|
|
|
Functiile si privilegiile consulare
Introducere: Activitatea postului consular consta indeosebi din indeplinirea functiilor specifice.
Functiile consulare se exercita ratione loci si ratione materiae. Postul consular isi exercita functiile in circumscriptia consulara care i s-a atribuit pe teritoriul statului de resedinta.
Spre deosebire de functiile diplomatice situate in sfera dreptului international, functiile consulare se realizeaza in sfera ordinii de drept a statului trimitator, pe teritoriul statului de resedinta a postului consular, atat cat admite ordinea juridica a acestui stat. Functiile diplomatice sunt realizate de o ambasada unica a statului acreditant in statul acreditar, in timp ce pentru functiile consulare pot fi necesare mai multe posturi consulare ale statului trimitator in statul de resedinta.
Activitatea postului consular si a functionarului consular este situata la intersectia sistemelor juridice din statul trimitator si din statul de resedinta. Legitimitatea acestei activitati se limiteaza la legatura cu drepturile si interesele cetateanului statului trimitator aflat in strainatate.
Atributiile functionarilor consulari se stabilesc prin acordurile dintre state cu privire la relatiile consulare.
Obiectiv: descrierea functiilor si privilegiilor consulare, cu accent asupra elementelor specifice in comparatie cu privilegiile diplomatice
Concepte cheie: extinderea functiilor postului consular, inviolabilitatea consulara, scutirile consulare, imunitatea consulara.
Rezumat
Postul consular isi exercita functiile strict in circumscriptia consulara. Pentru derogare de la aceasta regula, este nevoie de extinderea acordului bilateral prin care postul consular a fost constituit, anume de consimtamantul statului de resedinta care admite ca imprejurari speciale determina exercitarea functiilor consulare in afara circumscriptiei.
Este posibila extinderea exercitarii functiilor consulare de catre un post consular si in alta circumscriptie dintr-un alt stat decat statul de resedinta.
Este posibil ca un post consular sa exercite functiile consulare nu doar in numele statului trimitator, ci si in numele unui alt stat. In acest scop este nevoie de extinderea acordului consular bilateral initial, prin care postul consular a fost constituit, intrucat trebuie ca statul trimitator sa notifice statului acreditar modificarea preconizata, precum si ca statul de resedinta sa nu se opuna.
Pentru realizarea relatiilor consulare nu este nevoie neaparat de constituirea de posturi consulare, intrucat este posibil ca functiile consulare sa fie exercitate de misiunile diplomatice. Functiile consulare sunt functii ale postului consular, pe care le poate exercita si ambasada. In ambasada se poate organiza o sectie consulara. Ambasada li se adreseaza, in vederea exercitarii functiilor consulare, dupa uzante, autoritatilor de stat sau locale.
Se poate ca statul trimitator sa-i incredinteze functionarului consular si sarcini diplomatice. Mai mult, se poate ca functionarul consular sa-si reprezinte statul pe langa un for international. Aceasta prevedere a dreptului consular continua o cutuma veche a dreptului international.
Competentele si responsabilitatile postului consular sunt stabilite prin reglementarile legale interne ale statului trimitator. Pentru ca postul consular sa poata functiona este nevoie de consimtamantul statului de resedinta, astfel incat pe teritoriul unde numai jurisdictia statului de resedinta este aplicabila sa poata fi exercitate si atributiile functionarilor consulari straini ai statului trimitator. Functiile consulare sunt, pe de o parte, prerogativele, in statul de resedinta, ale postului consular si ale functionarilor consulari si obligatiile lor fata de statul trimitator si, pe de alta parte, substanta obligatiei asumate de statul de resedinta privind admiterea exercitarii jurisdictiei straine pe teritoriul propriu.
