei persoane juridice romane;
B) infractiunea sa fie savarsita in afara teritoriului Ńarii noastre
si sa fie indreptata impotriva statului roman, impotriva vieŃii,
integritaŃii corporale sau sanataŃii unui
cetatean roman;
D) infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie, domiciliata
in strainatate.
b) A+B+D;
45. Ce conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea principiului
universalitatii legii penale?
A) fapta sa fie prevazuta ca infracŃiune si de legea
penala a Ńarii unde a fost savarsita;
B) fapta sa fie savarsita in afara teritoriului Ńarii
de un cetaŃean strain sau de o persoana fara
cetaŃenie care nu domiciliaza pe teritoriul Ńarii;
D) faptuitorul sa se afle in Romania.
b) A+B+D;
46. Ce fel de act este extradarea?
B) bilateral;
C) politic;
D) juridic.
d) B+C+D.
47. Cum poate fi extradarea in functie de pozitia pe care o are statul in
realizarea acesteia?
a) extradarea temporara si extradare permanenta
48. Care sunt trasaturile raportului juridic penal?
A) raporturile juridice penale reprezinta singura modalitate prin care se
realizeaza normele cu caracter penal;
D) raporturile juridice penale nu pot forma obiectul unor tranzactii deoarece
se nasc independent de vointa destinatarilor legii penale;
E) nasterea, modificarea si stingerea raporturilor juridice penale sunt impuse
de lege.
c) A+C+D;
49. Care sunt subiectii raportului juridic penal?
c) statul, persoanele fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale;
50. Intre ce parti se naste raportul juridic penal adiacent?
b) intre persoana vatamata si infractor;
51. Care drepturi si obligatii intra in continutul raportului juridic penal?
A) dreptul statului de a pretinde o anumita conduita din partea destinatarilor
legii penale, in scopul de a apara valorile esentiale ale societatii;
B) obligatia destinatarului normei penale de a-si conforma conduita cu
exigentele cerute de norma penala;
D) dreptul statului de a-l trage la raspundere pe faptuitor si de a-l supune executarii
sanctiunii corespunzatoare.
b) A+B+D;
52. Cand se naste raportul juridic penal de conformare?
a) din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal;
53. Cand se naste raportul juridic penal de conflict ?
d) prin si numai prin savarsirea infractiunii.
54. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de
conflict?
A) prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti penale
definitive: decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei,
graŃierea, amnistia, etc.;
C) prin cauze intervenite anterior pronunŃarii unei hotarari
definitive: decesul faptuitorului, prescriptia raspunderii penale,
constatarea lipsei plangerii prealabile, retragerea plangerii prealabile,
impacarea parŃilor, dezincriminarea, intervenirea unei cause de
nepedepsire;
D) prin executarea pedepsei, care este principala modalitate de stingere a
raportului juridic penal de conflict.
c) A+C+D;
55. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de
conformare?
B) prin savarsirea faptei interzise, care da nastere raportului juridic de
conflict;
C) prin iesirea din vigoare a normei penale;
D) prin pierderea calitatii cerute de lege de catre destinatarul normei penale.
d) B+C+D.
56. Care sunt cele doua tipuri de raporturi juridice penale?
a) raporturi juridice penale de conformare si raporturi juridice penale de
conflict;
57. Ce alcatuiesc totalitatea raporturilor juridice penale?
b) ordinea de drept penal efectiva;
58. Cui revine constatarea raportului juridic penal?
c) instanŃelor de judecata;
59. Ce pozitie are statul in cadrul raportului juridic penal ?
a) subiect dominant;
60. Care este intelesul juridic al notiunii de "fapte"?
B) un act, o acŃiune sau inacŃiune care, prin natura lor sau prin
urmarile produse, este
susceptibila de a fi perceputa simŃurile omului;
C) acea modificare pe care actul, acŃiunea sau inacŃiunea au produs-o
sau puteau s-o produca,
in lumea exterioara;
D) acel rezultat al unei acŃiuni sau inacŃiuni a omului sau de o
energie pusa in miscare de el.
d) B+C+D.
61. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este
apreciat de legiuitor?
A) valoarea sociala careia i se aduce atingere;
C) dinamica faptelor oferite de statistica penala;
D) imprejurarile in care se savarseste fapta.
c) A+C+D;
62. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este
apreciat de legiuitor?
A) valoarea sociala careia i se aduce atingere;
C) dinamica faptelor oferite de statistica penala;
D) imprejurarile in care se savarseste fapta.
c) A+C+D;
63. Care sunt cele doua forme sub care este cunoscut in stiinta dreptului penal
si in practica legislativa pericolul social ca trasatura esentiala a
infractiunii?
d) pericol social generic sau abstract si pericol social concret.
