Exceptiile de neconstitutionalitate

Exceptiile de neconstitutionalitate

Exceptia de necontitutionalitate este o forma a controlului de constitutionalitate a posteriori realizat de catre Curtea Constitutionala conform articolului 146, litera d din Constitutie si a legii organice numarul 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii [1]. Prin excelenta, ea priveste drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor reprezentand in egala masura "o garantie constitutionala a apararii intereselor lor."[2]

Legea 47/1992 specifica foarte clar in articolul 29, alineatul (1) rolul Curtii in legatura cu exceptia de neconstitutionalitate si anume: ,,Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia".[3]

Un aspect important care trebuie amintit este acela ca in ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate aceasta poate fi ridicata respectandu-se conditiile si prevederile articolului 29, alineatul 2 ,, (2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicata de procuror in fata instantei de judecata, in cauzele la care participa"[4]. In a doua situatie, exceptiile pot fi ridicate de catre Avocatul Poporului conform articolului 32 din cadrul aceleiasi legi ,,Curtea Constitutionala hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonanta in vigoare"[5].

Institutia Avocatul Poporului este o institutie, creata dupa caderea regimului comunist, recunoscuta de Constitutia Romaniei in articolul 58 care precizeaza: ,, Avocatul Poporului este numit pe o durata de 5 ani pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate"[6], iar in articolul urmator sunt enumerate atributiile si incompatibilitatile acestei functii cu oricare functie publica: ,,(1) Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, in limitele stabilite de lege", ,,(2) Autoritatile publice sunt obligate sa asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea atributiilor sale"[7]

Avocatul Poporului are dreptul in momentul in care a constatat o neconstitutionalitate sa ridice problema existentei acesteia in fata instantelor de judecata, constituindu-se ca parte in proces, in ciuda faptului ca nu revendica daca putem spune asa un drept propriu. Instanta de judecata la care a fost inregistrata sesizarea respectiva, este obligata ca inainte de toate sa judece neconstitutionalitatea aclamata de catre Avocatul Poporului , pentru ca mai apoi sa continue desfasurarea procesului. In cazul in care o lege a fost declarata neconstitutionala, aceasta nu mai poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate ulterior.

Legea nr.47/ 1992 prevede ca daca se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante, atunci se va trece la pasul urmator si anume rejudecarea cauzei respective, ca urmare a sesizarii primite din partea unei parti. Atat in cadrul proceselor civile cat si in cadrul proceselor penale, invocarea exceptiei de neconstitutionalitate reprezinta un  motiv cert si bine definit pentru rejudecare.

In ceea ce priveste constatarea de catre Curte a neconstitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, se cere reexaminarea acestora, fara a se constata obiectia de neconstitutionalitate. Deciziile Curtii Constitutionale care privesc neconstitutionalitatea ordonantelor Guvernului, au aceleasi efecte juridice ca si in cazul deciziilor date in judecarea exceptiei de neconstitutionalitate a legii[8]