Astfel se poate explica de ce in Conventia europeana functiile consulare sunt prezentate ca fiind mai mai mult decat prerogative si se pune accentul asupra caracterului lor de drepturi (privilegii) recunoscute functionarului consular in statul de resedinta. Postul consular are indreptatirea sa indeplineasca indatoririle urmatoare: sa protejeze si sa apere drepturile si interesele statului trimitator si ale cetatenilor sai; sa favorizeze relatiile bilaterale ale statului trimitator si statului de resedinta; sa culeaga, pe cai licite, informatii si sa informeze statul trimitator si persoanele interesate despre statul de resedinta; sa functioneze ca birou de evidenta a cetatenilor statului trimitator din statul de resedinta si de inregistrare a acestora si sa le emita documente de identitate si de calatorie, pasapoarte, precum si vize pentru persoanele care doresc sa mearga in statul trimitator; sa le acorde ajutor si asistenta cetatenilor statului trimitator, oferindu-le informatii si comunicari oficiale cu privire la obligatiile cetatenesti, la referendumuri si la alegeri si sprijin pentru a putea participa la ele, indrumari si servicii indeosebi in domeniile securitatii sociale, asistentei sociale si medicale; sa exercite si sa emita acte notariale, de stare civila si administrative; sa apere interesele cetatenilor statului trimitator in privinta succesiunilor; sa apere interesele minorilor si ale incapabililor, cetateni ai statului trimitator; sa-i reprezinte pe cetatenii statului trimitator sau sa le asigure reprezentarea adecvata in fata autoritatilor statului de resedinta; sa transmita acte judiciare si extrajudiciare sau sa efectueze comisii rogatorii;sa exercite drepturile de control si de inspectie asupra navelor maritime, a navelor fluviale, a aeronavelor si a echipajelor lor avand nationalitatea statului trimitator; sa acorde asistenta navelor si echipajelor lor, sa primeasca declaratiile asupra curselor lor, sa examineze si sa vizeze documentele de bord, sa ancheteze incidentele si sa solutioneze divergentele dintre capitan, ofiteri si marinari;sa indeplineasca si alte functii incredintate de statul trimitator.
Postul consular isi desfasoara activitatea in contact cu autoritatile statului de resedinta din circumscriptia consulara. Daca in practica din statul de resedinta se admite, postul consular poate sa ia legatura si cu autoritatile centrale ale statului de resedinta, pentru a rezolva probleme din circumscriptia consulara.
In general, se considera ca nici postul consular si nici functionarul consular ca nu au indatoriri in sfera politica. Cu toate acestea, sunt functii consulare al caror caracter politic este pregnant.
Comisia pentru drept international a Natiunilor Unite, in 1963, si Consiliul Europei, in 1967, au crezut de cuviinta, in privinta functiilor consulare, sa acorde intaietate protejarii intereselor statului trimitator si ale cetatenilor acestuia, precum si dezvoltarii relatiilor bilaterale. Aceasta functie are caracter politic evident.
Functia de stimulare a cooperarii dintre statul trimitator si statul de resedinta are caracter politic. Rezulta ca actele functionarului consular care ar contraveni relatiilor amicale dintre cele doua state ar fi incompatibile cu obligatia sa de a realiza aceasta functie consulara.
Indiscutabil este si caracterul politic al functiei consulare de informare, foarte asemanatoare cu functia diplomatica de informare.
Potrivit dreptului consular, statul de resedinta are obligatia de a acorda postului consular 'orice' inlesnire.
Functionarii consulari au, tocmai in conditiile de functionare in strainatate, privilegiul de a nu se supune decat jurisdictiei statului trimitator. In acelasi timp, ei au obligatia de a respecta legile statului acreditar, conditia esentiala a privilegiilor consulare de care beneficiaza.
Sunt doctrinari care considera ca privilegiile consulare au provenit in sfera normelor cutumiare si in codurile consulare dintre regulile de curtoazie internationala, fiind, de la origine, derogari de la jurisdictia statului de resedinta.
Privilegiile consulare corespund aplicarii principiului de drept diplomatic ne impediatur officium, iau in considerare calitatea de trimisi oficiali ai unui stat strain, aplica principiul egalitatii suverane a statelor si tin seama de interesul statelor de a coopera si de a avea relatii amicale durabile.
In privinta privilegiilor de acordat postului consular si functionarului consular, dreptul consular se aseamana, dar numai partial, cu dreptul diplomatic. Exista in dreptul consular restrictii pe care dreptul diplomatic nu le contine.
Statul de resedinta ii asigura postului consular exercitarea functiei de reprezentare, acordandu-i dreptul de a utiliza in activitate drapelul si stema statului trimitator. Postul consular beneficiaza de acest privilegiu in limitele stabilite de reglementarile din statul de resedinta. Prin acordarea acestui privilegiu se faciliteaza identificarea postului consular atat de catre organele de ordine locale, cat si de catre conationalii functionarului consular, intrucat se poate ca postul consular sa fie marcat vizibil cu insemne solemne.
Autoritatile statului de resedinta au, conform dreptului consular, obligatia de a-l respecta pe functionarul consular strain si de a-i proteja libertatea si demnitatea. Ca urmare, trebuie sa intreprinda, de cate ori este cazul, masuri prin care sa impiedice uzurparea autoritatii sale, actele de violenta impotriva lui, asigurandu-i astfel inviolabilitatea persoanei.