64. Cine face evaluarea pericolului social generic sau abstract?
a) legiuitor, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata in legea
penala ca infractiune;
65. Cine face evaluarea pericolului social concret?
b) instanta judecatoreasca, cu prilejul judecarii faptei;
66. Care sunt conditiile esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta
faptei care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni?
A) fapta savarsita sa aduca o atingere minima a valorilor sociale aparate de
legea penala,
adica sa nu se afecteze substantial existenta, fiinta si functionalitatea
valorilor sociale ocrotite prin incriminarea faptei;
B) fapta sa nu prezinte pericolul social al unei infractiuni prin continutul ei
concret, adica sa nu prezinte gravitate prin trasaturile sale obiective si
subiective;
D) fapta sa fie lipsita de importanta, in mod vadit, adica acest lucru sa
rezulte concret din analiza tuturor circumstantelor obiective si subiective,
reale si personale, concomitente sau subsecvente comiterii faptei.
b) A+B+D;
67. Care sunt criteriile de care trebuie sa tina seama organele judiciare
atunci cand se pronunta cu privire la evaluarea pericolului social concret al
faptei?
B) modul si mijloacele de savarsire a faptei;
C) scopul urmarit de faptuitor;
D) imprejurarile in care a fost comisa fapta.
d) B+C+D.
68. Care sunt cei doi factori ai vinovatiei, ca trasatura esentiala a
infractiunii?
b) constiinta si vointa;
69. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a
infractiunii?
d) intentia directa si intentia indirecta.
70. Care sunt cele doua forme ale intentiei, ca forma a vinovatiei?
A) intentia determinata si intentia nedeterminata;
B) intentia generica si intentia speciala;
D) intentia spontana si intentia supravenita.
b) A+B+D;
71. Ce este intentia supravenita?
c) intentia prin care infractorul are reprezentarea unui rezultat periculos, pe
care il urmareste sau il accepta si actioneaza pentru producerea acestuia;
72. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in
doctrina si in legislatia penala, culpa?
a) culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta
73. Ce cuprinde praeterintentia?
b) intentia si culpa, reunite;
74. Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii?
A) obiectul juridic generic sau de grup;
C) obiectul juridic specific;
D) obiectul material sau obiectul direct.
c) A+C+D;
75. La ce serveste obiectul juridic specific?
d) determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de
infractiuni
76. Din ce este constituit obiectul juridic complex al infractiunii ?
a) obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar sau adiacent;
77. Care sunt, potrivit doctrinei penale, cele doua categorii de subiecti ai
infractiunii?
b) subiect juridic activ si subiect juridic pasiv;
78. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru
a putea deveni subiect activ al infractiunii?
A) sa aiba implinita varsta de 14 ani;
B) sa fie responsabila din punct de vedere juridic;
D) sa manifeste libertate de vointa si actiune.
b) A+B+D;
79. Care sunt persoanele juridice care nu raspund penal?
B) statul;
C) autoritatile publice;
D) institutiile publice.
d) B+C+D.
80. Care sunt termenii sau conditiile preexistente infractiunii?
a) obiectul si subiecŃii infracŃiunii;
81. Care sunt subiectii infractiunii?
c) subiectul activ si subiectul pasiv;
82. Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii?
c) pericolul social al faptei, vinovaŃia si prevederea faptei in
legea penala;
83. Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se
aplica infractorilor?
c) numai in legi penale;
84. Ce conditii trebuie sa indeplineasca fapta care prezinta pericol social,
pentru a constitui infractiune?
b) sa fie o acŃiune sau inacŃiune prin care se aduce atingere
uneia din valorile menŃionate in art. 1 Cp. si pentru sancŃionarea
carora este necesara aplicarea unei pedepse;
85. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei
infractiuni savarsite:
a) instanŃa de judecata atunci cand soluŃioneaza cauza
penala;
86. Ce fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni?
c) fapta savarsita prin care se produce o atingere minima
valorii sociale impotriva careia a fost indreptata, este lipsita
in mod vadit de importanŃa iar prin conŃinutul ei concret
este lipsita de pericol social;
87. Ce factori cuprinde vinovatia?
b) constiinta si vointa;
88. Cand exista vinovatie?
A) intentia;
B) culpa;
D) intentia depasita.
