|
|
|
Relatiile diplomatice
Introducere:
Relatiile diplomatice sunt instrumentul prin care statele, ingaduindu-si reciproc constituirea pe teritoriul propriu de institutii diplomatice ale celuilalt stat, consolideaza pe plan juridic si pe plan politic desfasurarea ansamblului de legaturi dintre ele.
Obiectiv:
stabilirea locului si rolului relatiilor diplomatice pe planul relatiilor diverse dintre state; precizari cu privire la stabilirea si desfiintarea relatiilor diplomatice
Concepte cheie:
Relatia diplomatica, recunoasterea reciproca a statelor, stabilirea de relatii diplomatice,
Rezumat
Relatiile dintre persoane, dintre comunitati si dintre state sunt de natura politica, economica, sociala, juridica, umanitara, culturala, religioasa, militara etc. Si relatiile diplomatice au loc in aceasta insiruire.
Relatiile diplomatice sunt proprii statelor, care isi admit reciproc, stabilind relatii diplomatice, personalitatea juridica internationala. Acest tip de relatii inseamna un grad superior de conlucrare intre state, marcand caracterul permanent, maturitatea si complexitatea conlucrarii. Sunt doctrinari care considera ca, in evolutia conlucrarii dintre state, relatiile diplomatice semnifica stadiul normal.
Activitatile de pe planul relatiilor diplomatice fac parte din sfera activitatii diplomatice. Domeniul diplomatiei este mai larg decat cel al relatiilor diplomatice. Misiunile diplomatice se realizeaza si in afara relatiilor diplomatice, dincolo de cadrul acestui fel de relatii sau in lipsa lor.
Statele edifica relatiile diplomatice si intretin misiunile diplomatice specifice acestor relatii - misiuni permanente, adica avand durata nederminata - pentru a dispune de un instrument de comunicare oficiala permanenta, prin reprezentare, negociere, informare.
Stabilirea relatiilor diplomatice intre doua state implica recunoasterea formala reciproca, dar recunoasterea reciproca nu presupune neaparat stabilirea de relatii diplomatice.
Cand un stat isi trimite reprezentanti pe langa un alt stat apare competitia dintre competentele suverane. Relatiile diplomatice implica aceasta competitie. Normele dreptului diplomatic o reglementeaza. Este necesar sa fie reglementata functionarea serviciului public extern pentru activitate diplomatica, tinandu-se cont de competenta teritoriala a statului de resedinta. Ambasada sau postul consular isi au independenta lor, care decurge din suveranitatea statului acreditant, respectiv trimitator, dar se impune si protejarea suveranitatii teritoriale a statului acreditar, respectiv a statului de resedinta.
Relatiile diplomatice se stabilesc intre persoanele cu capacitate juridica internationala deplina, titulare de drepturi si obligatii internationale si participante la relatiile reglementate de dreptul international, care s-au recunoscut reciproc si care au ajuns la un acord in acest scop. Numai subiectul de drept international poate stabili relatii diplomatice.
Relatiile diplomatice fac parte din categoria raporturilor juridice. Aceste relatii rezulta din exercitarea libera a vointei persoanelor juridice internationale, in primul rand in conformitate cu principiul egalitatii suverane a statelor. Acordul de stabilire a relatiilor diplomatice este premers de actul politic de vointa al fiecarui stat. Acordurile prin care se stabilesc relatiile diplomatice pot fi tratate, clauze in cuprinsul tratatelor, schimburi de scrisori intre ministrii de externe sau intre alti plenipotentiari. Prevederile astfel convenite constituie acordul-cadru pentru conventiile in conformitate cu care se stabilesc personalul ambasadei, sediul si eventual sediile unor birouri ale acesteia, privilegiile suplimentare etc.
Relatiile diplomatice se stabilesc pentru termen nedefinit, intrucat semnifica permanenta conlucrarii complexe.
Pentru instituirea relatiilor diplomatice, trebuie ca acordul dintre state sa se refere explicit la stabilirea de relatii diplomatice. Daca doua state incheie un tratat pentru reglementarea relatiilor lor intr-un domeniu oarecare, altul decat cel al stabilirii de relatii diplomatice, acest tratat nu implica stabilirea de relatii diplomatice. Incheierea unui tratat nu presupune in sine vreun efect pe planul relatiilor diplomatice sau consulare.
In cadrul Conferintei Natiunilor Unite cu privire la relatiile si imunitatile diplomatice s-a mentionat ca stabilirea de relatii diplomatice este realizabila indiferent de deosebirile dintre regimurile constitutionale, politice, juridice si sociale. Statele membre ale ONU si-au asumat obligatia sa coopereze chiar daca sistemelor lor politice, economice si sociale difera.
Incetarea relatiilor diplomatice este temporara, cand relatiile diplomatice se intrerup, sau definitiva, cand relatiile dipliomatice se rup. Incetarea relatiilor diplomatice rezulta din declaratii sau din acte fara echivoc.
