Importanta reformei constitutionale in Romania

Importanta reformei constitutionale in Romania

Un moment important pe drumul desavarsirii edificarii statului de drept in Romania si al infaptuirii unei armonizari intre ordinea constitutionala interna si ordinea comunitara l-a constituit reforma constitutionala, infaptuita in anul 2003.

Reforma constitutionala din anul 2003, care si-a propus ca obiectiv principal asigurarea cadrului constitutional adecvat, a temeiului juridic pentru integrarea euro-atlantica a Romaniei, precum si pentru armonizarea prevederilor constitutionale cu reglementarile Uniunii Europene. In acest context se cuvine a fi mentionate in mod special acele prevederi ce vizeaza prioritatea dreptului comunitar, aplicarea tratatelor si a altor instrumente juridice comunitare, dreptul cetatenilor romani de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European, recunoasterea posibilitatii pentru cetatenii Uniunii Europene de a participa la alegerile locale si pentru Parlamentul European, precum si noile prevederi legate de garantarea regimului proprietatii. A fost introdus in mod expres in Constitutie principiul separatiei puterilor in stat, au fost consacrate drepturi noi printre care dreptul la cultura, dreptul la un mediu sanatos, a fost garantata egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea functiilor si demnitatilor publice, a fost introdusa interdictia nationalizarii proprietatii particulare, dar au fost consfintite, totodata, si noi drepturi in favoarea tinerilor, a minoritatilor nationale inclusiv dreptul cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale de a se exprima in limba materna in fata instantelor de judecata^[1]

Reforma constitutionala din Romania se coroboreaza cu o ampla activitate legislativa ce vizeaza adaptarea legislatiei romane la acquis-ul comunitar.

Dintre masurile legislative adoptate in Romania in vederea asigurarii cadrului optim de aderare la Uniunea Europeana pot fi mentionate in primul rand Programul Legislativ pentru Integrarea Europeana, strategia de accelerare a reformei administratiei publice, legile referitoare la organizarea judiciara, statutul magistratilor si Consiliului Superior al Magistraturii, adoptarea noului Cod penal, intarirea rolului Parchetului National Anticoruptie si adoptarea legislatiei pentru combaterea coruptiei s.a.

Asa cum se cunoaste, Constitutia Romaniei din 1991 a reprezentat, evident, la timpul sau, un important progres fata de constitutiile totalitare de dupa 1948, definind un cadru juridic democratic, larg cuprinzator, favorabil afirmarii neingradite a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Constitutia Romaniei din 1991 reflecta, insa, cum era si firesc, numai un anumit moment istoric. Ea a fost elaborata tinand seama de experienta principalelor tari democratice, si in special de experienta Frantei, fara a putea avea in vedere elementele noi ce aveau sa survina pe plan european si pe plan international.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana implica nu numai consacrarea expresa prin Constitutie a superioritatii dreptului comunitar si a principiului aplicabilitatii sale directe, dar si efectuarea unor numeroase corelari intre Tratatele comunitare si textele Constitutiei Romaniei, eliminarea unor discrepante, imbogatirea continutului unora dintre cele mai importante drepturi si libertati fundamentale, in spiritul Cartei Drepturilor Fundamentale de la Nisa.

Intr-un studiu consacrat modificarii Constitutiei Romaniei, un autor roman arata pe drept cuvant ca toate cele 79 modificari de texte operate au vizat direct sau indirect probleme ce priveau integrarea Romaniei in Uniunea Europeana^[2]

In esenta, principalele realizari pe care tara noastra le-a obtinut efectuand aceasta reforma pe drumul armonizarii prevederilor Constitutiei Romaniei cu ordinea comunitara ar putea fi sintetizate astfel:

1. Prin reforma constitutionala a fost creat cadrul constitutional adecvat, precum si temeiul juridic pentru integrarea euro-atlantica a Romaniei, pentru armonizarea prevederilor constitutionale cu reglementarile Uniunii Europene. In acest context pot fi mentionate acele prevederi care se refera la aplicarea tratatelor si a altor instrumente juridice comunitare, dreptul cetatenilor romani de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European, recunoasterea posibilitatii pentru cetatenii Uniunii Europene de a participa la alegerile locale si pentru Parlamentul European, noile prevederi legate de dreptul de proprietate.

2. Au fost precizate unele principii de baza, in chiar textul legii fundamentale cum ar fi principiul separatiei si echilibrului puterilor, principiul pluralismului politic, principiul liberei initiative, consacrarea unitatii poporului roman si solidaritatii cetatenilor sai ca fundament al statului.

3. Reforma constitutionala a adus importante elemente de noutate, fie prin introducerea unor drepturi noi - cum ar fi dreptul la cultura, dreptul la un mediu sanatos -, dar in acelasi timp au conferit precizari unor drepturi deja consacrate. Astfel, a fost garantata in mod expres egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea functiilor si demnitatilor publice; a fost prevazuta garantarea si ocrotirea proprietatii, indiferent de titular, fiind interzise nationalizarea si orice alte masuri de trecere silita in proprietatea publica a unor bunuri pe criterii politice, sociale, etnice, religioase s.a.