89. Cand exista intentie directa, ca forma a vinovatiei?
b) faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste
producerea lui, prin savarsirea acelei fapte;
90. Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei?
a) faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind
fara temei ca el nu se va produce;
91. Cand exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei?
c) faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste
producerea lui si socoteste fara temei, ca acest rezultat nu se
va produce;
92. Cand exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?
a) faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea
sa-1 prevada;
93. Cand exista praeterintentia ca forma a vinovatiei?
c) in situaŃia in care faptuitorul doreste si urmareste ori
accepta producerea unor urmari periculoase, insa in realitate se
produc, din culpa, urmari mai grave (pe care fie ca le-a
prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori
nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le prevada);
94. Ce constitutie obiect juridic al unei infractiuni?
b) relaŃiile sociale vatamate sau periclitate prin
savarsirea faptei;
95. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica
pentru a fi subiect activ al unei infractiuni?
c) sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie
responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si
neconstransa asupra savarsirii infracŃiunii;
96. Cand este persoana juridica subiect activ al infractiunii?
a) infracŃiunea a fost savarsita in realizarea obiectului ei de
activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice si cu forma de vinovaŃie
prevazuta de legea penala;
97. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni?
a) statul;
98. Din ce este format continutul legal sau abstract al infractiunii?
99. Ce cuprinde continutul constitutiv al oricarei infractiuni?
d) latura obiectiva si latura subiectiva a infracŃiunii;
100 . Sub ce forma se poate manifesta elementul material al laturii obiective?
b) sub forma unei actiuni sau inactiuni;
101. In ce consta actiunea?
A) intr-o interventie activa a infractorului;
B) intr-o activitate periculoasa;
D) intr-o activitate interzisa de legea penala.
b) A+B+D;
102. In ce consta inactiunea sau abstentiunea?
d) intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa
faca.
103.Ce fel de infractiuni sunt acelea care au in continutul lor referiri la
rezultatul produs?
a) infractiuni materiala sau de rezultat;
104. Care sunt elementele raportului de cauzalitate?
c) cauza si efectul;
105. Din ce este formata cauza, ca element al raportului de cauzalitate?
d) actiunea sau inactiunea constienta a persoanei.
106. In ce se concretizeaza efectul, ca element al raportului de cauzalitate?
a) urmarile ce s-au produs prin activitatea infractionala desfasurata;
107. In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul
de cauzalitate. Ce teorie a fost formulata in cadrul celui de-al doilea curent,
cunoscut sub denumirea de teza pluralista?
A) teoria cauzei preponderente;
C) teoria cauzei proxime;
D) teoria cauzei eficiente.
c) A+C+D;
108. Care este elementul esential al laturii subiective?
a) vinovatia;
109. Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni?
c) totalitatea conditiilor prevazute in norma de incriminare cu privire la
actul de conduita prohibit, pe care le indeplineste faptuitorul ori devin
relevante prin savarsirea actiunii sau inactiunii de catre acesta;
110. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni?
d) totalitatea conditiilor prevazute in norma de incriminare cu privire la
actul de conduita prohibit, pe care le indeplineste faptuitorul ori devin
relevante prin savarsirea actiunii sau inactiunii de catre acesta.
111. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat?
b) pe langa condiŃiile necesare pentru existenŃa ei in
configuraŃia tipica, cuprinde si alte circumstanŃe de agravare;
112. Ce cuprinde latura obiectiva a unei infractiuni?
b) elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate;
113. Ce se intelege prin "verbum regens'?
c) elementul material al laturii obiective a infracŃiunii;
114. Cum se materializeaza urmarea imediata care se produce prin savarsirea
unei infractiuni?
a) fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol;
115. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de
cauzalitate in dreptul penal?
c) infracŃiunile de rezultat;
116. Ce desemneaza mobilul unei infractiuni?
a) desemneaza acel sentiment (dorinŃa, tendinŃa,
pasiune) care conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii
savarsirii unei infracŃiuni si care il determina sa o
comita;
117. Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni?
b) desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea faptei;
118. Care sunt cele doua perioade in care se desfasoara activitatea
infractionala?
d) perioada interna si perioada externa.
119. Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate?
A) actele pregatitoare (preparatorii);
B) tentativa;
D) fapta consumata.
b) A+B+D;
120. Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele
premergatoare in cazul savarsirii unei infractiuni?
A) luarea hotararii de a savarsi o infractiune;
B) procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei;
D) culegerea de informatii, date despre victima, sau despre locul sau timpul
savarsirii infractiunii.
b) A+B+D;
121. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile
desfasurate pentru a putea fi considerate acte premergatoare?
A) sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze
conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii;
B) actele premergatoare sa fie intentionate;
C) activitatea de pregatire sa nu cuprinda acte ce intra in continutul
elementului material al laturii obiective;
a) A+B+C;
122. Cum pot fi actele pregatitoare?
b) materiale si morale;
123. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?
A) infractiunile continue;
C) infractiunile de obicei;
D) infractiunile formale.
c) A+C+D;
124. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru
a se diferentia de actele premergatoare si de infractiunea consumata?