Din prevederile dreptului consular se intelege ca, in general, arestarea si detinerea functionarului consular contravin privilegiului de inviolabilitate de care functionarul consular beneficiaza. Detinerea functionarului consular este insa posibila daca autoritatile judiciare competente decid astfel definitiv, ca urmare a comiterii unei crime grave. Partial, prezentarea functionarului consular ca martor in cadrul unei proceduri penale angajate impotriva lui nu constituie, conform dreptului consular, exceptie de la privilegiul inviolabilitatii si, ca urmare, functionarul consular este obligat sa se prezinte ca martor in situatia mentionata. Se mentine fara exceptie obligatia autoritatilor statului de resedinta de a-l respecta pe functionarul consular strain pentru pozitia sa oficiala, astfel incat sa nu fie impiedicata indeplinirea functiilor consulare. Daca autoritatile statului de resedinta decid sa-l aresteze, sa-l incarcereze sau sa-l urmareasca penal pe functionarul consular strain, ele au obligatia de a instiinta statul trimitator. Inviolabilitatea persoanei functionarului consular nu este asadar absoluta, spre deosebire de inviolabilitatea diplomatului.
Postul consular beneficiaza de inviolabilitatea localurilor pe care le utilizeaza ca sediu. Trebuie ca autoritatile statului de resedinta sa apere linistea si demnitatea postului consular prin masuri care sa impiedice violarea si deteriorarea acestor localuri si, mai mult, trebuie ca aceleasi autoritati sa nu patrunda in spatiile de lucru ale postului consular fara consimtamantul sefului de post consular sau al sefului misiunii diplomatice permanente (ambasador sau insarcinat cu afaceri a.i.) din statul de resedinta. Intrucat prevederea de drept diplomatic subliniaza caracterul special al obligatiei care le revine autoritatilor statului de resedinta, rezulta ca masurile de intreprins le depasesc pe cele obisnuite din sfera asigurarii ordinii publice. Nici macar autoritatile statului nu au dreptul sa patrunda in localurile consulare. Pentru autoritatile statului de resedinta, dreptul consular admite insa consimtamantul tacit. In doctrina, se considera ca derogarea de la inviolabilitatea absoluta a localului admisa in dreptul consular este o eroare, pe care statele o pot corecta prin conventii bilaterale, in care se poate introduce prevederea privind acordarea privilegiului inviolabilitatii absolute.
Nu este permisa utilizarea postului consular ca sediu al unor activitati contrare dreptului international. Statul trimitator si personalul postului consular au obligatia sa nu dea localurilor consulare utilizari incompatibile cu functiile consulare.
Inviolabilitatea localurilor consulare inseamna si ca autoritatile statului de resedinta nu pot aplica nici acestor localuri, nici mobilierului, nici bunurilor, nici mijloacelor de transport ale postului consular masuri de rechizitie pentru apararea nationala sau in scopuri de utilitate publica. Chiar daca s-ar impune o expropriere, autoritatile statului de resedinta au obligatia sa protejeze exercitarea functiilor consulare si totodata sa despagubeasca fara intarziere postul consular.
Postul consular beneficiaza oricand si oriunde de privilegiul inviolabilitatii arhivelor si documentelor consulare. Permanent, indiferent de conditii, chiar daca se afla in conflict militar cu statul trimitator, statul de resedinta este obligat sa acorde protectie localurilor consulare, inclusiv bunurilor si arhivei postului consular. Acest privilegiu a dobandit in timp o recunoastere foarte larga, fiind acordat si respectat fara exceptie. El este consolidat de privilegiul libertatii de comunicare, pe care, totodata, il consolideaza.
Postul consular este privilegiat si pentru ca statul de resedinta, daca i se solicita, este obligat sa-l sprijine in vederea procurarii localurilor pentru sedii si a locuintelor.
Nu ii este permis postului consular sa devina sediu al unor activitati contrare dreptului international. Statul trimitator si functionarii lui consulari au obligatia sa nu dea localurilor consulare utilizari incompatibile cu functiile consulare.
In conformitate cu dreptul consular, statului de resedinta ii revine obligatia de a privilegia comunicarea oficiala a postului consular, permitand comunicarea, protejand-o, fara a o controla.
Comunicarea postului consular cu institutiile statului trimitator se desfasoara pe cai diverse, in special prin curier consular, cu valiza consulara si cu utilizarea cifrului.
Curier consular curent este functionarul care insoteste valiza consulara si caruia statul strain ii datoreaza ocrotire, asigurandu-i privilegiul inviolabilitatii.
