|
|
|
Posesia
1. Consideratii generale
Stapanirea unui bun poate fi:
- legitima, atunci cand posesorul este si titularul unui drept real;
- nelegitima, atunci cand posesorul creeaza o aparenta de drept, comportandu-se ca si u titular al unui drept real.
2. Notiunea si elementele posesiei
Codul civil defineste in art. 1846 alin. 2 C. civ. ca fiind "detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata una sau alta de noi insine sau de altul in numele nostru."
Definitiile doctrinare, incercand sa elimine deficientele definitiei legale, retin ca posesia este " starea de fapt care se concretizeaza in stapanirea materiala, fizica a unui bun, dand posibilitatea posesorului de a se comporta ca un proprietar sau titular al unui alt drept real.
Elementele constitutive ale posesiei sunt.
a)- elementul material (corpus) care consta in stapanirea materiala a bunului de catre o persoana, fie direct, fie indirect, prin intermediul unei alte persoane;
b)- elementul intentional (animus) care consta in vointa posesorului de a exercita actele de stapanire materiala pentru sine, fie in calitate de proprietar, fie in calitate de titular al unui alt drept real.
3. Dobandirea, pierderea si dovada posesiei.
A dobandi posesia inseamna a cumula ambele elemente in mana aceleiasi persoane.
Posesia se poate pierde prin pierderea concomitenta a ambelor elemente ale posesiei, prin pierderea fara vointa posesorului a elementului intentional sau prin pierderea elementului intentional.
Dovada posesiei se realizeaza
prin probarea existentei ambelor elemente. Elementul intentional,
fiind o stare de fapt, se probeaza prin orice mijloace de proba
admise de lege. In ceea ce priveste elementul intentional, fiind un
element psihologic greu de probat, Codul civil reglementeaza doua
prezumtii relative: prezumtia de neprecaritate (art. 1854 C. civ.)
si prezumtia de neintervertire in titlu (art. 1855 C. civ.).
4. Intervertirea
precaritatii
Legiuitorul a recunoscut in art. 1858 C. civ. patru categorii de acte exterioare de vointa care au ca efect juridic intervertirea precaritatii detentie in posesie utila. Aceste cazuri sunt:
a) - detentorul precar primeste de la un tert, altul decat adevaratul proprietar, un titlu translativ de proprietate privind bunul care constituie obiectul detentiei;
b) - detentorul precar neaga dreptul persoanei de la care tine posesiunea prin acte de rezistenta la exercitiul dreptului sau;
c) - detentorul precar de rea-credinta stramuta printr-un act translativ de proprietate, fie un dezmembramant asupra lucrului unei alte persoane de buna-credinta;
d) - detentorul precar transmite posesia printr-un act cu titlu universal catre o alta persoana de buna-credinta.
5. Calitatile si viciile posesiei
5.1. Calitatile posesiei
Potrivit art. 1847 C. civ., "Pentru a se putea prescrie, se cere o posesie continua, netulburata, neintrerupta, public si sub nume de proprietar.". Prin urmare, pentru a putea actiona prescriptia achizitiva, posesia trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati: sa fie continua, neintrerupta, netulburata, exercitata in public si sub nume de proprietar.
5.2. Viciile posesiei
Lipsa calitatilor posesiei conduce la existenta viciilor acesteia. Viciile posesiei sunt: discontinuitatea, violenta, clandestinitatea si echivocul.
5.2.1. Discontinuitatea
Potrivit art. 1848 C. civ. C. civ., "Posesia este discontinua cand posesorul o exercita neregulat, adica cu intermitente anormale."
Potrivit art. 1850 C. civ., continuitatea se prezuma, prezumtia legala fiind relativa.
5.2.2. Violenta
Potrivit art. 1851 C. civ., "Posesia este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului".
Doctrina a stabilit ca "violenta in contra" posesorului nu duce la vicierea posesiei; in acest caz se permite posesorului sa introduca actiunea in reintegrare.
5.2.3. Clandestinitatea
Art. 1852 C. civ. stabileste ca posesia este clandestina atunci cand "posesorul o exercita pe ascuns de adversarul sau, incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca."
5.2.4. Echivocul
Suntem in prezenta unei posesii echivoce atunci cand exista semnul intrebarii asupra intentiei posesorului cu privire la obiectul posedat.
6. Efectele posesiei
6.1. Efectele posesiei utile de rea-credinta
Aceste efecte sunt:
- Posesia creeaza o prezumtie de existenta a dreptului real care se exercita in favoarea posesorului.
- Posesia prelungita in cazul bunurilor imobile duce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
- Posesorul are dreptul la restituirea cheltuielilor necesare si utile efectuate cu bunul.
- Posesia utila imobiliara este aparata prin actiunile posesorii (actiunea in complangere si actiunea in reintegrare).
6.2. Efectele posesiei utile de buna-credinta
Aceste efecte sunt:
- Posesorul de buna-credinta al unui bun imobil devine prin simpla posesie proprietarul acelui bun.
- Posesia prelungita de buna-credinta in cazul bunurilor imobile are ca efect dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
- Posesorul de buna-credinta dobandeste fructele bunului posedat.
6.3. Efectele posesiei viciate
Aceste efecte sunt:
Posesorul care o posesie viciata are la indemana o actiune in reintegrare.
Viciul clandestinitatii si violentei produc efecte relative.
Intrebari:
3. a) Ce reprezinta posesia si care sunt elementele sale?
b) Cum se poate dobandi posesia?
c) Cum se poate pierde posesia?
d) Cum se face proba posesiei?
e) Cum se poate realiza intervertirea precaritatii intr-o posesie utila? (se va explica fiecare caz de intervertire)
f) Care sunt viciile posesiei?
g) Ce este discontinuitatea posesiei si care sunt caracterele sale?
h) Ce este violenta si care sunt caracterele sale?
i) Ce intelegem prin clandestinitate si care sunt caracterele sale?
i) Ce reprezinta echivocul si care sunt caracterele sale?
j) Ce reprezinta actiunea in complangere? Ce conditii se cer?
k) Ce reprezinta actiunea in reintegrare? Ce conditii se cer?