A) existenta unei hotarari sau rezolutii de a savarsi o infractiune;
B) punerea in executare a hotararii infractionale;
D) intreruperea executarii sau neproducerea rezultatului.
b) A+B+D;
125. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita
specificului elementului material?
A) infractiunile continue;
C) infractiunile de obicei;
D) infractiunile formale.
c) A+C+D;
126. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita
elementului subiectiv?
127. Care sunt principalele forme ale tentativei?
A) tentativa intrerupta (neterminata) sau imperfecta;
B) tentativa perfecta (terminata) sau fara efecte;
D) tentativa improprie.
b) A+B+D;
128. Care sunt conditiile desistarii?
B) renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze pe vointa libera a
faptuitorului deci, din
proprie initiativa;
C) renuntarea la savarsirea infractiunii sa se faca in timp util;
D) renuntarea la comiterea infractiunii sa fie definitiva.
d) B+C+D.
129. Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul
comiterii unei infractiuni?
A) impiedicarea producerii rezultatului sa fie voluntara, sa fie expresia
vointei libere a
faptuitorului;
B) impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc inainte de producerea
urmarilor
periculoase;
C) impiedicare producerii rezultatului sa aiba loc inainte de descoperirea
faptei;
D) impiedicare producerii rezultatului sa se faca de orice persoana care
doreste sa-l ajute pe
faptuitor.
a) A+B+C;
130. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal?
c) numai atunci cand Codul penal prevede expres acest lucru;
131. Ce faze cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni
intentionate?
b) faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza
urmarilor;
132. Care este teza adoptata de Codul penal roman in legatura cu regimul
actelor preparatorii?
b) teza neincriminarii actelor preparatorii;
133. La ce infractiuni nu este posibila tentativa?
a) la infracŃiunile savarsite cu praeterintenŃie;
b) la infracŃiunile omisive;
c) la infracŃiunile savarsite din culpa;
c) la infracŃiunile de executare prompta;
b) in cazul infracŃiunii de obicei;
134. Cand se realizeaza tentativa perfecta?
a) atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al
laturii obiective a infracŃiunii si cu toate acestea rezultatul
urmarit nu se produce;
135. Cand se realizeaza tentativa imperfecta?
b) atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al
laturii obiective a infracŃiunii, insa pe parcursul
desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa
pana la capat;
136. Cand se realizeaza tentativa improprie?
b) atunci cand mijlocul folosit pentru savarsirea infracŃiunii, prin
natura lui, nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul
urmarit de faptuitor;
137. Cand se realizeaza tentativa relativ improprie?
a) atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru
savarsirea infracŃiunii este apt sa produca rezultatul, dar
in cazul concret, in raport de condiŃiile existente, s-a dovedit a fi
insuficient sau defectuos, ori in situaŃia cand obiectul material al
infracŃiunii lipsea in mod accidental din locul unde acesta stia ca
se afla;
138. Cand se realizeaza tentativa absolut improprie?
b) atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt in nici o
imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor;
139. La ce infractiuni nu poate exista tentativa?
a) la infracŃiunile savarsite cu praeterintenŃie;
b) la infracŃiunile omisive;
c) la infracŃiunile savarsite din culpa;
c) la infracŃiunile de executare prompta;
b) in cazul infracŃiunii de obicei;
140. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?
a) la infracŃiunile savarsite cu praeterintenŃie;
b) la infracŃiunile omisive;
c) la infracŃiunile savarsite din culpa;
c) la infracŃiunile de executare prompta;
b) in cazul infracŃiunii de obicei;
141. Cum se pedepseste tentativa?
b) cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si
jumatatea maximului prevazut de legepentru infracŃiunea
consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul
general al pedepsei;
142. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?
c) infracŃiunile continue;
b) infracŃiunile continuate;
143. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?
c) infracŃiunile continue;
b) infracŃiunile continuate;
144. Cand nu se pedepseste tentativa?
c) atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a
impiedicat producerea rezultatului mai inainte de descoperirea faptei;
145. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal,
c) numai atunci cand Codul penal prevede expres acest lucru;
146. Cand nu este posibila tentativa?
a) la infracŃiunile savarsite cu praeterintenŃie;
b) la infracŃiunile omisive;
c) la infracŃiunile savarsite din culpa;
c) la infracŃiunile de executare prompta;
b) in cazul infracŃiunii de obicei;
147. Care sunt cele trei tipuri de infractiuni din cadrul unitatii
naturale de infractiune in raport de natura actiunii sau
inactiunii care constituie elementul material al infractiunii?