Dreptul consular nu permite ca valiza consulara sa fie deschisa si nici retinuta de autoritatile statului de resedinta. Exista posibilitatea ca autoritatile statului de resedinta sa ceara deschiderea valizei consulare, daca banuie ca ar contine si altceva decat corespondenta oficiala si obiecte de uz oficial ale serviciului public de diplomatie de provenienta. Conventia stabileste ca trebuie ca valiza consulara sa fie returnata daca nu se accepta deschiderea ei.
Privilegiile consulare privind comunicarea sunt valabile si in cazurile in care corespondenta oficiala, mesajele in cod sau cifrate ale postului consular, curierul consular, avand, daca este cazul, viza, si valiza consulara tranziteaza teritoriul unui stat tert, precum si in caz de forta majora.
Postul consular beneficiaza de privilegiul de a comunica liber cu cetatenii statului trimitator. Statului de resedinta ii revine obligatia corelativa de a le acorda libertatea de comunicare cu postul consular cetatenilor statului trimitator. Privilegiul se concretizeaza in libertatea functionarilor consulari de a intra in legatura directa cu acesti cetateni. Acest privilegiu asigura exercitarea functiilor consulare privind eliberarea de documente de calatorie, acordarea de ajutor si asistenta, actele notariale si de stare civila, apararea intereselor in succesiuni, apararea intereselor minorilor si ale celor lipsiti de capacitate, reprezentarea juridica, acordarea de asistenta navelor si aeronavelor, precum si echipajelor lor, primirea declaratiilor asupra curselor acestor nave, examinarea si avizarea documentele de bord si efectuarea de anchete privind incidentele survenite in cursul calatoriei si reglementarea divergentelor de orice natura intre capitan, ofiteri si marinari.
Autoritatile statului de resedinta sunt obligate sa aduca, fara intarziere, la cunostinta oficiului consular intreprinderea de masuri de privare de libertate impotriva cetatenilor statului trimitator. Corelativ, autoritatile statului de resedinta au si obligatia de a-l informa pe strainul privat de libertate in legatura cu dreptul lui de a comunica liber cu oficiul consular.
Privilegiul consular al comunicarii libere cu cetatenii statului trimitator se concretizeaza, in acest caz, prin vizitarea celui privat de libertate, corespondenta cu acesta, masuri in vederea reprezentarii lui in justitie.
Acest privilegiu al functionarului consular corespunde cu dreptul cetatenilor din statul trimitator aflati in strainatate de a comunica, in orice moment, cu functionarul consular prin vizite directe la postul consular, daca nu sunt arestati sau detinuti. Acelasi privilegiu corespunde cu obligatia autoritatilor statului de resedinta de a-l informa fara intarziere pe functionarul consular atunci cand, in circumscriptia consulara, aceste autoritati au intreprins in privinta unui cetatean al statului trimitator masuri de privare de libertate. Aplicand reglementarile statului de resedinta si daca acestea permit realizarea deplina a comunicarii dintre functionarul consular si cetateanul statului trimitator arestat sau detinut, autoritatile statului de resedinta au obligatia de a transmite fara intarziere toate mesajele componente ale comunicarii dintre functionarul consular si cetateanul statului trimitator arestat sau detinut fara a fi in situatia executarii unei sentinte sau a unei hotarari administrative definitive.
Daca autoritatile statului de resedinta iau cunostinta despre un cetatean al statului trimitator caruia i se cuvine aplicarea regimului de tutela sau de curatela, trebuie ca ele sa-l informeze pe functionarul consular, care, in ceea ce il priveste, are datoria de a le transmite autoritatilor statului de resedinta informatii din acelasi domeniu.
Autoritatile statului de resedinta au obligatia de a-l informa pe functionarul consular imediat dupa ce au aflat despre decesul unui cetatean al statului trimitator si despre deschiderea unei succesiuni in legatura cu care functionarul consular ar putea avea dreptul de a reprezenta interese ale cetatenilor din statul trimitator. Totodata, functionarului consular ii revine obligatia de a informa autoritatile statului de resedinta daca afla inaintea lor despre decesul unui cetatean al statului trimitator si despre deschiderea unei succesiuni.
Functionarii consulari au libertatea de a circula pe teritoriul statului de resedinta. Totusi, statul de resedinta poate sa reglementeze sau sa interzica, din motive de securitate nationala, accesul functionarilor consulari in anumite zone. Se poate interzice sau limita, prin reglementari speciale, accesul intr-o zona precum cea de frontiera, din preajma unei fabrici de armament sau a unui teren folosit pentru teste si exercitii militare, in localitati unde au loc conflicte sociale care pot afecta securitatea strainilor. Pentru restrangerea posibilitatii de deplasare, se invoca si motive legate de poluare sau de optiunea unor comunitati etnice sau religioase, care nu accepta periodic sau permanent vizite ale strainilor. In cazurile in care nu este interzis, ci doar reglementat, accesul este posibil daca postul consular notifica deplasarea si autoritatile statului de resedinta o accepta.