Intreruperea relatiilor diplomatice este rezultatul unei decizii unilaterale de suspendare, a unei decizii unilaterale sau bilaterale de retragere a personalului diplomatic al ambasadei / ambasadelor). Relatiile diplomatice se suspenda daca unul dintre state trece printr-un momente de instabilitate grava si situatia autoritatilor menite sa asigure concretizarea relatiilor diplomatice este neclara.
Ruperea relatiilor diplomatice este actul rezultat din puterea de decizie a unuia dintre statele intre care relatiile diplomatice au fost stabilite. Statul care rupe relatiile diplomatice pe care le-a stabilit cu alt stat adopta aceasta decizie fie dupa evaluarea acestor relatii, fie aplicand decizia unui for international. Ruperea relatiilor diplomatice face parte dintre masurile pe care organizatiile internationale le prevad pentru ca, astfel, statele membre sa exercite, prin acte individuale, constrangerea colectiva impotriva unui stat care a prejudiciat pacea si securitatea internationala.
Ruperea relatiilor diplomatice este licita nu doar cand se invoca motive cu caracter juridic, ci si cand se fac referiri la abateri de la curtoazie. De altfel, s-a intamplat sa se decida ruperea relatiilor diplomatice fara temei juridic, ci din nemultumire fata de abateri de la curtoazia internationala, asadar fata de acte contrare spiritului de prietenie in relatiile bilaterale. Ca rezultat al deciziei unilaterale, discretionare, a statului suveran, ruperea relatiilor diplomatice poate avea motive diverse. Nu numai incalcarile dreptului international duc la astfel de decizii. Si actele contrare spiritului de prietenie in relatiile bilaterale, deci si abaterile de la curtoazie, pot nemultumi - chiar fara temei juridic - intr-atat incat sa determine ruperea relatiilor diplomatice.
Motivele politice care determina ruperea relatiilor diplomatice pot fi mai putin durabile decat motivele de curtoazie. Nemultumirea politica poate fi satisfacuta mai usor si mai repede decat nemultumirea fata de afectarea spiritului de prietenie din relatii.
Chiar ruperea relatiilor diplomatice este resimtita ca nesocotire a curtoaziei, ca act inamical. Astfel se explica declaratia privind ruperea relatiilor diplomatice facuta, ca reactie, de catre statul cu care s-au rupt relatiile diplomatice. Asemenea declaratie nu modifica situatia juridica a relatiilor diplomatice, pentru ruperea carora este suficienta declaratia unilaterala initiala. Scopul replicii este apararea demnitatii si a reputatiei statului care, prin ruperea relatiilor diplomatice, apare in situatia de invinuit.
Ruperea relatiilor diplomatice este asadar unilaterala. Efectele ei sunt insa bilaterale. Decizia adoptata de unul dintre state are consecinte inconturnabile asupra celuilalt: se desfiinteaza nu numai ambasada statului care a rupt relatiile diplomatice, ci neaparat si ambasada celuilalt stat.
Relatiile diplomatice sunt incompatibile cu solutionarea problemelor din relatiile interstatale prin recurgerea la forta. Ca urmare, declansarea razboiului intrerupe ipso facto relatiile diplomatice. S-a intamplat ca, inainte de declansarea razboiului, unul dintre state sa declare ca rupe relatiile diplomatice. Incetarea razboiului permite reluarea relatiilor diplomatice, pe care razboiul le-a intrerupt sau restabilirea relatiilor diplomatice, in cazul in care macar unul dintre statele beligerante decisese sa le rupa.
Ruperea relatiilor diplomatice are ca efect desfiintarea ambasadelor, dar nu are ca efect ruperea relatiilor economice, comerciale, culturale dintre state. Chiar daca ambasadele se retrag, raman posibile misiunile diplomatice ad hoc.
Dreptul international nu permite ca ruperea relatiilor diplomatice sa fie utilizata de statele implicate pentru o eventuala abatere de la principiul pacta sunt servanda. Obligatiile asumate prin conventii internationale bilaterale sau multilaterale raman in vigoare fara exceptie. Singurul angajament pus in discutie este cel din acordul privind stabilirea relatiilor diplomatice. De altfel, nu este posibil ca prin decizia de rupere a relatiilor bilaterale pe planul activitatii serviciilor publice de diplomatie sa fie blocate comunicarea dintre state, relatiile lor economice, culturale, legaturile interumane dintre natiuni.
Lista subiectelor pentru pregatirea in vederea evaluarii finale:
1. Relatiile diplomatice - relatii interstatale
2. Stabilirea relatiilor diplomatice
3. Intrerupererea/incetarea relatiilor diplomatice
4. Relatiile diplomatice si curtoazia internationala
Teste pentru autoevaluare:
1. Relatiile diplomatice fac parte din categoria raporturilor:
a. juridice;
b. culturale;
c. personale.
2. Incetarea relatiilor diplomatice are ca efect:
a. intreruperea relatiilor comerciale dintre cele doua state;
b. incetarea activitatii ambasadelor celor doua state, prin care acestea sunt reprezentate fiecare pe teriotriul celuilalt stat.
Rezolvari si raspunsuri la testele de autoevaluare 1a; 2b