A) infracŃiunea simpla;
B) infracŃiunea continua;
C) infracŃiunea deviata;
a) A+B+C;
148. Care sunt cele patru tipuri de infractiuni dn cadrul unitatii
legale de infractiune?
A) infractiunea continuata;
B) infractiunea complexa;
D) infractiunea de obicei.
b) A+B+D;
149. In ce moduri poate fi savarsita infractiunea deviata?
b) aberatio ictus si error in persona (greseala faptuitorului sau eroarea
faptuitorului);
150. Care sunt cele doua categorii de unitate de infractiune?
c) unitate naturala si unitate legala de infracŃiune
151. Cu ce forma de vinovatie pot fi savarsite infractiunile continuate:
c) toate infractiunile savarsite;
152. Care este data savarsirii infractiunii continuate?
b) data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni;
153. Ce este infractiunea complexa?
d) infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element
circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea
insasi, o fapta prevazuta de legea penala.
154. Ce este infractiunea continuata ?
a) infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp,
dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care
prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni;
155. Cand se consuma infractiunea de obicei?
b) in momentul ultimei repetari a faptei incriminate;
156. Care sunt conditiile necesare pentru existenta infractiunii continuate?
A) existenŃa unei pluralitaŃi de acŃiuni sau inacŃiuni
savarsite la diferite intervale de timp;
B) acŃiunile sau inacŃiunile sa fie savarsite de aceeasi
persoana;
C) acŃiunile sau inacŃiunile sa fie savarsite in realizarea
aceleiasi rezoluŃii infracŃionale;
a) A+B+C;
157. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune?
c) infracŃiunea simpla, infracŃiunea continua si
infracŃiunea deviata;
158. Ce fel de infractiune este infractiunea de lipsire de libertate in mod
ilegal?
a) o infracŃiune continua;
159. Care este data savarsirii unei infractiuni continue?
c) momentul in care s-a produs rezultatul;
160. Cand se epuizeaza o infractiune continua?
b) in momentul incetarii acŃiunii/inacŃiunii infracŃionale;
161. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in
cazul savarsirii unei infractiuni continue?
b) momentul epuizarii activitaŃii infracŃionale;
162. Care sunt formele unitatii legale de infractiune?
c) infracŃiunea complexa, infracŃiunea continuata,
infracŃiunea progresiva si infracŃiunea de obicei;
163. Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata?
c) atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp,
dar in realizarea aceleiasi rezoluŃii acŃiuni sau inacŃiuni care
prezinta fiecare in parte conŃinutul aceleiasi infracŃiuni;
164. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata?
c) aceea a comiterii ultimei acŃiuni sau inacŃiuni din
componenŃa infracŃiunii continuate;
165. In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaza termenul
de prescriptie a raspunderii penale?
a) data comiterii ultimei acŃiuni sau inacŃiuni;
166. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in
cazul savarsirii unei infractiuni continuate?
a) momentul consumarii infracŃiunii;
167. Care este momentul consumarii infractiunii progresive?
a) momentul epuizarii rezultatului;
168. Care este momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de
recidiva in cazul savarsirii unei infractiuni continuate?
a) momentul consumarii infracŃiunii;
169. Cand se considera ca o infractiune este infractiune complexa?
b) cand in conŃinutul sau intra ca element constitutiv sau ca
circumstanŃa agravanta o acŃiune sau inacŃiune care
constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea
penala;
170. Care este obiectul juridic al infractiunii complexe?
a) obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar sau adiacent;
171. Carei infractiuni ii este data denumirea de infractiune progresiva?
a) acelei infracŃiuni a carei latura obiectiva dupa ce
a atins momentul consumarii, corespunzator unei anumite
infracŃiuni, se amplifica fara intervenŃia
faptuitorului, fie prin agravarea urmarii produse, fie prin
producerea de noi urmari vatamatoare corespunzatoare
unei infracŃiuni mai grave;
172. Ce fel de infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art.
330 alin.2 Cp?
c) o infracŃiune de obicei;
173. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni?
c) atunci cand doua sau mai multe infracŃiuni au fost savarsite
printr-o unica manifestare sau prin acŃiuni sau inacŃiuni
distincte, inainte ca autorul acestora sa fi fost condamnat definitiv
pentru vreuna dintre ele;
174. Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de
infractiuni?
A) sistemul cumulului aritmetic;
B) sistemul absorbtiei;
D) sistemul cumulului juridic.
b) A+B+D;
175. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat
si admis de Codul penal roman?
d) sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor.
176. Care sunt formele sau modalitatile recidivei?
A) recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare;
C) recidiva generala si recidiva speciala;
D) recidiva mare si recidiva mica.
c) A+C+D;
177. Sub ce forme sau modalitati apare recidiva?
A) recidiva temporara si recidiva perpetua;
B) recidiva relativa si recidiva absoluta;
D) recidiva teritoriala si recidiva internationala.
b) A+B+D;
178. Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni?