De asemeni, a fost prevazuta acordarea de catre stat de burse sociale copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati; au fost create premizele eliminarii serviciului militar obligatoriu, care urmeaza - in perspectiva - sa fie inlocuit cu alte forme de prestare a unor servicii civice.

4. A fost intarit sistemul de garantare a unor drepturi cetatenesti. Astfel, noile prevederi constitutionale au consacrat dreptul partilor la un proces echitabil, impartial, intr-un termen rezonabil. Totodata, s-a prevazut ca arestarea preventiva se poate dispune numai de judecator, in cursul procesului penal, pentru cel mult 30 de zile, aceasta perioada putand fi prelungita cu cate cel mult 30 de zile, fara sa depaseasca 180; a sporit rolul Avocatului Poporului, al carui mandat va fi de cinci ani in loc de patru, si care va avea dreptul de a sesiza direct Curtea Constitutionala asupra neconstitutionalitatii unor legi.

5. Intarirea rolului justitiei. Reforma constitutionala a prevazut transformarea Curtii Supreme de Justitie in Inalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit traditiei sistemului judiciar romanesc.

A fost instituita raspunderea patrimoniala a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare de orice fel, prevazandu-se, totodata, raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglijenta.

A sporit rolul si importanta Consiliului Superior al Magistraturii, considerat a fi garantul independentei justitiei, care urmeaza a include in componenta sa si reprezentanti ai societatii civile.

Activitatea de cercetare penala a Politiei judiciare a fost trecuta sub conducerea si supravegherea Parchetelor de pe langa instantele de judecata.

In legatura cu desfasurarea proceselor s-a prevazut ca cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata, potrivit prevederilor legii organice. Acest drept va fi exercitat insa in astfel de conditii incat sa nu impiedice buna administrare a justitiei sau sa implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesati.

6. A fost realizata o mai buna partajare a competentelor legislative ale fiecarei Camere a Parlamentului, in scopul fluidizarii activitatii de legiferare si eliminarea etapelor de mediere si divergente; s-a prevazut scaderea numarului de cetateni care pot promova o initiativa legislativa, de la 250.000 la 100.000; imunitatea parlamentara a fost restransa la voturile si opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului; limita de varsta pentru alegerea in Senat a fost redusa la 33 de ani; a fost restransa posibilitatea Guvernului de a emite Ordonante de Urgenta numai la situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata, cu obligatia motivarii urgentei in cuprinsul ordonantei respective.

7. In ceea ce priveste mandatul Presedintelui Romaniei, acesta a sporit la cinci ani, prevazandu-se totodata dreptul Presedintelui de a sesiza Curtea Constitutionala pentru solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice.

8. Au sporit atributiile si rolul Curtii Constitutionale. Curtea Constitutionala a fost definita ca fiind 'garantul suprematiei Constitutiei'. Printre noile sale atributii se numara solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului ministru sau Presedintelui Consiliului Suprem al Magistraturii.

Totodata, printre noile atributii se inscrie si atributia de a se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor si altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

A fost eliminata posibilitatea Parlamentului de a anula deciziile de neconstitutionalitate a legilor pronuntate de Curtea Constitutionala, cu o majoritate de doua-treimi, consacrandu-se astfel obligativitatea si superioritatea deplina, in toate situatiile, a deciziilor Curtii Constitutionale.

O privire de ansamblu asupra reformei constitutionale din Romania permite aprecierea ca ea a reprezentat un eveniment remarcabil in viata tarii, evidentiind dorinta de a se integra in Uniunea Europeana, alaturi de alte tari cu care Romania intretine relatii traditionale de prietenie si relatii economice avantajoase^[3]

Cu toate acestea, trebuie precizat - intr-un deplin spirit de obiectivitate - ca reforma constitutionala nu a epuizat sfera problemelor care trebuie reglementate in perspectiva integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana. In anumite cazuri, noile dispozitii constitutionale se refera la adoptarea unor legi organice ulterioare care urmau sa fie elaborate, actiune care nu a fost perfectata in totalitatea ei pana in prezent. Datorita dezacordului fortelor politice nu a putut fi solutionata nici problema spinoasa a reformei sistemului electoral si a trecerii - cel putin in parte - la sistemul de vot uninominal. Noua procedura legislativa care, in scopul accelerarii procesului de elaborare a legilor, departajeaza atributiile celor doua Camere, una de "dezbatere" si alta de "decizie", a suscitat rezerve din partea unor specialisti^[4] etc.

Toate acestea demonstreaza ca va fi necesar, in cea dea a doua etapa a reformei constitutionale) in anul 2007 sa fie reexaminate o serie de probleme inlumina experientei acumulate si a practicii statelor europene. Pe de alta parte, noua calitate a Romaniei, de membra a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, impune cu necesitate o mai atenta reevaluare a competentelor principalelor institutii ale statului, in raport de transferul de atributii operat catre organismele comunitare si exercitarea in comun a unor competente, in raport de prevederile art.148 din Constitutia Romaniei.