Functionarul consular este privilegiat prin scutire de unele obligatii (incompatibile cu situatia de cetatean al statului trimitator sau stanjenitoare pentru functiile consulare) ale cetateanului statului de resedinta.
El este si privilegiat si prin scutirile de prestatii personale, de inmatriculare si de permise de sedere, precum si de permise de munca.
Prevederile dreptului consular stabilesc privilegiul scutirii de impozite si taxe Privilegiul acordat postului consular si functionarului consular privind scutirea vamala este identic cu cel acordat ambasadei si diplomatilor.
Statul trimitator stabileste taxe de incasat de la cei care beneficiaza de acte consulare. Statul de resedinta acorda postului consular privilegiul de a percepe aceste taxe, precum si pe cel de a nu plati impozite pentru taxele percepute
Imunitatea de jurisdictie a functionarilor consulari se limiteaza la fapte din sfera atributiilor consulare. De la imunitatea de jurisdictie civila si administrativa a functionarilor consulari se permit exceptii in privinta unor acte care pot fi obiectul unei actiuni civile: contractul neincheiat ca mandatar al statului trimitator, reparatii pentru prejudicii sau accidente produse cu un autovehicul. Dreptul diplomatic il excepteaza pe diplomat de la obligatia de a depune ca martor, in timp ce dreptul consular nu il excepteza pe functionarul consular de la aceasta obligatie, intrucat in numeroase legislatii aceasta obligatie este prevazuta anume pentru functionarul consular.
Exceptiile de la imunitatea care i se acorda functionarului consular sunt legate de situatii deosebite sau de nationalitatea functionarului.
Imunitatea de jurisdictie isi pierde valabilitatea dupa ce functionarul consular participa la o procedura juridica. O asemenea participare poate fi considerata renuntare la imunitate. Dreptul consular prevede ca renuntarea la imunitatea de jurisdictie este un act care apartine exclusiv statului trimitator si consta neaparat dintr-o declaratie expresa. Renuntarea la imunitate si participarea la cercetare si la proces nu inseamna ca functionarul consular nu mai beneficiaza de inviolabilitate. Ca urmare, i se pot aplica masurile de executare numai daca se formuleaza o renuntare distincta.
Durata privilegiilor in statul de resedinta este delimitata de intrarea functionarului consular pe teritoriul statului de resedinta si parasirea acestui teritoriu, dupa incheierea functiilor consulare. De privilegii beneficiaza si membrii familiei functionarului consular care il insotesc in misiune.
Functionarii consulari si membrii familiilor lor, care ii insotesc, beneficiaza de privilegiile si libertatile consulare, pentru fiecare si pentru documentele oficiale, atunci cand, calatorind spre statul de resedinta sau inapoindu-se in statul trimitator, trec pe teritoriul altui stat, care le-a incuviintat trecerea acordandu-le viza. Nu trebuie ca statul tert sa le impiedice trecerea nici celorlalti membri ai postului consular si nici membrilor familiilor acestora, care ii insotesc, in conditiile in care au satisfacut exigentele pentru obtinerea vizei de trecere. Aceste prevederi ale dreptului consular privind trecerea membrilor unui post consular pe teritoriul unui stat tert se aplica si in caz de forta majora.
Agentii diplomatici care indeplinesc functii consulare beneficiaza de privilegii diplomatice..
Lista subiectelor pentru pregatirea in vederea evaluarii finale
1. Stabilirea competentelor si atributiilor postului consular
2. Prevederile Conventiei europene cu privire la functiile consulare
3. Privilegiul inviolabilitatii consulare
4. Inviolabilitatea localurilor postului consular
5. Libertatea de comunicare consulara
6. Libertatea de deplasare si de circulatie a functionarului consular
7. Privilegiul scutirilor consulare
8. Imunitatea consulara
Teste pentru autoevaluare:
1. Este posibil ca functiile consulare sa fie exercitate
a. exclusiv de posturile consulare;
b. si de ambasade.
2. Renuntarea la imunitatea consulara de jurisdictie
a. este un act care apartine exclusiv statului trimitator;
b. este un act al functionarului consular.
Rezolvari si raspunsuri la testele de autoevaluare 1b, 2a.