A) sa existe o condamnare definitiva a infractorului pentru o
infracŃiune savarsita anterior;
B) infractorul sa comita din nou o infracŃiune, inainte de
inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii sau in stare de
evadare;
C) sa nu fie indeplinite condiŃiile cerute de lege pentru
existenŃa starii de recidiva;
a) A+B+C;
179. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni?
A) pluralitatea naturala (necesara);
B) pluralitatea constituita (legala);
C) pluralitatea ocazionala (participatia penala);
a) A+B+C;
180. Cand exista concurs de infractiuni?
c) atunci cand doua sau mai multe infracŃiuni au fost savarsite
printr-o unica manifestare sau prin acŃiuni sau inacŃiuni
distincte, inainte ca autorul acestora sa fi fost condamnat definitiv
pentru vreuna dintre ele;
181. Cand exista concurs real de infractiuni?
c) atunci cand mai multe infracŃiuni au fost savarsite de aceeasi
persoana inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din
ele;
182. Cand exista concurs ideal de infractiuni:
b) atunci cand o acŃiune sau inacŃiune savarsita de aceeasi
persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si
urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele constitutive a mai
multor infracŃiuni;
183. Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni
atunci cand instanta a stabilit numai pedepse cu inchisoare?
b) se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la
maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate
adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare;
184. Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci
cand instanta a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda?
a) se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda in
totul sau in parte;
185. Cand trebuie savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al
recidivei postcondamnatorie pentru a exista recidiva?
c) atat inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul
executarii acesteia cat si in stare de evadare;
186. Cand exista recidiva postcondamnatorie?
a) atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de
condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat
savarseste din nou o infracŃiune cu intenŃie, inainte de
inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in
stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua
infracŃiune este inchisoarea mai mare de un an;
187. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de cel de-al doilea termen al
recidivei postcondamnatorii?
c) cand este savarsita inainte de inceperea executarii pedepsei,
in timpul executarii acesteia
in stare de evadare;
188. Cand exista recidiva postexecutorie?
a) cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni,
cel condamnat savarseste din nou o infracŃiune cu intenŃie
pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an;
189. Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de
al doilea termen sa-1 reprezinte o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare
de un an, rezultata din:
b) savarsirea numai cu intenŃie a unei infracŃiuni;
190. Din ce este compus primul termen in cazul micii recidive
postcondamnatorie?
c) din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa inchisorii de
pana la sase luni, pentru savarsirea unor infracŃiuni
intenŃionate,
191. Ce este infractorul ?
a) persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
192. Care sunt formele pluralitatii de infractori?
A) pluralitatea naturala (necesara);
B) pluralitatea constituita (legala);
C) pluralitatea ocazionala (participatia penala);
a) A+B+C;
193. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii
constituite sau legale?
B) existenta unor conditii de timp si de loc cu privire la savarsirea
infractiunii;
C)existenta unui anumit plan infractional in care sa intre savarsirea unora sau
mai multor infractiuni;
D) existenta unei organizari proprii, a unei structuri ierarhice si a unei
conceptii unice de conducere care sa asigure coeziunea si stabilitatea
grupului.
d) B+C+D.
194. Care sunt felurile participatiei penale?
A) participatia proprie si participatia improprie;
B) participatia omogena si participatia eterogena;
D) participatia spontana si participatia preordinata.
b) A+B+D;
195. Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale?
B) sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
C) fapta sa fi fost savarsita in cooperare de catre doua sau mai
multe persoane;
D) existenta unei vointe comune de a savarsi, in cooperare, aceeasi fapta
prevazuta de legea penala.
d) B+C+D.
196. Care sunt formele participatiei penale propriu-zise sau perfecte?
A) autoratul sau coautoratul;
B) instigarea;
C) complicitatea;
a) A+B+C;
197. Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat?
A) infractiunile omisive;
B) infractiunile cu autor unic;
D) infractiunile ce presupun un subiect calificat.
b) A+B+D;
198. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca
forma a participatiei penale?
A) sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii (instigatorul si
instgatul);
C) activitatea instigatorului sa duca la determinarea instigatului sa
savarseasca infractiunea;
D) instigatorul sa actioneze numai cu intentie depasita sau din culpa.
c) A+C+D;
199. Care sunt principalele forme ale complicitatii?
A) complicitatea materiala si complicitatea morala;
B) complicitatea anterioara si complicitatea concomitenta;
D) complicitatea proprie si complicitatea improprie.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
200. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii
unei infractiuni de catre participanti, astfel incat aceasta sa poata constitui
cauza de nepedepsire?
A) sa se fi inceput execuŃia faptei de catre autor;
C) in cursul executarii, participantul sa fi intervenit, in mod
eficient si sa fi impiedicat continuarea infracŃiunii;
D) intervenŃia participantului care determina neconsumarea
infracŃiunii sa fie anterioara descoperirii faptei.
c) A+C+D;
201. Care sunt cele doua modalitati de realizare a participatiei improprii
reglemetate de Codul penal roman?
A) modalitatea intenŃie si culpa, adica participarea cu
intenŃie la o fapta savarsita de autor din culpa;
B) modalitatea intenŃie si lipsa de vinovaŃie, adica
participarea cu intenŃie la o fapta savarsita de autor
fara vinovaŃie;
C) modalitatea intenŃie si intenŃie directa, adica
participarea cu intenŃie directa la o fapta savarsita
de autor cu intenŃie;
D) modalitatea culpa si intenŃie si modalitatea lipsa de
vinovaŃie si intenŃie, adica participarea din culpa la
o fapta savarsita de autor cu intenŃie, respectiv
participarea fara vinovaŃie la o fapta savarsita
de autor cu intenŃie
b) A+B+D;
202. Cui ii este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea
faptei prevazuta de legea penala?
b) coautorilor;
203. Ce constituie fapta persoanei care promite inainte de savarsirea
infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savarsirea
ei, nu-si mai tine promisiunea?
a) complicitate;
204. Ce constituie fapta persoanei care inainte de savarsirea infractiunii
promite faptuitorului ca il va favoriza?
c) complicitate;
205. Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei
prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu aceeasi forma de
vinovatie?
c) participaŃiei proprii (propriu-zise);
206. Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei
prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu forme de vinovatie
diferite?
b) participaŃiei improprii;
207. Cum trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44
alin. 2 C.
pen.?
b) material, direct, imediat si injust;
208. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari?
c) celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes
obstesc;
209. Ce pune in pericol atacul in cazul legitimei aparari?
b) pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul
obstesc;
210. Ce este legitima aparare?
b) cela care a savarsit fapta prevazuta de legea penala si
din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei
aparari proporŃionale, cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile
in care s-a produs atacul;
211. Ce este starea de necesitate?
a) este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al
faptei;
212. Cine se afla in stare de necesitate?
b) acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala
pentru a salva de la un pericol iminent care nu putea fi inlaturat altfel,
viaŃa, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia
sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public;
213. Cum trebuie sa fie pericolul pentru existenta starii de necesitate?
a) iminent, inevitabil si sa ameninŃe una din valorile aratate
in art. 45 alin.2 Cp.;
214. In ce consta temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care
inlatura caracterul penal al faptei?
c) in aceea ca fapta nu este savarsita cu vinovaŃie;
215. De ce fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu
constituie infractiune?
b) nu este savarsita cu vinovaŃie;
216. Ce se inlatura prin constrangerea morala?
b) raspunderea penala;
217. Cum trebuie sa fie pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii
morale?
b) grav;
218. Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul
fortuit?
b) consecinŃa unei imprejurari care nu putea fi prevazuta
de acesta;
219. Cum trebuie sa fie faptuitorul in momentul savarsirii faptei pentru ca
iresponsabilitatea sa inlature caracterul penal al faptei?
b) este in imposibilitate de a prevede intervenŃia unei imprejurari
care suprapusa pe acŃiunea sau inacŃiunea sa, a produs
rezultatul socialmente periculos;
220. Cui trebuie sa se datoreze starea de incapacitate psihica in cazul
iresponsabilitatii (cauza care inlatura caracterul penal al faptei)?
c) alienaŃiei mintale ori altei cauze;
221. Cum trebuie sa fie betia pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal
al faptei savarsite in aceasta stare?
b) accidentala si completa;
222. Ce este starea de betie completa si accidentala?
c) o cauza care inlatura caracterul penal al faptei;
223. Ce constituie starea de betie accidentala, incompleta?
c) de regula, o circumstanŃa atenuanta;
224. Care sunt categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru
savarsirea unei fapte prevazute de legea penala?
a) minorii care nu au implinit varsta de 14 ani;
225. In ce conditii minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit
16 ani, care savarsesc fapte prevazute de legea penala, raspund penal?
c) raspund penal numai daca au savarsit faptele cu
discernamant;
226. Cand exista eroarea de fapt?
c) faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut
existenŃa unei stari, situaŃii sau imprejurari de care
depinde caracterul penal al faptei;
227. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
A) legitima aparare;
B) starea de necesitate;
C) constrangerea fizica si constrangerea morala;
228. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
A) legitima aparare;
B) starea de necesitate;
C) constrangerea fizica si constrangerea morala;
229. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
A) legitima aparare;
B) starea de necesitate;
C) constrangerea fizica si constrangerea morala;
230. Cum se clasifica cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa
criteriul trasaturilor esentiale ale infractiunii asupra carora exercita o
influenta preponderenta?
B) cauzele care privesc pericolul social;
C) cauzele care privesc vinovaŃia;
D) cauzele care privesc prevederea in legea penala a faptei;
d) B+C+D.
231. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru
existenta legitimei aparari?
A) atacul sa fie direct;
B) atacul sa fie material;
D) atacul sa fie imediat.
b) A+B+D;
232. Cum trebuie sa fie atacul iminent sau imediat ?
A) real;
B) obiectiv;
C) sa presupuna ca este pe cale sa se desfasoare;
a) A+B+C;
233. Cine se afla in stare de necesitate?
c) savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi
inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau
un bun important al sau sau al altuia ori un interes general;
234. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii
fizice?
A) sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;
B) sa existe o constrangere asupra fizicului unei persoane;
D) constrangerea fizica la care a fost supusa persoana sa fie puternica, de
natura sa nu i se poate rezista si sa paralizeze libertatea de actiune a
persoanei respective.
b) A+B+D;
235. Cum mai este denumita constrangerea fizica?
c) forta majora;
236. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii
morale?
B) sa existe o actiune de constrangere savarsita de o
persoana asupra psihicului unei alte persoane ;
C) prin ameninŃare sa se creeze un pericol grav pentru persoana
ameninŃata sau pentru o alta persoana;
D) pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel
incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.
d) B+C+D.
237. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului
fortuit?
A) sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala;
C) fapta savarsita sa se datoreze unei actiuni sau inactiuni peste care s-a
suprapus o anumita imprejurare care a produs rezultatul periculos;
D) faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia
imprejurarii care a determinat producerea rezultatului.
c) A+C+D;
238. Care este sursa imprejurarilor fortuite?
A) fenomenele naturii;
B) starea maladiva a unei persoane;
D) starea imprudenta a victimei.
b) A+B+D;
239. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de
minoritate drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei?
A) sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala;
B) fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale
pentru a raspunde penal;
C) minorul sa mai fi comis o alta infractiune anterior;
D) minoritatea faptuitorului trebuie sa existe in momentul comiterii faptei.
b) A+B+D;
240. Cum poate fi starea de betie, in functie de atitudinea persoanei care a
dorit sau nu sa ajunga in stare de betie?
A) betia accidentala;
C) betia fortuita;
D) betia provocata.
c) A+C+D;
241. Cum poate fi betia dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte
substante?
b) betia completa si betia incompleta;
242. Cum trebuie sa fie betia, pentru ca starea de betie sa constituie o cauza
care inlatura caracterul penal al faptei?
c) betie accidentala si completa;
243. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta?
asupra unor insusiri ale obiectului material,
asupra unor atributii ale subiectului activ,
asupra unor imprejurari, conditii sau cerinte care sunt de
esenta laturii obiective a unei infractiuni,
asupra unor stari sau situatii, de care depinde caracterul penal al
faptei
244. Cum poate fi eroarea de fapt dupa factorii care o determina?
c) eroare principala si eroare secundara;
245. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de posibilitatea de evitare a
erorii?
246. Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei?
247. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt
pentru inlaturarea caracterului penal al faptei?
A) sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;
B) in momentul comiterii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi
cunoscut gresit existenta vreunei stari, situatii sau imprejurari de care
depinde caracterul penal al faptei respective sau o circumstanta agravanta;
D) eroarea de fapt sa se datoreze imprejurarii ca faptuitorul era in eroare de
drept.
b) A+B+D;
248. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie
indeplinite pentru existenta starii de necesitate?
A) actiunea de salvare sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii,
integritatii corporalesau sanatatii unei persoane, a unui bun important ori a
unui interes general;
B) actiunea de salvare sa nu cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care
s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat;
C) fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care are
obligatia de a infrunta pericolul;
a) A+B+C;
249. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de
betie?
A) faptuitorul sa fie in stare de betie produsa prin alcool sau ate substante,
in momentul comiterii faptei;
C) starea de betie sa fie accidentala si completa, adica
provocata independent de voinŃa faptuitorului;
D) fapta savarsita in stare de betie sa fie prevazuta de legea penala.
c) A+C+D;
250. Care este sursa imprejurarilor fortuite?
A) fenomenele naturii;
B) starea maladiva a unei persoane;
C) amenintarea;
D) starea imprudenta a victimei.
b) A+B+D;
